Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În România, să te apuci să pui pe picioare o fermă de capre poate fi considerat un act de curaj. Asta pentru că, deși poate fi profitabilă o astfel de afacere, mulți nu cunosc însă ingredientele succesului și ajung la eșec. Afacerea cu capre are specificul ei, iar pentru o fermă din Buzău, know-how-ul căpătat la francezi a fost cheia spre reușita în afaceri.
Vânzări door-to-door
Firul poveștii se derulează la Buzău, pe Valea Râmnicului, într-o fermă cu 1.000 de capre, în momentul acesta, dar care are în plan creșterea numărului de animale la 2.000 anul viitor. Marcel Fodor, managerul fermei, spune că de la început a mers pe ideea de a vinde direct la domiciliu din mai multe considerente. „Unul dintre ele a fost faptul că pentru a avea o relalație comercială, fără accidente cu marile lanțuri de magazine, trebuie să ai predictibilitate. În cazul în care nu poți livra conform contractului, penalitățile sunt foarte mari.” Afacerea a demarat practic dintr-un hobby al patronului care-și dorea să scoată pe piață hrană sănătoasă. Iar pentru a dezvolta afacerea, anul trecut ferma din Buzău a cumpărat o alta, din Giurgiu, cu tot cu portofoliul de clienți format în opt ani, ajungând astfel la efectivul de 1.000 de capre.
Respectarea condițiilor sanitare
Mai ales după tragedia din Argeș, Marcel Fodor spune că toată atenția se îndreaptă și mai mult spre condițiile de exploatare. În fermă, transportul laptelui din sala de muls către sala de brânză se face printr-un circuit care face ca laptele să nu intre în contact cu aerul și, implicit, cu impuritățile din el. Ferma are o instalație de muls care a costat 180 de mii de euro. Laptele merge direct în tancurile de răcire rapidă de la 28 la 4 grade Celsius, ceea ce împiedică bacteriile să se dezvolte.
Majoritatea clienților, copii
Ferma de capre are un portofoliu de 5.300 de clienți. Aproximativ 80% dintre ei sunt copii. Piața de desfacere este în București. Într-o zi de livrare, cele patru mașini de distribuție dau marfă pentru 300 de clienți în fiecare sector al Capitalei. Clienții sunt oameni care vor produse curate, proaspete, direct de la o sursă credibilă. „Multe mămici folosesc laptele nostru pentru a trece de la cel matern sau cel pe formulă, la laptele convențional”, potrivit lui Marcel Fodor. Fermierii n-au de unde învăța Marcel Fodor spune că ar fi dat greș dacă ar fi făcut totul după ureche, ba chiar luând în calcul informațiile din domeniu care sunt accesibile în România. Poate părea șocant, dar directorul fermei de capre povestește cum a trecut razant pe lângă soluții care i-ar fi îngropat afacerea. „M-am dus la un profesor universitar de la Facultatea de Medicină Veterinară. L-am rugat să facă un plan de afaceri pentru fermă. Mi-a făcut. Apoi, pentru că animalele sunt din Franța și Austria, m-am gândit să le fac o vizită. Zis și făcut! M-am urcat în avion și am stat o lună în Franța. Ce aveam să aflu acolo nu avea niciun fel de legătură cu modul de a face zootehnie cu caprine în România. Nicio legătură! A fost rețeta succesului!”
Capra rasă românească dă în jur de 1l de lapte/ zi, în vreme ce caprele din import dau până la 3,5l lapte/zi. Un litru de lapte costă 7 lei.
Ca idee, știți că o baterie se reproduce în laptele de capră de 27 de mii de ori într-o oră? Iar pentru ca laptele să nu păstreze mirosul specific, pe care mulți nu-l tolerează, secretul constă în ventilarea lui. Marcel Fodor, managerul fermei de capre
Beneficiile laptelui de capră
Laptele de capră este cel mai apropiat de cel uman. Este leac cu acțiune lentă pentru fortificarea sistemului imunitar, anemiei, a stării depresive, a bolilor de plămâni, în special TBC. Este un adjuvant în lupta cu stadiile incipiente de cancer, atrofii musculare. Conține vitaminele A, C și D, Ca și Mg.
Fermă după model franțuzesc
De la fermierii francezi, directorul fermei a aflat secrete pe care agricultorii români, chiar dacă ar fi școliți la Agronomie, nu au de unde să le afle. „Am descoperit un pont științific pentru a avea producție tot anul, pentru că știm că în cazul caprei gestante și pe toată perioada alăptării nu colectăm niciun strop de lapte. Eh, francezii mi-au arătat cum să alternez lumina ca să am capre gestante și vara, și iarna. Hipotalamusul este influențat și au impresia că e primăvară. Apoi la francezi am învățat cât de importante sunt încrucișarea animalelor ca să obțin generații noi sănătoase, cum să hrănim animalele. Succesiunea furajelor la hrănire este capitală. De obicei le dădeam să mănânce cât puteau, dar nu e așa. De exemplu, fac acidoză dacă mănâncă porumb înainte de lucernă! Iar, ca un detaliu, furajele le obținem de pe terenurile de 60 ha din jur. Încercăm să le oferim o hrană cât mai naturală.”
Rase românești versus import
Rasele românești de capre sunt Carpatina și Alba de Banat, iar scopul principal al creșterii acestora la noi este reprezentat de producția de lapte și în mai mică măsură de cea de carne. În România, avem crescătorii care dețin un număr redus de capre, 2-5 capete, iar produsele obținute sunt utilizate în gospodăria proprie. O a doua categorie este formată din crescătorii care au până la 60 capete. La noi sunt crescute și rase din Austria, Franța și Germania: alpina franceză, saanen, nobila germană, boer și anglo nubian. Acestea pot da până la 6 litri de lapte/zi.
