x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

E oficial: ANRE retează din profiturile făcute de "băieţii verzi"

2
Autor: Daniel Ionaşcu 29 Mar 2013 - 17:14
E oficial: ANRE retează din profiturile făcute de "băieţii verzi"


Schema de sprijin pentru energiile regenerabile va fi redusă pentru sectoarele eolian, fotovoltaic şi microhidro
Comitetul de Reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE) a hotărât astăzi reducerea numărului de certificate verzi pe care le primesc producătorii de energie din surse regenerabile.

Cea mai dură tăiere o vor suporta producătorii din surse fotovoltaice, care vor primi de acum doar  3 certificate verzi pentru un MWh de energie livrată în sistem în loc de 6, cum era până acum. În sectorul eolian, unde şi-au făcut apariţia cele mai multe proiecte în România, urmează ca sprijinul să fie redus de la două astfel de certificate la 1,5 pentru proiectele noi şi la 1,3 pentru cele reutilizate. În fine, energia realizată în microhidrocentrale cu o putere instalată sub 10 MW va primi doar 2,3 certificate în loc de 3. Decizia urmează să fie aplicată după ce va fi aprobată, în perioada următoare, o Hotărâre de Guvern.

Un certificat verde se acordă pentru producerea şi livrarea în sistemul energetic a unei cantităţi de un MWh de energie. Mai departe, furnizorii de electricitate sunt obligaţi să cumpere anumite cote de certificate. În final, acestea sunt incluse în facturi, fiind plătite de fiecare dintre noi. Problema cu aceste certificate verzi este supracompensarea. Mai exact, în ultimii ani tehnologiile s-au dezvoltat atât de mult, încât costul cu instalarea unui MW în astfel de capacităţi a scăzut foarte mult.

Spre exemplu, dacă în 2011 instalarea unui MW în centrale fotovoltaice costa în jur de 2,5 milioane de euro, acum costul aproape că s-a înjumătăţit şi este aproape comparabil cu instalarea unui MW în ferme eoliene. Pentru comparaţie, investitorii în centrale solare îşi pot recupera banii investiţi în 4-5 ani, în vreme ce pentru o centrală nucleară sau una termo recuperarea se face în 15-20 de ani.

Bula energetică
În România există 1.600 MW instalaţi în mori de vânt, 71 MW în centrale solare, 44 MW pe biomasă şi 453 MW în microhidrocentrale. Se află în diverse stadii de construcţie ferme eoliene de 1.515 MW, microhidrocentrale de 108 MW, centrale pe biomasă de 47 MW şi centrale fotovoltaice de 324 MW. Din cauza subvenţiilor masive acordate, la Transelectrica s-au adunat notificări pentru proiecte însumând 30.000 MW, în condiţiile în care întreg sistemul energetic românesc nu are acum decât 20.000 MW instalaţi. ANRE anunţase încă de anul trecut că schema trebuie regândită din cauza supracompensării. Mai mult, chiar Comisia Europeană a cerut verificarea compensării, existând suspiciuni încă din 2009-2010 că legea română avantajează prea mult producătorii de energie verde.

Scumpiri la populaţie, şoc în industrie

Principala problemă cu energiile verzi o constituie faptul că aduc scumpiri foarte mari. La începutul anului energia s-a scumpit cu 10% şi o parte consistentă din scumpire provine de la energia verde, din cauza costurilor cu certificatele. Mai mult, acestea atacă foarte tare competitivitatea industriei, din cauza creşterii costurilor cu energia. Populaţia a plătit anul trecut subvenţii de 779 milioane de lei către producătorii de energie verde, potrivit unui document făcut public de ANRE.

Potrivit unui calcul mai vechi al ANRE, regenerabilele vor scumpi energia cu încă 30% până în 2016. În acest moment costurile cu energia verde, certificatele de emisii pentru carbon şi sprijinul acordat cogenerării de înaltă eficienţă totalizează 15% din factură în medie.

Recent atât Alro, cât şi ArcelorMittal, cei mai mari consumatori de electricitate din ţara noastră, au atacat schema de sprijin a energiei. Poziţia Alro în România, ca prezenţă de piaţă şi investiţii, depinde de reducerea pe termen scurt a schemei de sprijin pentru energiile regenerabile, care induc costuri suplimentare, declara la începutul lunii martie Marian Năstase, preşedintele consiliului de administraţie al companiei.

