x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

De la “când” la “dacă” şi, poate, niciodată

0
Autor: Adrian Stoica 27 Feb 2020 - 12:14
De la “când” la “dacă” şi, poate, niciodată pichitstocker/Getty Images/iStockphoto Oil and Gas industry,offshore occupation at the gulf of Thailand,Oil and Gas business.
Vezi galeria foto


La mai bine de un an de zile de la adoptarea Legii offshore, modificarea ei încă nu şi-a găsit loc pe agenda de lucru a Parlamentului. Acum, ministrul demis al Economiei şi Energiei, Virgil Popescu, anunţă însă că noua lege, a cărei aprobare ar avea darul să dezlege investiţiile de la Marea Neagră, va fi trecută prin Parlament numai în urma negocierilor cu Opoziţia parlamentară. Cum ne aflăm în plină criză politică, calculele nu-i prea dau dreptate lui Virgil Popescu. Cel mai probabil, va trebui să aşteptăm toamna pentru adoptarea acestei legi, în condiţiile în care atuurile pentru scoaterea gazelor din Marea Neagră încep să se risipească. 

Investitorii dau deja semne de nervozitate în faţa indiferenţei şi neseriozităţii cu care sunt trataţi de autorităţi. Primul semnal al modului strâmb în care înţeleg politicienii români să-şi respecte cuvântul dat mediului de afaceri a fost schimbarea regulilor de impozitare în timpul jocului de către fostul Guvern PSD. Inflexibilitatea acestuia la argumentele aduse de reprezentanţii Asociaţiei Române a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA) a dus - sau, cel puţin, a contribuit - la retragerea companiei americane ExxonMobil din proiectul Deep Neptun. Anunţul că americanii îşi negociază vânzarea participaţiei de 50% a luat însă pe nepregătite autorităţile de la Bucureşti. Obişnuit cu mediul de afaceri autohton, care înghite aproape fără să crâcnească, dintotdeauna, toate năzdrăvăniile financiar-fiscale ticluite de persoane împinse pe funcţii înalte doar de resorturi politice şi, prea puţin sau deloc de competenţă, Guvernul a fost făcut şah-mat de schimbarea de atitudine a americanilor. După ce mult timp a negat că ar avea cunoştinţă despre aşa ceva, în final, s-a îmbăţoşat şi a anunţat că ExxonMobil nu poate vinde aşa, după capul lui, cui vrea participaţia pentru că ea ar putea ajunge la ruşi. Principalul element invocat a fost cel strategic. Doar oare nu era la fel de strategic pentru România ca Guvernele trecute şi Parlamentul să împingă înainte Legea offshore pe baza unor negocieri oneste cu toţi cei implicaţi?

 

Ce ar însemna „dacă” pentru România?

 

După anunţul făcut de Exxon, şi celălalt partener în proiect - compania OMV Petrom - dă semne de nervozitate. Recent, Christina Verchere, CEO al OMV Petrom, a transmis un mesaj foarte clar. Dacă nu se schimbă urgent Legea offshore, extracţia gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră va deveni incertă. „Dar vedem că se schimbă contextul, presiunea care vine pe partea de mediu este în creştere, vedem discuţiile cu privire la finanţarea unor proiecte de acest gen. În absenţa unei modificări a Legii offshore, pentru prima dată mă tem că vom trece de la ‘când’ la ‘dacă’, ceea ce ar fi o pierdere uriaşă pentru România. Recomandăm autorităţilor să facă schimbările de care avem nevoie, astfel încât să putem merge mai departe, să începem acest proiect şi să aducem, în cele din urmă, gazul în România şi veniturile statului care vin odată cu acesta”, declara aceasta.

Poate că politicienilor români ar trebui să li se le se traducă ce înseamnă acest „dacă”. De exemplu, potrivit unui studiu realizat de Deloitte, resursele de gaze din Marea Neagră oferă României posibilitatea de a contesta poziţia dominantă de care se bucură Gazprom pe piaţa din Europa Centrală şi de Est, să diversifice livrările de gaze naturale şi să aducă ţării venituri de 26 de miliarde de dolari şi un plus de 40 miliarde de dolari la PIB-ul României până în anul 2040. De asemenea, în urma exploatării acestor zăcăminte, se vor aduce numeroase venituri la buget, cea mai mare sumă, respectiv 9,5 miliarde de dolari, fiind reprezentată de impozitul pe profitul companiilor. Pe de altă parte, companiile petroliere vor investi 15,7 miliarde de dolari în proiectele din Marea Neagră, în perioada 2018-2040, conform raportului. Realizarea acestor investiţii ar face ca, începând cu anul 2030, aproximativ 60% din producţia de gaze a României să provină din producţia offshore, Marea Neagră furnizând 10-11 miliarde de metri cubi de gaz pe an, potrivit estimărilor Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM).

