Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România riscă să depăşească în 2019, pentru prima oară după 7 ani, pragul de 3% din PIB în ce priveşte deficitul bugetar. Urmările pot fi destul de dure pentru economia noastră, mergând până la retragerea fondurilor comunitare. Ne situăm la un nivel îngrijorător, cel mai mare din UE, dar în condiţiile în care atragem din taxe şi impozite venituri mult mai mici decât majoritatea ţărilor membre. O colectare mai bună la ANAF ne-ar scuti însă de griji.
România a încheiat primul trimestru al acestui an cu un deficit bugetar de 4,5% din Produsul Intern Brut (PIB), date ajustate sezonier, conform Eurostat. Este cel mai mare nivel din Uniunea Europeană, pe locul secund aflându-se Franţa, cu 3,6%, urmată, la mare distanţă, de Belgia (1,9%). În acelaşi timp, vecina noastră, Bulgaria, a înregistrat un excedent bugetar de 2,9%, clasându-se pe a doua poziţie din spaţiul comunitar, după Luxemburg (3,2%), şi înaintea unor state precum Olanda (2,7%), Germania şi Malta (2,3%). Problema este că se conturează o depăşire a criteriului prevăzut în Tratatul de la Maastricht, care impune o limită de 3% a deficutului bugetar ca pondere în PIB. O posibilă consecinţă ar fi intrarea în procedura de deficit excesiv, urmată de amendarea statului român cu procente din PIB şi, chiar tăierea fondurilor europene până când vom reveni sub pragul stabilit.
Ca în vremuri de criză
Acest criteriu a mai fost „încălcat” de ţările membre în perioada de după 2008, dar nicăieri nu au fost aplicate procedurile, considerându-se că principala cauză a reprezentat-o criza mondială. România nu a mai trecut pragul din 2012, când a raportat un deficit bugetar de 3,7% din PIB. În ultimii trei ani astfel de situaţii au fost sporadice în statele UE. Spania a avut 4,5% în 2016 şi 3,1% în 2017, iar Franţa, 3,5% în 2016. Anul trecut, România s-a situat la limită, cu un deficit de 3,0% din PIB, iar singura ţară care nu a respectat „regula Maastricht” a fost Cipru, cu 4,8%. Potrivit celei mai recente prognoze pe care a publicat-o Comisia Europeană, în 2019 numai România va trece „linia roşie”, înregistrând un deficit de 3,5% din PIB. Iar 2020 se anunţă şi mai îngrijorător, cu un nivel de 4,7%, cel mai mare din UE, în timp ce o singură altă ţară, Italia, este aşteptată să depăşească pragul, având estimat un nivel de 3,5%.
La jumătate faţă de Franţa
România are o cotă ridicată a deficitului bugetar (diferenţa dintre cheltuielile şi veniturile bugetare) în condiţiile în care veniturile atrase de stat sunt foarte mici, în raport cu Produsul Intern Brut. Potrivit celor mai recente date Eurostat, în 2017 România a avut venituri bugetare de numai 25,8% din PIB. Din acest punct de vedere, ocupăm penultimul loc în UE, înaintea Irlandei, care a înregistrat un nivel de 23,5% din PIB. Pe primele locuri se situează Franţa (48,4%), Belgia (47,3%), Danemarca (46,5%), Suedia (44,9%) şi Finlanda (43,4%). Celelalte ţări foste comuniste stau mai bine decât noi. Ungaria a atras la buget 38,4% din PIB, Cehia 35,4%, Polonia 35,1%, iar Bulgaria 29,5%.
„Este imposibil ca la acest nivel de venituri raportate la PIB să avem un sistem de sănătate și educațional la standarde europene, comparabil cu țări în care veniturile bugetare raportate la PIB sunt de două ori mai mari”, a declarat, pentru Jurnalul, analistul Radu Crăciun.
Speranţele lui Teodorovici
Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, speră că anul acesta vor creşte colectările la buget, după numirea unui nou şef la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) în iunie anul acesta. „La ANAF, după schimbarea conducerii, iată că rezultatele sunt foarte bune. În luna iunie există o depășire de plan la ANAF. Mică, dar este depășire de plan”, a afirmat Teodorovici. „Până la final de an se recuperează ceea ce a avut doamna președinte Călugăreanu ca și mandat foarte clar. Deci lucrurile se schimbă la ANAF. Va fi și acolo o schimbare radicală”, declara ministrul. De fapt, noul şef Mirela Călugăreanu a mai ocupat această funcţie în perioada iulie 2017 - martie 2018, fiind schimbată din funcţie pentru că încasările ANAF nu au avut creşterea sperată.
„Din cauza veniturilor scăzute, cu o țintă de cheltuieli de apărare din PIB de 2%, suntem țara din NATO care se află pe locul 2 din perspectiva procentului din venit alocat apărării. Așa ceva nu e sustenabil”, spune analistul Radu Crăciun.
Pentru a corecta deficitul, ar fi nevoie ca partidele să îşi definească, în funcţie de ideologie, preferinţele bugetare. Cele de centru-stânga să meargă pe impozite mari şi cheltuieli sociale mari, iar cele de centru-dreapta, pe impozite mici şi cheltuieli sociale mici. Nu cum se întâmplă de 30 de ani încoace, când toate partidele, indiferent de orientare, vor cheltuieli mari cu impozite mici. Aceasta nu se poate.
Valentin Lazea, economist-şef la Banca Naţională a României (BNR).
În primul rând trebuie micșorată evaziunea fiscală. Îmi amintesc comentariu al fostului președinte al Consiliului Fiscal, care spunea că dacă avea aceeași rată de încasare a TVA ca în Bulgaria, din veniturile suplimentare am putea construi o autostrada Comarnic-Brașov în fiecare an. Trebuie să înceteze această cursă autodistrugătoare către taxe și impozite din ce în ce mai mici. Și sunt convins că mediul de afaceri, confuntat cu marile probleme de infrastructură pe care România le are, va fi primul care să accepte acest lucru și chiar o creștere. Cu o condiție: să aibă certitudinea că banul public este cheltuit pe o lista corectă de priorități investiționale și într-un mod transparent.
Radu Crăciun, analist economic
