x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie DIN CRIZĂ ÎN CRIZĂ/Foametea bate la uşă, cum să procedăm?

DIN CRIZĂ ÎN CRIZĂ/Foametea bate la uşă, cum să procedăm?

de Violeta Fotache    |    Sînziana Stancu    |    18 Dec 2008   •   00:00
DIN CRIZĂ ÎN CRIZĂ/Foametea bate la uşă, cum să procedăm?

Combinaţia letală între creşterea preţurilor, şomaj, prescrierea ipotecilor şi stagnarea salariilor a forţat mii de familii de americani să apeleze la hrana zilnică oferită prin intermediul centrelor sociale pentru foame şi sărăcie, aşa-numitele "food-bank".



Până şi persoanele odată mai înstărite, cum ar fi posesorul unui Roll Royce, acum aleg să-şi potolească foamea cu alimentele nesănătoase ale unui fast-food. Pe fondul crizei economice, foametea este o problemă pentru americani şi pentru instituţiile SUA care încearcă să diminueze problema. Primul pas pe care l-am făcut în încercarea de a afla cum ar face faţă unei asemenea provocări România a fost să constatăm care este situaţia cantinelor sociale. Numărul americanilor care nu reuşesc să asigure o masă zilnică suficientă pentru întreaga familie creşte din cauza crizei economice tot mai accentuate, potrivit informaţiilor postate pe site-urile food-bank-urilor din SUA. La noi, potrivit statisticilor Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, numărul celor care îşi primesc hrana zilnică de la cantinele sociale a scăzut comparativ cu anul trecut. Dar criza încă nu ne-a lovit cu toată furia ei.

FOAMETEA, ÎN CIFRE
În SUA sunt generalizate parteneriatele încheiate între stat, organizaţii neguvernamentale şi societăţi comerciale private, marile companii producătoare de alimente ori lanţuri celebre de supermarket-uri fiind donatoare fidele către food-bank-urile. Cifrele foametei variază de la regiune la regiune, însă studiul per ansamblul SUA arată că majoritatea clienţilor băncilor de alimente sunt pensionarii şi tinerii sub 18 ani.
La noi aceste parteneriate sunt încă firave (69), majoritatea ajutoarelor oferite oamenilor care nu-şi pot asigura hrana zilnică fiind suportată de la bugetul de stat ori de la bugetele locale (115).

NEWYORKEZII: MAI ÎNTĂI DATORIILE ŞI PE URMĂ HRANA
Deşi e unul dintre cele mai bogate oraşe din lume, penuria de alimente bântuie la fiecare colţ de stradă newyorkeză. Potrivit datelor de pe site-ul Food-Bank New York, aproximativ 1,3 milioane de oameni (între care se află femei, copii, bătrâni, muncitori cu salarii mici şi persoane cu handicapuri) trăiesc din ajutoare alimentare. În 2007, alte 3,1 milioane de persoane au avut dificultăţi în a asigura hrana pentru ei şi familiile lor, cu 55% mai mult decât în 2003. Cu alte cuvinte, în ultimii trei ani de mandat al lui George W. Bush la Casa Albă, populaţia infometată a New York-ului  a crescut cu mai mult de jumătate decât era aproape de finalul primului său mandat. Cauza principală a neputinţei de a-şi asigura necesarul zilnic de hrană o reprezintă faptul că locuitorii acestui oraş sunt nevoiţi să aleagă între a mânca şi a-şi plăti datoriile cu chiria şi utilităţile, ratele la bănci, potrivit siteului oficial al Food Bank for New York City. Preţurile crescute la mâncare, benzină au secătuit bugetele oamenilor. Costul ridicat al traiului este resimţit şi de clasa de mijloc. Între timp numeroase presiuni financiare, ca asigurările de sănătate, continuă să-i afecteze pe cei cu salarii mici şi medii.