 

Europa va fi inundată de gaze

 

În timp ce la noi se bate pasul pe loc în căutarea consensului politic pentru modificarea Legii offshore, atuurile României se diminuează pentru că Europa începe să devină suprasaturată de gaze. Ultimul exemplu este oferit de Grecia, Cipru şi Israel care au semnat la începutul acestui an un acord pentru construcţia unui gazoduct submarin cu o lungime de 1.900 de kilometri, între zăcămintele din estul Mediteranei - care se dezvoltă rapid - şi Europa. Ţările participante vor să ajungă la o decizie finală de investiţii până în 2022, iar conducta va fi finalizată până în 2025, pentru a contribui la diversificarea resurselor energetice ale Europei. Denumit EastMed, gazoductul în valoare de 6-7 miliarde de dolari ar urma, într-o primă etapă, să transporte 10 miliarde de metri cubi de gaze pe an din Israel şi apele teritoriale ale Ciprului către insula Creta, apoi prin Grecia continentală şi până la reţeaua europeană de gaze, via Italia. La rândul ei, Rusia, continuâdu-şi politica de încercuire a Europei cu gazoducte, a  inaugurat, tot la începutul acestui an, gazoductul TurkStream. Acesta are o lungime de peste 930 de kilometri, subtraversează Marea Neagră şi va transporta anual 31,5 miliarde de metri cubi de gaz rusesc în zona vestică a Turciei. Jumătate din volumul de gaze transportat se va îndrepta însă spre Balcani şi Europa Centrală, inclusiv Bulgaria, Serbia şi Ungaria. De asemenea, proiectul Trans Adriatic Pipeline (TAP) este aproape finalizat, iar odată cu punerea lui în funcţiune Uniunea Europeană va avea la dispoziţie o a doua rută de aprovizionare cu alte gaze decât cele ruseşti (după Medgaz, care aduce gaze algeriene în Spania).  TAP este parte a Coridorului Sudic de Gaze, strategic pentru UE, un proiect în valoare de 40 de miliarde de dolari şi cu o lungime de peste 3.500 de kilometri, prin care 10 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an vor ajunge de la zăcământul Shah Deniz II. Tot din Coridorul Sudic face parte şi gazoductul TANAP, care a fost finalizat în vara anului trecut, iar primele cantităţi de gaze azere vor ajunge în Europa în acest an.  El va transporta gazele produse în zăcământul Shah Deniz-2 din Azerbaidjan şi din alte câmpuri din zona caspică, întâi spre Turcia, apoi spre Europa. Gazoductul începe de la graniţa dintre Georgia şi Turcia, mergând până în Grecia, şi va transporta 6 miliarde metri cubi de gaze către Turcia şi 10 miliarde de metri cubi către Europa.

 

Rezervele din zona caspică pot ocoli BRUA

 

Deocamdată, România a ratat finalizarea în 2019 a sectorului românesc al BRUA, amânată acum pentru sfârşitul acestui an. Dacă avem în vedere că Ungaria încă nu pare convinsă că trebuie să construiască BRUA până în Austria, nu este exclus să vedem că gazele caspice vor urma traseul prin Grecia şi Albania spre Italia, prin gazoductul Trans Adriatic Pipeline, în detrimentul variantei prin România spre Austria, prin BRUA. Odată ce gazele din zona caspică vor ajunge în Europa mai repede pe alt traseu decât prin BRUA, ni se va spulbera şi visul de a deveni hub regional pe piața gazelor naturale. În timp ce politicienii de la Bucureşti încă nu ştiu când vor reuşi să schimbe Legea offshore şi nici ce formă îi vor da, gazoductul TurkStream se pregăteşte să aducă gazul rusesc din Turcia în Ungaria, alimentând astfel ambiţiile Budapestei de a fi hub regional de gaze.