Alro a avut anul trecut o pierdere netă de 170 de milioane de lei, prima din istoria post-decembristă, în condiţiile în care costurile cu certificatele verzi au fost de 44 de milioane de dolari iar energia a fost mai scumpă, ca urmare a forţei majore declanşate de Hidroelectrica şi a renegocierii contractelor. Reprezentanţii producătorului au cerut eliminarea totală a subvenţiilor la energia regenerabilă, pe motiv că distorsionează piaţa. “Suntem de părere că producătorii de energie din surse regenerabile ar trebui să funcţioneze în condiţii de piaţă liberă” a declarat Marian Năstase. La rândul său, ArcelorMittal avertiza că Rusia şi Ucraina au devenit competitori tot mai duri datorită preţurilor mici la energie. "Suntem extrem de îngrijoraţi de creşterea explozivă a costurilor cu energia, din cauza măsurilor de acordare de subvenţii pentru energia regenerabilă şi de liberalizare a preţului gazului din producţia internă. Pentru noi, aceste evoluţii necesită o re-echilibrare urgentă, pentru a nu pierde sustenabilitatea activităţilor noastre industriale din România”, se arăta într-un comunicat recent al ArcelorMittal. Conform ANRE, Alro a plătit anul trecut 367.000 certificate verzi, în vreme ce ArcelorMittal - al doilea consumator naţional ca mărime a plătit alte 118.000 certificate.

Scade consumul, energia nu are cerere
Un alt efect negativ al certificatelor îl constituie faptul că producătorii tradiţionali sunt forţaţi să funcţioneze în mod neeconomic, ceea ce duce la pierderi. Mai exact, energia verde trebuie preluată cu prioritate, însă vântul bate cu intermitenţe. Astfel, Dispeceratul Energetic obligă producătorii termo precum Complexul Energetic Oltenia, Elcen şi Complexul Energetic Hunedoara să pornească şi să oprească destul de des o serie de grupuri pentru a echilibra sistemul energetic. Cum acestea nu lucrează în bandă, adică în regim de funcţionare continuă, operaţiunile dese de acest gen aduc pierderi. Oficialii CE Oltenia s-au plâns în dese rânduri în ultima perioadă despre acest lucru iar Remus Borza - reprezentantul administratorului judiciar al Hidroelectrica, şi Gheorghe Piperea - unul dintre administratorii judiciari ai Oltchim, au declarat că în curând CE Oltenia ar putea intra în insolvenţă din cauza lipsei de cerere pentru energia produsă.

Şi asta mai ales că în ţară consumul scade din cauza crizei şi a încetinirii exporturilor. Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), consumul de energie electrică a scăzut în luna ianuarie cu 5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Şi nici nu este de mirare, din moment ce o serie de mari consumatori industriali au probleme: Oltchim a intrat în insolvenţă iar la combinatele Mechel urmează o nouă rundă de concedieri.

"Export" de bani
În următorii 10 ani România va pompa 10 miliarde de euro în schema de sprijin privind energiile verzi, aceasta fiind una dintre cele mai generoase din Europa. De asemenea, această sumă se va scurge fără ca “proteină” să rămână în economia românească: turbinele eoliene sunt produse de giganţi ca General Electric, Vestas ori Sinovel, iar panourile solare sunt fabricate în China şi Coreea de Sud.

Premierul Victor Ponta era nemulţumit recent de faptul că o serie de mari grupuri din vestul Europei, care în statele lor produc energie din surse convenţionale, în România se axează mai mult pe proiecte verzi. Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie, declara încă din februarie că investitorii din regenerabile să se aştepte la scăderea sprijinului deoarece statul nu îşi poate permite ca o serie de mari investitori din industrie să plece sau să capoteze. “Capacităţi industriale precum cele ale ArcelorMittal sau ale Alro, care sunt mari consumatori de energie, plătesc foarte mult pentru schema suport. Ei sunt mari angajatori. Nu ne permitem să le dăm cu piciorul pentru ca unii să câştige foarte mult”, a spus Niţă, într-un interviu pentru Bursa. El a mai spus că şi în vestul Europei sprijinul pentru energiile verzi s-a redus. “Aşa că le-am comunicat investitorilor în energia regenerabilă că vor câştiga mai puţin. Trebuie să fie o modificare a schemei echitabilă pentru toată lumea. Astfel, nu vom modifica preţul minim al certificatelor verzi, dar nu mai putem susţine tariful maxim de 55 de euro pe certificat pentru că anul acesta ajungem la un total de circa 500 milioane de euro ¬ contravaloarea acestor certificate, care se va regăsi în facturile tuturor consumatorilor. Noi nu suntem o ţară atât de bogată ca să susţinem asemenea subvenţii. Cu tot respectul pentru investiţiile în acest tip de energie curată, dar aceşti investitori trebuie să înţeleagă că, aşa cum s-a întâmplat şi urmează să se întâmple în multe state europene, şi schema noastră trebuie ajustată într-un mod echitabil”, a spus el.

Citeşte mai multe despre:   anre,   energie verde

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Tranzacții de peste 100.000 de euro în deschiderea ședinței BVB

Tranzacții de peste 100.000 de euro în deschiderea ședinței BVB
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a deschis ședința de astăzi în evoluţie mixtă. Tranzacţiile după jumătate de oră de la deschidere se ridicau la 525.347 de lei (respectiv 108.634 de euro). Indicele...

