Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La începutul acestui an, băncile stăteau pe munţi de bani şi se plângeau că nu au ce face cu ei. Acum nu mai au lichidităţi şi se împrumută între ele la o dobândă dublă faţă de începutul anului. Aproape 12 miliarde de lei s-au evaporat din bănci în opt luni, potrivit statisticilor BNR.
Băncile au depus la Banca Naţională prin facilitatea de depozit pe o zi 2,23 miliarde de lei în fiecare zi lucrătoare din luna septembrie. Facilitatea pusă la dispoziţie de banca centrală permite instituţiilor de credit să plaseze la sfârşitul fiecărei zile de tranzacţionare lichiditatea în exces în depozite pe o zi. Suma este jumătate din cea pe care băncile au plasat-o în luna august, când au dus 4,75 miliarde de lei la BNR
Unde s-au evaporat banii? Bancherii aruncă vina pe Guvern că a obligat companiile profitabile să plătească dividende suplimentare la stat în valoare de 2,14 miliarde de lei. Banca centrală arată cu degetul tot spre Guvern şi spune că şi colectarea mai bună a taxelor şi impozitelor din luna septembrie a tras banii din bănci, dar uită să adauge că şi BNR a vândut masiv valută, ca să ţină cursul de schimb şi astfel a absorbit o bună parte din banii din piaţă.
BNR a pariat pe curs...
Analiştii economici susţin că banca centrală a apărat cursul de schimb şi a făcut eforturi să-l ţintuiască în intervalul 4,5-4,6 lei pentru un euro. Analiştii ING Bank estimează că BNR a vândut pe piaţa valutară în ultimele două luni în jur de 700 de milioane de euro, pentru ca moneda europeană să nu se aprecieze peste 4,6 lei.
Deci BNR a atras leii din piaţă ca să ţină cursul. Dacă e să calculăm la un curs mediu de 4,5 lei pentru un euro, ar rezulta că banca centrală a tras minimum 3,15 miliarde de lei. Operaţiunile au avut loc în ultimele două luni.
....Guvernul, pe salarii
Supralichiditatea din sistemul bancar a scăzut şi mai mult în septembrie după ce unele companii au plătit dividende suplimentare de 2,14 miliarde de lei.
Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, spune că principala cauză a creşterii ROBOR a fost retragerea unei lichidităţi importante din piaţă. “Lichiditatea a început să scadă încă din luna iulie, însă în septembrie, odată cu rectificarea bugetară, a scăzut foarte mult. S-au făcut plăţi foarte mari de către companiile de stat către bugetul statului, acei bani evident fiind în piaţa monetară, în depozite bancare, iar acum nu mai sunt, sunt în conturile Ministerului de Finanţe”, a explicat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, economistul-şef al Raiffeisen Bank.
Şi ANAF a tras supralichiditate
Reducerea banilor din bănci din luna septembrie se datorează şi ANAF-ului, care a colectat mai multe taxe şi impozite decât se aştepta BNR. "Taxele se plătesc pe 30 ale lunii. Sunt absorbiţi banii şi se duc în contul care se află la BNR. Acest lucru echivalează cu o absorbţie de lichiditate. După 5 ale lunii, lichiditatea e retrimisă în piaţă, prin plăţile făcute de stat. Sunt mişcări lunare. Ce a intervenit în această lună e o performanţă mai bună în colectarea impozitelor, mai mult decât ne-am aşteptat. Nu ştiu dacă MFP s-a aşteptat”, a declarat Isărescu.
Milioane de români afectaţi
Lipsa de coordonare dintre BNR şi Guvern a lovit în aproape cinci milioane de români care sunt nevoiţi să scoată din portofele câteva zeci de lei în plus pentru plata ratei la împrumuturile bancare. Lovitura a fost dură şi pentru că majorarea ROBOR a avut loc în apropiere de 1 octombrie, dată la care se recalculează dobânzile, în special la creditele Prima Casă. Acestea se modifică de patru ori pe an, pe 31 martie, 30 iunie, 30 septembrie şi 31 decembrie sau în prima zi lucrătoare dacă aceste date pică în zile nelucrătoare. Şase din zece credite ipotecare au fost acordate prin programul Prima Casă. De la lansarea programului şi până acum peste 210.000 de români şi-au luat locuinţe cu ajutorul programului guvernamental.
Lichiditatea scăzută a condus la creşterea ROBOR la 3 luni care intră în componenţa calculului dobânzilor la creditele în lei cu dobândă variabilă. Dacă ne uităm la definiţia ROBOR pe trei luni, vedem că acesta se calculează zilnic ca o medie aritmetică a dobânzilor la care îşi împrumută surplusul de lichiditate 10 dintre băncile comerciale din România, alese de către BNR. De aici deducem că rata de dobândă ROBOR 3 luni variază în funcţie de sumele neutilizate pe care le au la dispoziţie unele bănci comerciale, respectiv de necesarul de lichidităţi al altor bănci.
Datele BNR arată că lichiditatea din bănci,a fost, în luna septembrie, de şase ori mai mică decât în ianuarie 2017. Lipsa de dialog dintre Ionuţ Mişa, ministrul Finanţelor, şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a afectat milioane de români cu credite bancare cu dobânda variabilă în lei.
“Au fost mai multi factori care s-au suprapus accidental, dar creşterea dobânzilor este inevitabilă. Mişcările acestea bruşte vor fi evitate, prin asigurarea de lichiditate de către banca centrală. Veţi vedea că aceste creşteri se vor atenua la fel de repede cum au apărut, dobânzile se vor plimba în jurul a 1,75%” Mugur Isărescu, guvernatorul BNR
Cum a evoluat lichiditatea din bănci (ianuarie-septembrie 2017)
Luna Valoarea (miliarde lei)
Septembrie 2, 2233
August 4, 7477
Iulie 4, 8602
Iunie 7, 5281
Mai 4, 9532
Aprilie 7, 2002
Martie 9, 0351
Februarie 11, 2578
Ianuarie 13, 9571
Sursa: BNR
