x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Dependenţi de curentul rus?

Dependenţi de curentul rus?

04 Oct 2009   •   00:00
 Dependenţi de curentul rus?
Sursa foto: Vadim Denisov/Itar-Tass/Intact Images

Încet, dar sigur, giganţii energetici ruşi îşi fac apariţia şi pe piaţa de energie electrică din România. Atât planurile Gazprom, cât şi cele ale Inter Rao UES, holdingul de stat de energie electrică, vor să îşi mărească vânzările de curent în România profitând de preţul mai mic.

Poarta de intrare este centrala de la Cuciurgan/Dnestrovsk, din Transnistria, una dintre cele mai mari termocentrale din estul Europei, pe care grupul energetic rus Inter Rao UES o deţine încă din 2005. Cu o capacitate de 2.520 MW şi 2.000 de angajaţi, acesta este cel mai mare activ al unei companii ruse de stat, deţinut în altă ţară, potrivit Russia Today.

Intrarea ruşilor este pregătită cu atenţie de Gazprom şi Inter Rao. Russia Today a anunţat că intenţionează să investească 600 de milioane de dolari în termocentrală, după ce deja alte 100 de milioane de dolari au fost alocate pentru centrala veche de 45 de ani.

Conducerea Inter Rao vrea să majoreze cantitatea de energie exportată şi să prelungească acordurile încheiate cu România, care vor expira anul viitor. La momentul actual, la Cuciurgan, producţia este la jumătate faţă de capacitatea maximă. "Acum, centrala produce 700 MWh. Aproximativ 300-400 MWh este maximum de consum şi acoperă cererea din Moldova şi Transnistria, cam 180-200 exportăm în România", spun oficialii, citaţi de Russia Today.

În luna noiembrie 2008, Inter Rao UES şi compania de electricitate din Republica Moldova, Moldelectrica, au semnat un acord ce prevede alocarea a două blocuri energetice ale centralei de la Cuciurgan pentru a produce energie destinată special exportului în România. Documentul a fost semnat la Chişinău, în prezenţa chiar a premierului rus, Vladimir Putin, şi a celui moldovean, Zinaida Greceanii, de preşedintele consiliului de admi­nistrare al Inter Rao Evheni Dod şi de directorul general al Moldelectrica, Ghenadi Dimov.


PROFITUL, SCURS LA INTERMEDIARII RUŞI

Compania română de stat care gestionează sistemul de transport, Transelectrica, a anunţat la 14 septembrie că în cel mult două luni va semna cu Inter Rao un acord pentru un parteneriat privind construcţia de staţii şi reţele de transport a energiei în România.

Investigaţiile presei din Republica Moldova, citate de agenţia de ştiri Karadeniz Press, arată că centrala de la Cuciurgan vindea energia în România prin firma Inteltra, care este de fapt un paravan al Inter Rao. Iar energia era cumpărată de Electrica, ce ducea la consumatori în sistem "insulă" în zona Galaţi şi alte trei locaţii de pe graniţa de est a României. Astfel, Transelectrica decuplează de la sistemul naţional zonele unde această energie se vindea, pentru că nu corespunde normelor UCTE din Uniunea Europeană. Pentru cei unde această energie este vândută, asta se traduce în căderi de tensiune şi şocuri electrice pentru aparatele electrice.

Electrica a renunţat în iulie 2009 la importul de energie din Transnistria, din cauza scăderii cererii de energie ca urmare a crizei. Aceasta a dus la scăderea tarifelor percepute de producătorii români de energie. Potrivit investigaţiilor efectuate de presa moldoveană, de la Cuciurgan până în România preţul energiei electrice creştea cu 40%, iar majoritatea profitului revenea intermediarilor. Acum însă ruşii vor să accelereze vânzările în ţara noastră.
CONCURENŢĂ MAI MARE
Presa locală se teme că majorarea importurilor ieftine de la centrala aprovizionată cu gaz rus va zgudui serios producătorii interni, obligaţi să respecte normele UE privitoare la mediu, şi ca atare să crească preţul pentru a acoperi investiţiile. Complexurile energetice pe lignit din Oltenia, Turceni, Rovinari şi Craiova şi termocentralele Mintia şi Paroşeni - care funcţionează pe huilă - au termen până în 2013 să se modernizeze, la cerinţele UE pentru mediu.