 

GNL, presiune pe scăderea preţurilor

 

„Pentru următorii ani, se manifestă o tendinţă robustă de scădere a preţului gazelor naturale pe hub-urile europene de tranzacţionare, în special pe fondul creșterii ofertei de gaz natural lichefiat (GNL)”, arată un studiu prezentat recent de experţii Radu Dudău şi Vasile Iuga. „În 2019, preţurile europene ale gazelor naturale au fost, în medie, cu 38% mai mici decât în 2018, tendinţă confirmată și de evoluţia preţurilor medii ponderate ale gazelor pe platforma spot a Bursei Române de Mărfuri (BRM)”, mai arată autorii. Potrivit acestora, „în afară de oferta actuală abundentă de GNL, este planificată o creștere de capacitate cumulată de aproximativ 20 de miliarde de metri cubi pe an de noi terminale de regazificare”.

Subiectul gazelor din Marea Neagră este foarte important, este un subiect de țară, pentru care trebuie să existe consens politic. Trebuie să aducem acele gaze în circuitul economic, avem nevoie de gaze naturale pentru a îndeplini țintele din Green Deal. Fără gazul nostru, este greu să ne bazăm pe import.

 

Virgil Popescu, ministrul demis al Economiei şi Energiei

la Forumul "Importanța Geostrategică și Economică a Mării Negre

 

Mi-am dorit foarte mult ca Exxon să fie o companie care forează și exploatează în Marea Neagră. În termeni miliari și de apărare, prezența Exxon ar fi însemnat pentru România o investiție de ordin strategic uriașă. Nu a fost să fie. Important e ce  vom face în continuare. (…) În 2020, trebuie să spunem explicit, de la nivelul politicienilor, că este momentul ca gazul din Marea Neagră să fie extras.

 

Georgian Pop, deputat PSD

la Forumul "Importanța Geostrategică și Economică a Mării Negre

Trebuie să găsim soluţii să ducem gazele românești spre dezvoltarea industriei. (…) Exploatarea gazelor de la Marea Neagră trebuie privită cu mare atenție, pentru dezvoltarea economiei și independența energetică.

Niculae Bădălău, senator PSD

la Forumul "Importanța Geostrategică și Economică a Mării Negre”


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Distribuitorii de bunuri vor ca domeniul lor să fie declarat „sector strategic”. Ei avertizează asupra apariției unor sincope în asigurarea hranei populației

Distribuitorii de bunuri vor ca domeniul lor să fie declarat „sector strategic”. Ei avertizează asupra apariției unor sincope în asigurarea hranei populației
Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri (ACDBR) solicită Guvernului declararea domeniului drept sector strategic, avertizând că ar putea apărea sincope în asigurarea hranei populației. Asociația a...

Românii au la dispoziție 45 de zile pentru depunerea solicitării de amânare a ratelor bancare. Dobânda este zero

Românii au la dispoziție 45 de zile pentru depunerea solicitării de amânare a ratelor bancare. Dobânda este zero
Guvernul a modificat, luni, OUG privind amânarea ratelor românilor pentru nouă luni, astfel că românii au la dispoziţie 45 de zile pentru a depune solicitarea de amânare a ratelor bancare, după ce OUG se...

Termenul până la care poate fi depusă cererea de amânare a plăţii creditelor a fost majorat

Termenul până la care poate fi depusă cererea de amânare a plăţii creditelor a fost majorat
Termenul până la care poate fi cerută amânarea ratelor se măreşte la 45 de zile, de la intrarea în vigoare a ordonanţei de urgență, iar premierul Ludovic Orban a spus că modificările aduse ordonanţei...

Băncile susțin că amânarea plății ratelor pentru toți clienții este dăunătoare redresării economiei

Băncile susțin că amânarea plății ratelor pentru toți clienții este dăunătoare redresării economiei
Asociația Română a Băncilor și Consiliul Patronatelor Bancare din România consideră că abordarea individuală a cazurilor clienților, persoane fizice și juridice, afectați de pandemie reprezintă cea mai...

