x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Dupa 1 ianuarie - In Ungaria, cu buletinul

Dupa 1 ianuarie - In Ungaria, cu buletinul

de Florina Zainescu    |    17 Noi 2006   •   00:00

Integrarea in Uniunea Europeana va permite romanilor sa treaca granita in Ungaria numai cu ajutorul buletinului. In plus, vor fi infiintate puncte unice de control.

Corespondenta din Ungaria
NEGOCIERI. Tariceanu si Gyurcsany au analizat domeniile in care cele doua state pot colabora

Integrarea in Uniunea Europeana va permite romanilor sa treaca granita in Ungaria numai cu ajutorul buletinului. In plus, vor fi infiintate puncte unice de control.

De la 1 ianuarie 2007, romanii nu vor mai avea nevoie de pasaport pentru a intra in Ungaria. Actul de identitate va fi suficient pentru a fi lasati sa treaca granita, a declarat Vasile Blaga, ministrul de Interne, dupa sedinta de Guvern romano-maghiara de la Budapesta. Controlul la granita dintre Romania si Ungaria se va face intr-un singur punct, comun, de trecere a frontierei, astfel incat cetatenii din cele doua tari sa nu mai treaca prin doua filtre. Ministerul Administratiei si Internelor din Romania si Ministerul Justitiei si Ordinii Publice din tara vecina au semnat ieri o declaratie comuna prin care isi propun sa faca toate demersurile necesare, astfel incat, in primul trimestru al anului viitor, sa se poata implementa acest sistem de control cu o singura oprire in punctele rutiere de trecere a frontierei. De asemenea, s-a decis si simplificarea controalelor la care sunt supusi cei care trec granita cu trenul. Premierul maghiar a vorbit ieri despre o deschidere treptata a pietei ungare. In ceea ce priveste alimentele obtinute din organisme modificate genetic (OMG), Romania va adopta legislatia UE. "Vom discuta cu autoritatile romane cum vom putea impiedica sau reduce riscul ca astfel de produse indezirabile sa nu intre pe tritoriul Ungariei", a declarat premierul ungar, Ferenc Gyurcsany.

PIATA MUNCII. Premierul Tariceanu a cerut autoritatilor ungare sa accepte liberalizarea pietei muncii pentru cetatenii romani, asa cum statul vecin a procedat in cazul tarilor care au aderat la UE in 2004, considerand ca o eventuala interdictie i-ar afecta in primul rand pe etnicii maghiari cu cetatenie romana. "Nu e un secret ca, daca masura (de interdictie - n.r.) ar fi luata fata de Romania, aceasta ar afecta in primul rand etnicii maghiari cu cetatenie romana, care traiesc in Romania", a spus Tariceanu. Premierul a aratat ca, in opinia sa, Ungaria va liberaliza piata muncii, avand in vedere ca statul vecin militeaza la randul lui pentru o astfel de masura la nivelul tarilor care au aderat mai demult la Uniunea Europeana.

ROSIA MONTANA. Proiectul Rosia Montana ridica multe semne de intrebare pentru autoritatile de la Budapesta, care considera ca nu s-a tinut cont de toate conditiile necesare autorizarii si mentin "un optimism ponderat fata de aceasta investitie", a spus Gyurcsany. "Suntem coplesiti de griji, pentru ca mai sunt o multime de intrebari fara raspuns, privind tehnologia utilizata si evitarea pagubelor. Nu stim daca s-a tinut cont de toate conditiile necesare autorizarii. Raspunsul Ungariei este ca nu", a spus Gyurcsany. El a aratat ca Romania si Ungaria coopereaza "in mare masura" pe acest proiect, relatia de colaborare fiind una corecta.

AUTONOMIE
Reconcilierea istorica, cooperarea si intrarea Romaniei in familia tarilor europene au fost principalele teme abordate in discursurile de deschidere a sedintei comune de Guvern romano-maghiare. Problema autonomiei locale a Tinutului Secuiesc nu a fost ocolita. Ea a fost pusa in discutie chiar de prim-vicepremierul Marko Bela, care a citat un discurs din anul 1921, proclamatia "Cuvant strigat". "Inca de atunci autonomia era considerata ca premisa a convieturirii trainice a acestor doua etnii. Dar, indiferent de cine ce opinii are, un lucru este sigur: numai impreuna putem gasi solutii bune", a spus Bela. Guvernul a luat masuri pentru cresterea autonomiei locale printr-o descentralizare permanenta, dar nu avem in vedere acordarea unei autonomii locale etnice, a declarat premierul Tariceanu. El a precizat ca legislatia romana acorda minoritatii maghiare un statut aparte si de aceea exista o perspectiva de larga autonomie la nivel cultural si educational. "Referendumul pentru autonomia Tinutului Secuiesc nu este o chestiune constitutionala", a spus Tariceanu.

×
Subiecte în articol: economic Ungaria