Dispută privind viitorul Romgaz

În opinia preşedintelui Rompetrol, Dinu Patriciu, privatizarea celor peste 200 de licenţe de producţie şi depozitare ale Romgaz ar aduce circa şase miliarde statului român.

Statul român ar trebui să renunţe la Romgaz, compania de stat din domeniul explorării şi producţiei de gaze naturale, potrivit lui Dinu Patriciu. În opinia preşedintelui Rompetrol, privatizarea celor peste 200 de licenţe de producţie şi depozitare ale Romgaz ar aduce circa şase miliarde statului român. “România poate fi un depozit pentru Europa Centrală şi de Est, pentru că are o capacitate de depozitare de 20 miliarde metri cubi. Cine deţine robinetul deţine şi controlul acestor gaze, dar din cauza luptelor politice suntem pe cale să pierdem acest avantaj. Privatizarea celor 200 de licenţe deţinute de Romgaz ne-ar face să devenim un depozit pentru această zonă. Este însă o decizie politică şi nu cred că ea va putea fi luată până la alegeri. După asta însă eu sunt convins că se va întâmpla”, a spus Patriciu. El a mai adăugat că Romgaz este o scoică tare a societăţii româneşti, “care ar trebui spartă”. Omul de afaceri a mai spus că Romgaz nu este capabilă să gestioneze depozitarea gazelor naturale. “Această companie de stat este o mare pagubă, pe care o plătim toţi şi la care trebuie să renunţăm. O mare parte din preţul mare al gazelor pe care românii îl plătesc se datorează monopolului deţinut de Romgaz şi Transgaz”, a completat Patriciu.



PROIECTE. Romgaz trebuia să construiască un depozit de gaze naturale la Mărgineni – Roman împreună cu gigantul rus Gazprom, însă discuţiile trenează. În acelaşi timp, compania de la Moscova a decis dezvoltarea unui depozit gazifer la Banatskidvor, în Serbia, după cooptarea acestei ţări în proiectul gazoductului South Stream.
Afirmaţiile lui Patriciu au fost contrazise de către Varujan Vosganian, ministrul Economiei şi Finanţelor. El afirmă că Romgaz este profitabilă şi are o importanţă strategică pentru economia României. “Romgaz a avut în 2006 o cifră de afaceri de peste 850 milioane de euro şi un profit brut considerabil, de 204 milioane euro. Societatea a ocupat în 2006 locul 12 în topul celor mai puternice companii din România”, a afirmat ministrul.
Patriciu a mai afirmat la Sibiu şi că “statul este un administrator ineficient”. Colegul său de partid îl contrazice şi precizează că “în principalele ţări din Uniunea Europeană companiile care exploatează gazul metan sunt în proprietatea şi administrarea statului”.

INTERES. Alexa Jakob, directorul companiei Romgaz, spune şi el că Patriciu a făcut aceste declaraţii deoarece are anumite interese. “Declaraţiile domnului Patriciu nu sunt noi şi sunt de înţeles, pentru că el vrea să obţină nişte perimetre care îl interesează, dar nu poate să cumpere Romgaz. Problema e că proprietarul (Romgaz, respectiv Ministerul Economiei şi Finanţelor – n.r.) nu reacţionează. Problema energiei este a ţării, nu a companiei, iar decizia (de vânzare a companiei – n.r.) trebuie să o ia Ministerul Economiei şi Finanţelor, Guvernul”, a declarat miercuri Alexa. În acelaşi timp, directorul Romgaz îl contrazice şi pe ministrul Economiei, spunând că Romgaz nu a solicitat în ultimii ani creşterea preţurilor, dar că preţul este mare ca urmare a obligaţiilor politice asumate de România în relaţia cu Uniunea Europeană, adică din cauza alinierii preţului la gaze. Varujan Vosganian a negat că ar exista în Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeană vreo prevedere care să oblige Românie să alinieze preţul producţiei interne de gaze naturale la cele de import.