Din 2013, toate certificatele de emisii de carbon vor trebui cumpărate de pe piaţa liberă, conform directivelor europene, nici un astfel de document nemaifiind acordat gratuit. Ceea ce va duce la dublarea preţurilor. "Dacă grupurile energetice nu vor fi înlocuite se va crea uşor-uşor un deficit de energie şi va fi înlocuit cu grupurile energetice din afara ţării. În acest fel vom mări dependenţa de grupurile şi resursele primare din exteriorul ţării", a spus la 29 septembrie Constantin Bălăşoiu, directorul general al Complexului Energetic Craiova.

"Din 2013, la costurile energiei se va putea adăuga în proporţie de 100% şi costul emisiilor de dioxid de carbon. Acest fapt ar putea conduce la dublarea costurilor producătorilor de energie electrică pe cărbune, cu afectarea potenţială a competitivităţii economiei româneşti, şi va genera, de asemenea, costuri sociale, afectând consumatorii finali, adică cetăţenii", declara în octombrie 2008 şi Gabriel Baleanu, expert în cadrul Ministerului Economiei. Ca atare, mai multă energie ieftină din Transnistria va fi folosită de consumatorii casnici şi de companiile româneşti, aflate în căutare continuă de energie ieftină pentru a putea scădea costurile.
Un certificat de carbon este echivalentul unei tone de bioxid de carbon expulzat în atmosferă.

Jurnalul Naţional a prezentat încă din luna august faptul că Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) a acordat la 16 iulie licenţa de furnizor pentru Gazprom Marketing Trading, cu sediul în Anglia, o subsidiară a gigantului rus.


REŢELE RUSE DE FIRME OFF-SHORE
În 2005, firma Nordic, deţinută de Inter Rao, a cumpărat 51% din acţiunile centralei cu doar 50 de mi­lioane de dolari, potrivit presei din Republica Moldova. Ulterior, în iulie 2008, Inter Rao a anunţat că a cumpărat şi restul de 49% din acţiuni pentru 163 milioane de dolari, care erau deţinute până atunci de Freecom Trading Limited, înregistrată în Cipru. În fapt, aceasta era deţinută de grupul maghiar Emfesz.

Până recent, Emfesz, unul dintre cei mai mari jucători pe piaţa gazelor, a fost deţinut de magnatul ucrainean Dmitri Firtash prin Group DF (de la iniţialele numelui său - n.r.).

Firtash este numit "noul ţar al gazului". Şi asta pentru că firma maghiară Emfesz mai deţinea 45% din RosUkrEnergo, intermediarul prin care se făceau importurile de gaze naturale în Ucraina şi în Ungaria până în luna ianuarie. De remarcat că 50% din RosUkrEnergo aparţin Gazprom, iar 5% unui alt om de afaceri ucrainean, Ivan Fursin.
CÂND TE PUI CU GAZPROM...
În luna mai însă, Emfesz, cel mai mare jucător pe piaţa gazului din Ungaria, cu 20% din piaţă, a fost preluat de RosGas, o companie înregistrată în Elveţia, potrivit Vedomosti.

Miliardarul Firtash acuza atunci că a pierdut controlul firmei prin acţiuni frauduloase.
Firtash spunea atunci că directorul executiv, Istvan Goczi, a transferat acţiunile fără ca el să ştie. Tranzacţia a fost făcută pentru doar un dolar. Reprezentanţii Gaz­prom nici nu au confirmat, dar nici nu au infirmat că RosGas e parte a grupului.

Totuşi, într-un anunţ de la 28 aprilie de pe site-ul Emfesz se spune că RosGas este par­te a reţelei de interese a Gazprom. Ulterior, Firtash însuşi a precizat că Gazprom se află în spatele RosGas. James­town Foundation precizează că Firtash datora 1 miliard de dolari Gazpromului şi unui alt om de afaceri rus. Emfesz a deschis şi ea în 2007 o subsidiară, Emfesz România, care să se ocupe cu vânzare de energie electrică şi gaze naturale. Aceasta are şapte angajaţi, conform Ministerului Finanţelor, şi un capital social de 6,86 milioane de lei. În 2008, aceasta a înregistrat o pierdere netă de 3,1 milioane de lei.

×
Subiecte în articol: economic energie