Corina Crețu: Termenul pentru Autostrada Unirii este foarte lung. Autostrada Iași-Târgu Mureș trebuie să devină o prioritate

Corina Crețu: Termenul pentru Autostrada Unirii este foarte lung. Autostrada Iași-Târgu Mureș trebuie să devină o prioritate
Europarlamentarul Corina Creţu a declarat că termenul anunțat de ministrul Transporturilor pentru finalizarea Autostrăzii Unirii, pentru anul 2027, este foarte lung. Totodată, ea a spus că Autostrada Ungheni...

România a fost pe locul 8 în UE la producția de bere în 2019

România a fost pe locul 8 în UE la producția de bere în 2019
România a fost al optulea producător de bere din UE în anul 2019, potrivit datelor Eurostat. În blocul comunitar s-au produs 34 de miliarde de litri de bere cu alcool anul trecut, ceea ce înseamnă circa 77 de...

Sechele: pandemia a tăiat 10 metri pătrați din casele românilor

Sechele: pandemia a tăiat 10 metri pătrați din casele românilor
Locuinţele construite în ultimii ani sunt tot mai mici, mai înghesuite şi mai puţine. Acest fenomen s-a accentuat în prima parte a „anului pandemiei”: suprafața medie a locuinței autorizate în lunile...

Bulgarii ne bat la competitivitatea economică

Bulgarii ne bat la competitivitatea economică
România a coborât două locuri, de pe 49 pe 51, în topul anual al competitivităţii realizat de Institutul Internațional pentru Dezvoltare Management (IMD), cu sediul în Elveția. Primele trei poziţii au fost...

Raportul BNR asupra inflației: Recuperarea pierderilor devenit va dura cel puțin un an!

Raportul BNR asupra inflației: Recuperarea pierderilor devenit va dura cel puțin un an!
Raportul  asupra inflației,difuzat în 6 august de Banca Națională a României, relevă amploarea influențelor negative ale pandemiei asupra economiei românești.  Analiza BNR arată...

CNAIR a ales firmele care vor proiecta drumurile expres Pașcani-Suceava și Suceava-Siret

CNAIR a ales firmele care vor proiecta drumurile expres Pașcani-Suceava și Suceava-Siret
CNAIR a desemnat câștigătorul licitațiilor pentru elaborarea studiilor de fezabilitate și ale proiectelor tehnice necesare construcției drumurilor expres Pașcani – Suceava și Suceava - Siret, anunță...

Comisia Europeană a aprobat o subvenție directă de 4,8 milioane de lei pentru Aeroportul din Timișoara

Comisia Europeană a aprobat o subvenție directă de 4,8 milioane de lei pentru Aeroportul din Timișoara
Comisia Europeană a aprobat subenția directă de circa 4,8 milioane de lei pentru Aeroportul din Timișoara cu scopul de a acoperi pierderile cauzate de pandemia de coronavirus, arată executivul...

Șoc pe piața valutară: ROBOR scade puternic. Aurul atinge un nou record. Leul rămâne la 4,83 lei

Șoc pe piața valutară: ROBOR scade puternic. Aurul atinge un nou record. Leul rămâne la 4,83 lei
Banca Naţională a României (BNR) a transmis un curs de referinţă de 4,8359 lei/euro, 4,0751 lei/dolar, 5,3679 lei/liră sterlină, 4,4904 lei/franc elveţian. Cursul de referință anunţat,...

Rata dobânzii de politică monetară se va consolida în perioada următoare

Rata dobânzii de politică monetară se va consolida în perioada următoare
Consiliul de Administrație al BNR a decis reducerea ratei de dobândă de referință, de la 1,75% la 1,50%, minim istoric, motiv pentru care analiștii Băncii Transilvania se așteaptă la consolidarea rata...

Arta sculpturii în ceară, transformată în afacere

Arta sculpturii în ceară, transformată în afacere
Galerie Foto Afacerile handmade s-au dezvoltat rapid în România, aducând pe piață produse unicat, pline de personalitate. Cei care au reușit să transforme un simplu hobby în business sunt persoane creative, care își...

Angajările în agricultură și în industria alimentară, stimulate financiar

Angajările în agricultură și în industria alimentară, stimulate financiar
Ministerul Agriculturii şi Ministerul Fondurilor Europene pregătesc împreună două scheme de sprijin pentru angajatorii din agricultură și industrie alimentară care recrutează tineri. Banii vor fi acordați sub...

Modernizarea infrastructurii de transport, speranţe de 8 mld. euro

Modernizarea infrastructurii de transport, speranţe de 8 mld. euro
În perioada 2021-2027, bugetul estimat pentru Programul Operațional Transport (POT) este de 8,368 miliarde de euro, în creştere cu circa trei miliarde de euro faţă de 2014-2020, când România a avut la...
Serviciul de email marketing furnizat de