MĂNÂNCI DOAR 90 DE ZILE PE AN?
De exemplu, în SUA cineva care munceşte cu normă întreagă, tot anul, cu un venit minim anual de 15.000 de dolari, trăieşte de fapt la limita sărăciei şi este nevoit să apeleze la cantina socială. Această categorie reprezintă o mare parte dintre clienţii Food-Bank New York City (21%). În această ecuaţie a sărăciei (preţuri mici, calitate scăzută a alimentelor) este uşor de înţeles de ce lumea nu-şi mai permite să ducă un stil de viaţă sănătos şi s-au înmulţit bolile legate de nutriţie, ca diabetul, obezitatea şi hipertensiunea.
Un exemplu de la noi ne arată că poate beneficia de ajutorul de la cantina socială, printre alte categorii defavorizate, şi persoana care nu are nici un venit (situaţie în care poţi ajunge dacă nu îţi găseşti de lucru până la expirarea termenului de şomaj şi a celui de ajutor social post şomaj). Da, dar această persoană poate mânca sau primi alimentele de la cantină doar vreme de circa 90 de zile pe an!

COADĂ LA FOOD-BANK SAN DIEGO

Al doilea oraş ca mărime a populaţiei (după Los Angeles), localizat în sud-vestul statului California, San Diego are o economie bazată pe turism, comerţ, agricultură, industria maritimă, militară, biotehnologie, computere şi electronice. Criza pe care o traversează SUA a făcut ca şi în San Diego mii de familii de muncitori cu salarii mici şi de pensionari să apeleze la ajutorul băncilor de hrană. Stocurile de alimente au scăzut drastic, nu doar pentru că a crescut numărul persoanelor asistate, dar şi deoarece companiile donatoare au ele însele probleme financiare.
Spre exemplu Food-Bank San Diego implora la 18 noiembrie donatorii să susţină rezervele băncii de hrană, care nu mai ajungeau decât pentru două săptămâni. În urmă cu doar 10 zile nevoiaşii care luau alimente de la această instituţie formau coada până departe în stradă. Această instituţie oferă peste 10 milioane de meniuri pe an, asistaţii fiind 48% tineri sub 18 ani, 22% pensionari şi 50% sunt familii cu cel puţin un adult angajat cu salariu minim.
În Bucureşti funcţionează şase unităţi subordonate Cantinei Centrale de Ajutor Social (CCAS): trei în Sectorul 1 (pe Strada Griviţei nr. 216, pe Str. Sf. Constantin nr. 8 şi pe Strada Pajurei nr. 13), două în Sectorul 2 (Strada Agricultori 105 şi Bdul Dacia 129) şi una în Sectorul 5, pe Calea Ferentari nr. 91.


Americanii, în moda "food-bank"

Ca majoritatea operatorilor food-bank, şi Food-Bank Philadelphia avea probleme grave cu stocurile de hrană pentru persoanele asistate, această instituţie raportând 36,2 milioane de americani care nu-şi pot asigura hrana necesară.
Aşa cum se poate vedea din imaginea alăturată, la Operatorul Food-Bank for New York City, în care o femeie se uită la alimente, împreună cu un membru al stafului cantinei sociale din Harlem, americanii pot primi pentru acasă produsele necesare preparării hranei (foto 1). Ei pot opta între diferitele alimente expuse de food-bank pe rafturi ca la super-market. La noi, aria produselor între care putem alege este "mai restrânsă". Operatorul Food-Bank for New York City furnizează jumătate din necesarul de hrană pentru 1.000 de cantine din New York. Organizaţia spune că numărul celor care cer ajutorul de hrană a crescut foarte mult, pe măsură ce SUA sunt încercate tot mai mult de criza economică. Organizaţiile "food-bank" sunt adevărate depozite care colectează produse alimentare angro pe care le împachetează pentru distribuirea prin cantine celor care au nevoie de ajutor. Cea mai mare dintre organizaţiile de profil, Feeding America, administrează o reţea de aproximativ 200 de centre "food-bank", care deservesc mai mult de 63.000 de cantine pe tot teritoriul SUA.
Una dintre cele mai plastice manifestări ale crizei economice a fost surprinsă la data de 15 decembrie în Philadelphia de fotoreporterul Joseph Kaczmarek, de la Associated Press: cu limuzina Rolls Royce la fast-food. Şoferul maşinii luxoase nu a fost identificat (foto 2).
  • Violeta Fotache