MOTIVAŢIA? În acelaşi timp, de ce ar spune preşedintele Rompetrol aşa ceva despre Romgaz? Un răspuns ne este sugerat chiar de către Dinu Patriciu. El a declarat recent că o alternativă pentru asigurarea livrărilor de gaze către Europa este ruta Baku – Constanţa, prin intermediul terminalului Batumi, din Georgia, aflat pe malul Mării Negre.
“Europa încearcă să găsească rute alternative pentru Rusia. Traseul din Baku (capitala Azerbadjanului – n. r.), către Portul Constanţa, prin intermediul terminalului georgian Batumi, este una dintre rutele alternative”, a spus Patriciu. “Am început să dezvoltăm terminalul Batumi imediat după ce acesta a fost achiziţionat de KazMunaiGaz, cu ajutorul rafinăriei noastre din Constanţa”, a completat omul de afaceri, citat de Newsin.
El a precizat că această rută ar putea fi folosită atât prin transportul cu ajutorul tancurilor petroliere, dar şi despre construcţia unei conducte prin Marea Neagră.
“Orice companie care ar putea găsi o alternativă pentru Europa ar putea deveni eroul zilei”, a conchis Patriciu.

În acest punct al discuţiilor între statele din zonă privind viitoarele rute de aprovizionare cu gaze naturale ale Europei, ideea unui gazoduct construit pe sub Marea Neagră, între Batumi şi Constanţa, este nouă. Practic, KazMunaiGaz deţine ambele maluri ale mării: Rafinăria Petromidia şi Rompetrol în România, şi terminalul de la Batumi în Georgia şi gazul în Marea Caspică. Teoretic, nu trebuie decât să dezvolte transportul dintre aceste locaţii. Dacă ţiţeiul poate fi adus cu ajutorul tancurilor petroliere, gazele naturale pot fi transportate numai prin conducte. În acelaşi timp, KazMunaiGaz îşi transportă la Batumi ţiţeiul cu ajutorul conductei Baku – Tbilisi – Ceyhan, al cărei traseu este urmat şi de o conductă de gaze naturale până la Erzurum, în Turcia. Astfel, SOCAR, compania azeră din domeniul hidrocarburilor, şi transportatorul georgian de gaze naturale pot transporta gazele până la Batumi. Este de menţionat că mai există un proiect care să transporte gaze naturale pe sub Marea Caspică, între Turkmenistan, Kazahstan şi Azerbaidjan. Astfel, declaraţiile lui Patriciu despre depozitele Romgaz sunt mai relevante acum, deoarece gazul natural livrat din zona Caspică şi ajuns la Constanţa trebuie stocat pentru a putea fi vândut mai departe către statele din Uniunea Europeană.

ALIAT. De asemenea, premierul francez, Francois Fillon, a declarat la data de 8 februarie, în timpul unei vizite în Kazahstan, că Franţa a discutat probleme de independenţă energetică cu fosta republică sovietică şi că doreşte consolidarea legăturilor cu acest stat. “Am dori să consolidăm legăturile (cu Kazahstanul – n.r.). Un litru de petrol din zece şi o tonă de uraniu din 12 consumate de Franţa provin din Kazahstan. Prin urmare, relaţiile noastre economice evoluează şi există un potenţial semnificativ pentru consolidarea lor”, a afirmat Fillon, primul oficial francez important care a vizitat Kazahstanul după 1993. Astfel, având în vedere respingerea Gaz de France de la construcţia Nabucco, nu poate fi exclus o colaborare între GdF, Rompetrol, SOCAR şi KazMunaiGaz pentru construcţia gazoductului care să traverseze Marea Neagră între Batumi şi Constanţa. Soluţia pare potrivită pentru toate părţile: Rompetrol în situaţia actuală este blocată prin cumpărarea de către Gazprom a NIS, compania sârbă din domeniul hidrocarburilor, astfel că viitorul conductei petroliere Constanţa – Trieste este nesigur, din moment ce ruşii sprijină exact contracandidata acesteia, Burgas – Alexandropolis. În acelaşi timp, SOCAR şi KazMunaiGaz vor putea să îşi comercializeze vastele rezerve de petrol şi gaze naturale, iar Gaz de France, cel mai mare grup european după active prin fuziunea după Suez, va putea intra la un gazoduct care să ocolească Turcia, exact statul care a pus piedică la Nabucco.