x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Dăianu: Consolidarea bugetară este urgentă, ea trebuie să înceapă în 2020

0
09 Ian 2020 - 13:05
Dăianu: Consolidarea bugetară este urgentă, ea trebuie să înceapă în 2020


Consolidarea bugetară este urgentă, iar aceasta trebuie să înceapă în 2020 prin aducerea deficitului bugetar cât mai aproape de 3% din PIB, susţine Daniel Dăianu, consilier al Guvernatorului BNR şi preşedinte al Consiliului Fiscal, în articolul "Ratele reale negative persistă: încotro se merge?", publicat pe blogul Opinii BNR.

"Economia românească depinde de ceea ce se întâmplă în spaţiul economic european, de politica monetară a BCE; ratele de politică monetară de la noi, ratele de pe piaţă monetară internă sunt influenţate de condiţiile monetare externe; avem aici o faţetă a unei dominante a condiţiilor monetare externe asupra politicii monetare interne. Această dominantă derivă din caracterul deschis al economiei autohtone, din integrarea în spaţiul economic al UE şi dimensiunea economiei autohtone. Diferenţiale excesive de rate de politică monetară pot induce mişcări de capital destabilizatoare şi de aceea este necesară o calibrare adecvată a politicii monetare, ce are nevoie de susţinerea unei politici bugetare optime. Politica bugetară nu trebuie să practice deficite mari, mai ales că leul nu este monedă de rezervă", afirmă economistul.

El menţionează că deficitele în creştere (de buget public şi de cont curent), întruchipate de deficite gemene, sunt rezultatul unei cereri interne în exces şi reclamă corecţii macroeconomice pe filiera bugetului public. Dăianu spune că aici apare o dominantă fiscală asupra politicii monetare interne care lesne poate fi supraîmpovărată.

"Economia României este singulară în regiune prin dimensiunea deficitului bugetar şi a celui de cont curent; execuţia bugetară arată un derapaj major în 2019 cu deficit cash anunţat de MFP la 4,4% din PIB (deficitul ESA probabil 3,8 - 3,9%) în timp ce deficitul de cont curent probabil a trecut de 5% din PIB anul trecut, concomitent cu o înrăutăţire a structurii finanţării sale. Polonia şi Ungaria, cu care ne comparăm adesea, au balanţe externe mult mai solide. Iar Polonia a ajuns la surplus bugetar! România, care ţinteşte aderarea la zona euro, arată o fractură între vorbă şi faptă", subliniază Dăianu.

Potrivit acestuia, politica monetară nu poate contracara cu eficienţă deficite mari ale bugetului public. BNR nu poate compensa prociclicitatea politicii bugetare decât într-o măsură limitată. Aceasta, fiindcă ar putea accentua dezechilibre externe, ar fi afectată chiar stabilitatea financiară. Deficite bugetare şi de cont curent în creştere pun presiune pe piaţa valutară, pe leu, afectează stabilitatea monedei naţionale.

"Consolidarea bugetară este urgentă; ea trebuie să înceapă în 2020 prin aducerea deficitului bugetar cât mai aproape de 3% din PIB. Bugetul din 2020 este de cumpănă, întrucât construcţia pune jaloane pentru bugetele din 2021 şi 2022; fără măsuri credibile de ajustare, deficitul bugetar în 2020 s-ar duce spre 5% din PIB, iar în 2021 ar trece de 6%. Aceste cifre invită la tot felul de scenarii rele pentru economia noastră. De aceea, este necesară, între altele, regândirea paşilor/calendarului de creştere de venituri personale (inclusiv pensii) din bugetul public. Creşterea veniturilor fiscale este absolut necesară, fiind neîntemeiată teza că aşa ceva nu poate avea loc (reformele din Bulgaria şi Polonia arată că se poate). Dar este imprudent ca acest deziderat să stea la baza construcţiei bugetului public; execuţia şi consolidarea bugetară efectivă pot profita însă de venituri fiscale superioare", arată Daniel Dăianu.

În opinia acestuia, noi reduceri de taxe şi impozite, având în vedere ''încordarea teribilă a bugetului public" şi urgenţa consolidării bugetare, sunt iraţionale.

"Măsuri macroprudenţiale (MPP) sunt necesare pentru a orienta dinamica creditului. Această aserţiune pare curioasă, având în vedere ponderea creditului privat intern de circa 27% din PIB (de la peste 37% în 2008) şi dinamica economică din ultimii ani. Dar să nu omitem că evoluţia creşterii economice a avut ca motor principal politica veniturilor. Avem şi o externalizare a finanţării, în condiţiile în care economia autohtonă are o structură duală - grupuri mari ce se finanţează mult din străinătate şi IMM-uri care au acces dificil la finanţare şi recurg masiv la credit comercial", menţionează Daniel Dăianu.

Potrivit economistului, condiţiile din economia mondială sunt extrem de neobişnuite, ceea ce produce incertitudini mari şi dileme aparent insurmontabile. Factorii de decizie dintr-o economie emergentă, precum cea a României, trebuie să fie prudenţi în politica macroeconomică, să nu tolereze deficite mari, să aibă grijă permanentă pentru o finanţare neproblematică a balanţei de plăti şi câştiguri de productivitate (competitivitate) şi să beneficieze de rezerve (buffere). AGERPRES

Citeşte mai multe despre:   daniel daianu

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Profit spectaculos înregistrat de Banca Transilvania în 2019

Profit spectaculos înregistrat de Banca Transilvania în 2019
Cea mai mare  instituție de credit din România, Banca Transilvania, a încheiat 2019 cu un profit net de 1,6 miliarde lei, în creştere cu 33%, în timp ce veniturile operaţionale s-au majorat cu 12,17%,...

