x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

A apărut aritmetica optimistă. Primul beneficiar, Guvernul. Economia se umflă în statistici mai repede decât în realitate

0
Autor: Daniel Apostol Adrian Stoica 16 Noi 2018 - 07:33
A apărut aritmetica optimistă. Primul beneficiar, Guvernul. Economia se umflă în statistici mai repede decât în realitate
Vezi galeria foto


Datele privind evoluţia economiei româneşti în trimestrul III al anului, făcute publice de Institutul Naţional de Statistică (INS) la mijlocul acestei săptămâni, ar putea fi considerate o surpriză  plăcută, după ce o serie de instituţiile financiare internaţionale şi, chiar BNR, anticipau o decelerare a creşterii economice.  Cifrele publicate au împărţit însă analiştii economici, în cei care apară aceste date şi în cei care le contestă. În tot acest timp INS vorbeşte despre recalcularea datelor ca urmare a modificării modelelor adoptate şi a altor criterii de calcul.

La o analiză mai atentă a creşterii economice raportată de INS la nouă luni se poate observa că aceasta nu se reflectă în evoluţia lunară a sectoarelor economice aşa cum a fost ea raportată de acelaşi institute. “Prima estimare a INS privind creşterea PIB-ului cu 1,9% în trimestrul III comparativ cu trimestrul II, respectiv +4,3% faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, este un semnal foarte optimist şi suprinzător, mai ales că acesta nu se reflectă în evoluţia tuturor componentelor principale ale formarii PIB în trimestrul III, a declarat pentru Jurnalul analistul financiar Iancu Guda.

Construcţiile pe minus, industria în scădere, consumul pe val

“Mai exact, costrucţiile au un aport negativ în ultimul trimestru, cifra de afaceri din industrie scade marginal faţă de trimestrul anterior, iar creşterea faţă de anul anterior este orientată puternic către exporturi, dar acest efect este anulat de evoluţia mai accelerată a importurilor. Astfel, deficitul comercial creşte cu 1,05 miliarde de  euro în primele nouă luni ale acestui an, ajungând aproape de 10 miliarde de euro. Principala locomotivă a creşterii economice rămâne consumul, dar care decelerează la jumătate ca ritm faţă de anul anterior, şi se temperează gradual pe parcursul anului curent. Principalele cauze ale decelerării consumului sunt temperarea creşterii salariului real (erodat de inflaţie), creşterea dobânzilor şi a combustibilului (care erodează venitul disponibil) şi scăderea încrederii consumatorului”, spune analistul financiar Iancu Guda.

O întrebare şi două răspunsuri

Lând în calcul şi faptul că investiţiile străine au scăzut cu -5,7% faţă de anul anterior, iar investiţiile statului în economie (raportate la PIB) sunt la minimul ultimului deceniu, se ridică un semn de întrebare asupra estimării INS. “ Nu-mi pot explica estimarea INS privind creşterea economică din trimestrul III decât prin următoarele două scenarii: (1) semnalul pozitiv o să fie ajustat negativ în cifrele finale (în condiţiile în care cifrele pe termen scurt nu justifică o expansiune mai mare de 3% an-la-an în trimestrul III; (2) producţia agricolă a performat mult peste aşteptări (am avut noroc de vreme bună şi am recoltat bine), dar acest efect se va anula în trimestrul următor (la finalul anului)”, a precizat Iancu Guda

Până când nu vedem evoluţia componentelor PIB, precum şi rezultatele finale, nu cred într-o creştere a PIB-ului pentru întreg anul mai mare de 4%

Iancu Guda, analist financiar

Din dinamica rezultatelor economice lunare nu se putea anticipa o creștere economică atât de bună în trimestrul al treilea, ba dimpotrivă chiar, datele lunare sugerau mai degrabă o decelerare a economiei naționale. Singura explicație logică ar putea fi o evoluție pozitivă a agriculturii

 Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal.

Evoluţia sectoarelor economiei naţionale în primele nouă  luni ale anului, potrivit datelor INS, :

Evoluţia sectorului de construcţii

-      Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut ca serie brută cu 2,1% şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a scăzut cu 0,4%.

-      Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut ca serie brută cu 10,3%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a scăzut cu 8,9%.

-      Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut ca serie brută cu 16,4% şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a scăzut cu 14,9%.

