Doar 8.000 de datornici şi-au dus cheile băncilor

Numărul românilor care au decis să predea cheile băncii şi să scape de datorii este de numai 7.900, situaţia acestor oameni fiind departe de a fi lămurită. Cea mai mare parte dintre solicitări, 69%, sunt contestate de băncile comerciale în instanţele de judecată.

După decizia Curţii Constituţionale, din 26 octombrie 2016, care a limitat darea în plată numai pentru situaţia în care clienţii demonstrează cu acte, în instanţă, că nu mai pot plăti, numărul celor care au apelat la această soluţie a scăzut rapid.

1.900 de cereri de dare în plată au fost depuse în acest an, reiese din datele Băncii Naţionale a României

Avocaţii spun că între momentul în care s-a promulgat legea şi până la decizia Curţii Constituţionale, mii de românii au constatat că nu-şi mai pot plăti ratele, însă instanţele au sesizat ulterior faptul că persoanele în cauză aveau posibilităţi materiale, dar au vrut să se folosească de lege pentru a-şi schimba locuinţa.

"După legea dării în plată, la cabinetul meu notarial, din 15 persoane care s-au prezentat să îşi dea apartamentul băncii, niciuna nu era în situaţia de a nu putea plăti. Toţi voiau să scape de apartament ca să-şi ia un alt credit, pentru un apartament mai bun", a declarat Iuliana Scântei, senatoare în Comisia Juridică, pentru Antena 3.

Sumele contestate: 2,2 miliarde de lei

“Expunerea totală a celor 7.900 de solicitări de dare în plată este de 2,2 miliarde de lei, se arartă în Raportul de Stabilitate Financiară al BNR. Chiar dacă au o pondere scăzută, atât ca volum, cât şi ca număr, creditele denominate în franci elveţieni şi contractate de persoanele fizice reprezintă 42% din solicitările de dare în plată, se mai arată în documentul citat. În raportul BNR se precizează că din cauza măsurilor de restructurare sau conversie, numărul creditelor în franci elveţieni a continuat să se reducă, ajungând la 2,1 miliarde de lei în septembrie 2017. Numărul debitorilor în franci elveţieni a scăzut cu 8% în prima jumătate a anului 2017, ajungând la 35.000 de persoane.

Românii care nu-şi mai pot plăti ratele nu au în acest moment nicio lege care să-i protejeze de executarea silită. Ei trebuie să ajungă în instanţă ca să demonstreze că nu mai au posibilităţi de plată, procedură foarte greoaie