România are 184 de cantine sociale

În România funcţionează în acest moment 115 cantine sociale ale căror costuri sunt suportate de la bugetele locale, capacitatea totală a acestora fiind de 32.000 de locuri. Zilnic beneficiază de serviciile acestor cantine peste 20.000 de oameni din toată ţara, variaţiile fiind foarte mici de la un an la altul. Totalul cheltuielilor pentru aceste cantine pe anul 2007 a fost de 52.156.185 lei, iar pe anul 2008, de 42.435.416 lei, numărul beneficiarilor fiind în scădere faţă de anul trecut. Mai există 69 de cantine ale căror costuri sunt suportate din bugetul diverselor organizaţii neguvernamentale sau al reprezentanţilor societăţii civile, cu o capacitate de 5.204 de locuri, de care beneficiază zilnic peste 3.000 de persoane. Reprezentanţii Ministerului Muncii spun că numărul persoanelor care beneficiază de aceste servicii a scăzut drastic din 1998 până astăzi, iar mulţi dintre asistaţii social preferă să primească mâncarea acasă, în loc să ia masa la cantină.

CINE POATE BENEFICIA?
Cantinele de ajutor social sunt organizate şi funcţionează în baza Legii nr. 208/1998. Sunt administrate de autorităţile publice locale, iar de serviciile lor beneficiază mai multe categorii de persoane. Potrivit legii, asistaţii sunt copiii cu vârsta de până la 18 ani, aflaţi în întreţinerea unor familii al căror venit net mediu lunar pe persoană este sub nivelul venitului net lunar luat în calcul la stabilirea ajutorului social, tinerii care urmează cursuri de zi la instituţiile de învăţământ care funcţionează în condiţii legale, persoanele care beneficiază de ajutor social sau de alte ajutoare băneşti acordate în condiţiile legii, al căror venit este mai mic decât venitul net lunar luat în calcul la stabilirea ajutorului social. Mai beneficiază persoanele care au împlinit vârsta de pensionare, izolate social, fără susţinători legali sau care sunt lipsite de venituri, invalizii şi cei cu boli cronice, precum şi orice persoană care, temporar, nu realizează venituri. Serviciile cantinei se asigură gratuit pentru persoanele îndreptăţite, care nu au venituri sau ale căror venituri sunt sub nivelul venitului net lunar luat în calcul la stabilirea ajutorului social. Persoanele ale căror venituri depăşesc acest nivel pot beneficia de serviciile cantinei de ajutor social, cu plata unei contribuţii de 30% din venitul pe persoană, fără a se depăşi costul meselor servite, calculat pe aceeaşi perioadă. Drepturile se stabilesc pe bază de anchetă socială, potrivit dispoziţiei primarului. Alocaţiile zilnice de hrană minime au fost majorate anual printr-o hotărâre a Guvernului. În anul 2008, prin H.G. nr. 421/2008, alocaţia minimă a fost stabilită la 6 lei pe zi de persoană.
  • Diana Caloianu

Concedieri 2009

În condiţiile crizei actuale, aproape jumătate dintre companiile din România ar putea reduce personalul în 2009. Aşa reiese dintr-un studiu al firmei de consultanţă Hay Group, citat de Mediafax, care a fost realizat în luna noiembrie cu informaţii din 91 de ţări. 47% dintre organizaţiile româneşti intenţionează în 2009 să menţină structura organizatorică sau chiar să scadă numărul angajaţilor, 18% iau în considerare "îngheţarea" salariilor, în condiţiile în care 24% estimează rezultate sub aşteptări. Autorii studiului au arătat că, la nivel mondial, numărul companiilor care se aşteaptă ca rezultatele din 2008 să fie semnificativ mai mici faţă de planurile stabilite la început de an s-a dublat faţă de luna martie, ajungând la 31%. Europa este regiunea cea mai afectată, peste 57% dintre organizaţii planificând să "îngheţe" sau să reducă numărul de angajaţi. Din lume, Africa şi Orientul Mijlociu sunt regiunile cel mai puţin afectate de criza economică mondială.
  • Violeta Fotache

×