Cât costă cea mai bună imagine de business

Cât costă cea mai bună imagine de business
Galerie Foto Piața de publicitate din România a evoluat spectaculos în ultimii ani, îmbogățindu-se treptat cu premii și trofee internaționale. Talentul românilor din acest domeniu este recunoscut, iar comunitățile...

Podul peste Dunare de la Brăila, construit cu oțel de la Galați

Podul peste Dunare de la Brăila, construit cu oțel de la Galați
Podul peste Dunăre de la Brăila va fi construit cu oțel produs la combinatul siderurgic din Galați. Reprezentanții acestuia au anunțat că au făcut deja primele livrări de oțel pentru cel mai important...

De la “când” la “dacă” şi, poate, niciodată

De la “când” la “dacă” şi, poate, niciodată
Galerie Foto La mai bine de un an de zile de la adoptarea Legii offshore, modificarea ei încă nu şi-a găsit loc pe agenda de lucru a Parlamentului. Acum, ministrul demis al Economiei şi Energiei, Virgil Popescu, anunţă însă...

Tranzacție pe piața operațiunilor cu numerar. Compania G4S vândută către o companie americană

Tranzacție pe piața operațiunilor cu numerar. Compania G4S vândută către o companie americană
Compania americană Brink, care furnizează servicii de procesare de numerar și de logistică de securitate, achiziționează operațiunile G4S din Marea Britanie, care activează și pe piața românească. Valoarea tr...

77 de posturi vacante în domeniile Sănătate și Asistență socială

77 de posturi vacante în domeniile Sănătate și Asistență socială
77 de locuri de muncă vacante, în domeniile Sănătate și Asistență Socială, în București și 28 de județe. Află mai multe detalii despre posturi și condițiile de concurs. Asistent social (21 posturi) Min...

Scandal URIAȘ în sistemul bancar românesc. BNR, suspiciuni de spălare de bani. 16-17 bănci locale au fost implicate într-o „tranzacție ciudată”

Scandal URIAȘ în sistemul bancar românesc. BNR, suspiciuni de spălare de bani. 16-17 bănci locale au fost implicate într-o „tranzacție ciudată”
Banca Națională a României verifică 16-17 bănci locale ce au fost implicate într-o „tranzacție ciudată”, a declarat, miercuri, în cadrul unei conferințe de presă, Nicolae Cinteză, șeful direcției de...

Avertisment DUR de la Comisia Europeană: Majorarea pensiilor cu 40% ar duce deficitul României la 6,1%

Avertisment DUR de la Comisia Europeană: Majorarea pensiilor cu 40% ar duce deficitul României la 6,1%
Deficitul bugetar al României se va majora la 4,4% din PIB în 2020 şi 6,1% în 2021 ca urmare a majorării pensiilor, scrie Comisia Europeană în raportul de ţară referitor la România, publicat...

Veniturile Nuclearelectrica au ajuns la 2,3 miliarde de lei în 2019

Nuclearelectrica a înregistrat anul trecut venituri totale de 2,3 miliarde lei, cu 11% mai mult față de 2018. Profitul net a fost de 540 milioane lei, cu 31% mai mare decât rezultatul din anul precedent,...

Piața de fuziuni și achiziții a ajuns la 5,2 milioane de euro în 2019

Piața de fuziuni și achiziții a ajuns la 5,2 milioane de euro în 2019
Piaţa de fuziuni şi achiziţii din România şi-a reluat creşterea în 2019, înregistrând un avans de 4%, ajungând până la 5,2 miliarde de euro, după ce 2018 adusese un recul de 9,6%, arată un un studiu re...

Curs valutar 26 februarie 2020. Euro coboară, dar rămâne peste 4,8 lei

Curs valutar 26 februarie 2020. Euro coboară, dar rămâne peste 4,8 lei
Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, miercuri, un curs de referinţă de 4,8074 lei/euro, în scădere faţă de valoarea atinsă marți. Marţi, euro a crescscut la 4.8079 lei, cel mai mare...

Maxime şi minime pe harta preţurilor agricole

Maxime şi minime pe harta preţurilor agricole
Consiliile judeţene îşi prezintă, în această perioadă, preţurile de referinţă în funcţie de care se vor calcula impozitele pe veniturile agricole şi din arendă în anul 2020. Aceste preţuri, centralizate d...

Apocalipsa după Orban, al 7-lea semn. Leul răpus

Apocalipsa după Orban, al 7-lea semn. Leul răpus
Leul continuă să se deprecieze în faţa euro, cursul oficial înregistrând vârfuri istorice la foc automat, într-o serie care descrie mai îngrijorătoare evoluţie macroeconomică din timpul guvernării actuale....

Fondurile de investiţii dau randamente superioare inflaţiei

Fondurile de investiţii dau randamente superioare inflaţiei
Asociaţia Administratorilor de Fonduri (AAF) a prezentat ieri mai multe statistici potrivit cărora randamentele diverselor plasamente în unităţi de fond oscilează între 5% şi 20%, cu o medie a performanţei de pe...

Bugetul de stat, pe deficit încă din prima lună din 2020. Explicaţiile Finanţelor

Bugetul de stat, pe deficit încă din prima lună din 2020. Explicaţiile Finanţelor
Execuția bugetului general consolidat în luna ianuarie 2020 s-a încheiat cu un deficit de 0,46 miliarde de lei (0,04% din PIB), arată datele publicate marţi pe site-ul Ministerului Finanţelor. Anul trecut,...
Serviciul de email marketing furnizat de