Criza COVID-19 pune în pericol mii de corporații din UE, insolvențele în România cresc cu 12%

Criza COVID-19 pune în pericol mii de corporații din UE, insolvențele în România cresc cu 12%
În contextul crizei COVID-19, compania Euler Hermes estimează că afacerile companiilor din zona euro ar putea înregistra scăderi între 15% și 25% an/an la momentul de vârf al crizei de la sfârșit de martie. ...

Sindalimenta cere autorităților măsuri rapide pentru sancționarea speculei

Sindalimenta cere autorităților măsuri rapide pentru sancționarea speculei
Federaţia Naţională a Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIA)SINDALIMENTA solicită autorităţilor să ia măsuri rapide pentru sancționarea fermă a speculanților, pentru protejarea producătorilor...

România avea 5,16 milioane de pensionari în 2019. Pensia medie lunară a fost de 1.292 de lei

România avea 5,16 milioane de pensionari în 2019. Pensia medie lunară a fost de 1.292 de lei
În România, numărul mediu de pensionari a fost de 5,157 milioane de persoane în 2019, cu 50.000 mai puțini față de anul precedent. Numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a...

Cum pot face rost de bani firmele lovite de criză

Cum pot face rost de bani firmele lovite de criză
Pentru antreprenorii care vor să-și mențină afacerile pe linia de plutire, să-și păstreze angajații sau chiar să se dezvolte în noua conjunctură economică, thinktank-ul INACO - Inițiativa pentru...

Ministrul Economiei: A început producția de măști în România. Se va ajunge la 500.000 de bucăți pe zi

Ministrul Economiei: A început producția de măști în România. Se va ajunge la 500.000 de bucăți pe zi
Ministrul Economiei, Virgil Popescu, anunţă că a început producţia primelor măşti în România. Dacă acum se produc 150.000 de măşti pe zi, din 15 aprilie se va ajunge la 500.000 de bucăţi pe zi, susține...

Ministrul Muncii a anunțat că 400.000 de contracte de muncă sunt suspendate în prezent

Ministrul Muncii a anunțat că 400.000 de contracte de muncă sunt suspendate în prezent
Un număr de 400.000 de contracte de muncă sunt suspendate în prezent, a declarat ministrul Muncii, Violeta Alexandru, vineri, la Digi24. "Situaţia ne arată că sunt în acest moment 400.000 de contracte de...

Curs valutar 27 martie 2020: Euro rămâne la 4,83 lei, aproape de cursul anunţat ieri de BNR

Curs valutar 27 martie 2020: Euro rămâne la 4,83 lei, aproape de cursul anunţat ieri de BNR
BNR a anunțat cotațiile valabile astăzi 27 martie, pe piața bancară. Astfel, un euro este cotat la 48332 RON, dolarul a ajuns la 4,3890 RON, lira sterlină la 5,3759 RON, iar un franc elvețian este cotat la 4,5616...

Azomureș reia producția de îngrășăminte chimice, cu respectarea condițiilor sanitare speciale

Azomureș reia producția de îngrășăminte chimice, cu respectarea condițiilor sanitare speciale
Combinatul de îngrășăminte chimice Azomureş a anunţat finalizarea reviziei parţiale şi reia producţia în condiţii de securitate sanitară extreme, prin termoscanarea zilnică a...

Valabilitatea voucherelor de vacanță a fost prelungită

Valabilitatea voucherelor de vacanță a fost prelungită
Valabilitatea voucherelor de vacanţă emise în anul 2019 a fost prelungită până la 31 mai 2021 datorită pandemiei cu virusul COVID-19, se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei, Energiei şi...

Florin Cîțu spune că amânarea plății ratelor la bănci va intra în discuția Guvernului săptămâna viitoare

Florin Cîțu spune că amânarea plății ratelor la bănci va intra în discuția Guvernului săptămâna viitoare
Normele de aplicare a ordonanței referitoare la amânarea plății ratelor la bănci vor intra în discuția Guvernului săptămâna viitoare luni sau joi, a anunțat ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, vineri, prin...

ROBOR la 3 luni a scăzut la 2,57%

ROBOR la 3 luni a scăzut la 2,57%
ROBOR la 3 luni, indicele în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, a scăzut vineri la 2,57%, de la 2,58% joi, după ce luni a scăzut la 2,61% de la peste 3,24% ca urmare a...
Serviciul de email marketing furnizat de