Director la CFR Marfă și sugativă de subvenții de la CFR Călători

Ferotrans TFI SRL, o firmă privată de transport feroviar de călători deţinută de Dumitru Anchidin, directorul CFR Marfă pe Moldova, se poate lăuda cu o marjă de profit impresionantă din milioanele primite de la stat, deşi nu are niciun angajat. Iar planurile investitorului privat cu bani publici sunt cât se poate de îndrăzneţe, din moment ce Ferotrans TFI a cumpărat recent două automotoare ale Căilor Ferate Franceze, după ce, la începutul anului, a achiziţionat nu mai puţin de 52 de trenuri diesel de la Căile Ferate Olandeze. Dumitru Anchidin, care este şi lider ALDE Iaşi, profită astfel de nevoia cronică de trenuri de călători, pe o piaţă în care compania de stat nu face faţă cererii şi ajunge să plătească subvenţii de zeci de milioane de euro de la stat firmelor private.

Ferotrans TFI SRL ar urma să revină în forţă pe piaţa transportului feroviar de călători, profitând şi de faptul că CFR a redeschis luna aceasta ruta Dorneşti- Rădăuţi- Putna, după lucrări de reabilitare care au durat şase ani. Mai mult, la momentul achiziţiei trenurilor olandeze, presa din această ţară spunea că Ferotrans TFI va folosi garniturile DMU inclusiv pentru ruta Bucureşti- Iaşi. Ferotrans TFI SRL a fost înfiinţată în 2009 şi a primit licenţă de operare pentru transport feroviar de călători în 2010, servicii pe care le prestează deocamdată doar în zona Moldovei. Firma a raportat pentru anul 2017 o cifră de afaceri de 3.315.875 lei şi un profit net de 2.015.261, fără niciun angajat, dar şi datorii de 3.101.491 lei. Afacerile au cunoscut un declin abrupt, ţinând cont de faptul că în 2016 înregistra un profit net de peste 4,2 milioane lei, cu un singur angajat.

Cumetrie politică şi de familie

Ferotrans TFI SRL este deţinută în proporţie de 95% de Dumitru Anchidin, restul de 5% revenindu-i soţiei acestuia, Mihaela Gabriela Anchidin, învăţătoare de profesie. Dumitru Anchidin a fost timp de şase ani, între 2012 şi 2017, directorul CFR Marfă pe regiunea Moldova, până în toamna anului trecut, când regionala Iaşi a fost desfiinţată şi mutată la Galaţi. Anterior, Dumitru Anchidin era director la CFR Călători. Tot la CFR Marfă lucrează şi Victor Ospiru, un cumnat de-al lui Anchidin, care a administrat în toţi aceşti ani Ferotrans TFI.

Este greu de închipuit ce s-ar fi ales de angajatul CFR proprietar de trenuri private care primeşte subvenţii de stat dacă nu era şi înregimentat politic. Dumitru Anchidin a fost consilier municipal în Iaşi din partea PSD, iar într-o declaraţie de interese din 2016 preciza că este preşedinte executiv al organizaţiei judeţene ALDE

De asemenea, Ionuţ Todirică, un alt cumnat de-al şefului CFR Marfă, este patronul din acte al Feroviar TFI SRL, o firmă de contrucţii a căilor ferate care derulează afaceri exclusiv cu CFR Marfă SA. Dumitru Anchidin nu apare în Feroviar TFI SRL, dar aceasta, ca şi toate celelalte firme ale sale, are sediul în blocul CFR de pe strada Zuvravi nr. 77 B din Iaşi, unde locuieşte, de altfel, şi şeful CFR Marfă. 

Harnic la luat, leneş la dat

Feroviar TFI SRL are şase angajaţi şi a raportat pentru anul trecut afaceri de numai 325.938 lei şi pierderi de 82.448 lei. O altă firmă de-a lui Dumitru Anchidin, Ferotrafic TFI SRL, specializată în construcţii de căi ferate, a înregistrat anul trecut afaceri insignifiante, de 168 lei, cu pierderi de 16.098 lei şi niciun angajat, iar Ferometal Nord SRL, deţinută de acelaşi director de la CFR Marfă, nu mai derulează niciun fel de activitate, astfel încât singurii bani vin în continuare de la statul român, prin subvenţiile pe care le acordă către Ferotrans TFI SRL.

1.125.764 lei declara Dumitru Anchidin anul trecut ca venituri din partea Ferotrans TFI, firmă la care era administrator, deşi ocupa şi funcţia de director general CFR Marfă

Pe de altă parte, firma lui Anchidin nu-şi onorează obligaţiile de plată către stat. În aprilie 2016 şi februarie 2013, Judecătoria Iaşi a aprobat executarea silită a Ferotrans TFI de către CFR Călători SA, în noiembrie 2012 la aceeaşi instanţă se înregistra un dosar prin care creditorul Societatea Comercială de Reparaţii Locomotive CFR- SCRL Braşov dădea în judecată debitorul Ferotrans TFI şi un altul prin care creditorul Autoritatea Feroviară Română obţinea, de asemenea, executarea silită a firmei lui Andichin, iar exemplele pot continua. 

Milionari privaţi pe bani publici

Potrivit legii, firmele private de transport feroviar de pasageri îşi asigură veniturile în proporţie şi de peste 85% din subvenţiile pe care le primesc de la stat. Acestea sunt încadrate juridic ca o compensaţie pentru prestarea unui serviciu public şi se calculează după indicatorii tren- km (exclusiv distanţa parcursă de trenuri, indiferent dacă au sau nu călători), respectiv călători- km (numărul de călători). Practic, statul acordă compensaţii operatorilor pentru că aceştia operează pe rute care nu ar fi profitabile din cauza costurilor mari de operare, neacoperite de veniturile din vânzarea biletelor. În 2016, CFR Călători a primit subvenţii de 1,22 miliarde lei (55% din costuri), Regiotrans a încasat de la stat compensaţii de 150 milioane lei (85% din costuri), Transferoviar Călători a luat 75 de milioane lei (79% din costurile companiei), iar Interregional Călători a încasat subvenţii de 24 milioane de lei (nu mai puţin de 87% din costuri). Ferotrans TFI, firma lui Dumitru Anchidin, rămâne o afacere mică, dar, chiar şi aşa, aproape toţi banii pe care îi încasează şeful CFR Marfă Moldova ca patron vin de la stat. 

Pierderi colosale la Marfă şi Călători

În paralel, CFR Călători, companie cu 13.000 de angajaţi, estimează pentru acest an pierderi de 367,68 milioane lei la venituri de 2,08 miliarde lei, în timp ce în 2017 estimează pierderi de 90,5 milioane lei şi venituri de 2,15 miliarde lei. Potrivit sindicaliştilor, această situaţie este creată tocmai prin subvenţionarea preferenţială a operatorilor privaţi de călători, din moment ce compensaţiile de stat nu acoperă decât 55% din costurile CFR, în timp ce la privat acestea se apropie şi de 90%. La rândul său, CFR Marfă SA a înregistrat în ultimii trei ani pierderi cumulate de circa 500 de milioane de lei şi 6.000 de angajaţi.

Căile Ferate Române fac eforturi în 2018 pentru a se apropia de performanţele pe care atingea la începutul secolului XX