Evoluţia sectorului industrial

Comenzile noi din producţia industrială faţă de aceeaşi lună a anului anterior au evoluat după cum urmează:

-       Septembrie  2018: +9,3%;

-       August  2018: +9,1%;

-       Iulie: 2018 +29%;

Cifra de afaceri din industrie (vs YoY) a înregistrat o creştere cu 9% comparative cu anul trecut, şi o scădere cu 1,5% comparativ cu Q2, dar creşterea anuală se duce în export mai mult.

-      Sept. 2018: +7,8% (dar au crescut vs luna precedentă cu 8,1%);

-      Aug. 2018: +8,4% (dar a scăzut vs luna precedentă cu 8,5%);

-      Iulie 2018: +16,5% (dar a scăzut vs luna precedentă cu 1,2%);

Evoluţia cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul

-      Septembrie 2018 vs luna precedentă -3,9%, iar vs aceeaşi luna a anului anterior +2,3%;

-      August 2018 vs luna precedentă +3,3%, iar vs aceeaşi lună a anului anterior +1,5%;

-      Iulie 2018 vs luna precedentă -1%, iar vs aceeaşi lună a anului  anterior +7%;

Consumul decelerează, avansul cifrei de afaceri din comertul cu amănuntul fiind de 7,6% (Q1), 7,5% (H1) şi 6% (Q3 YTD).  El rămâne principalul motor de creştere a PIB, dar imprimă şi o decelerare a ritmului respective.

Nu mi-e clar, deocamdată, nici mie, trebuie să mai aşteptăm detalii. Dacă această creştere se confirmă, înseamnă că rezultatele din 2018 ar fi ceva mai bune decât ne aşteptam, dar în niciun caz nu vor fi cele după care a fost construit PIB-ul pentru anul acesta, care se baza pe o creştere de 5%. Se conturează un 4- 4,5%, ceea ce e mai bine decât vedeam în prognozele din ultima vreme. Nu pot să spun de unde vine această supriză. Nu cred că a fost vorba despre aplicarea altor metodologii de calcul, pentru sunt că sunt anumite principii europene care trebuie respectate de toată lumea şi nu cred şi-ar fi permis să le modifice. Este foarte important şi evoluţia stocurilor, dacă au crescut mai mult decât trimestrul anterior înseamnă că s-ar putea să apară o tensiune în economie.

Aurelian Dochia, analist economic

 “Cred că estimarea INS, cu o creştere economic de 4,3%, este corectă, chiar dacă pare suprinzător de mare. Este însă o creştere conjuncturală, datorată unui sezon estival foarte bun - ştim foarte bine că staţiunile au fost arhipline vara aceasta, încasările din turism au contribuit foarte mult la această creştere, la care puteam adăuga şi o producţie agricolă foarte mare. De aici cred eu că vine această creştere suprinzătoare a economiei. Consider că estimarea INS e corectă, nu a fost mânărită, dar este vorba despre o creştere de moment, conjucturală. Să vedem ce va fi la iarnă şi cred în continuare că economia României va intra într-o stare de contracţie la anul, când vom avea şi limitarea creditării impusă de BNR”

Adrian Benţa, consultant fiscal

A trecut vremea în care se căutau exagerări în datele care vin de la INS. Acum, face parte dintr-un complex de instituţii care colaborează direct cu Biroul European de Statistică, iar datele sale sunt prinse în cifrele globale. Nu-şi mai permite nimeni astăzi să facă ce se făcea înainte, să umfle cifrele. Dacă aşa au dat ei creşterea economică de 4,3 %, înseamnă că aşa este. Cât despre cifrele avansate de ceilalţi şi discrepanţele faţă de datele INS, nu pot să spun decât că ei văd de departe lucrurile.

Adrian Vasilescu, consilierul Guvernatorului BNR

 

 

 

 

 

 

 

 

Citeşte mai multe despre:   Iancu Guda

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Curs valutar. Leul se apreciază în raport cu euro. ROBOR la 6 luni scade. Aurul se scumpește

Curs valutar. Leul se apreciază în raport cu euro. ROBOR la 6 luni scade. Aurul se scumpește
Banca Naţională a României (BNR) a anunţat astăzi un curs de referinţă de 4,8372 lei/euro, 4,3114 lei/dolar, 5,3459 lei/liră sterlină, 4,5490 lei/franc elveţian. Cursul de referinţă anunțat ieri...

Guvernul simplifică procedurile de achiziții publice

Guvernul simplifică procedurile de achiziții publice
Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care sunt simplificate procedurile de derulare a achiziţiilor publice. "Un alt proiect de act normativ, de această dată în domeniul achiziţiilor p...

410 milioane de euro pentru agricultură și industrie alimentară

410 milioane de euro pentru agricultură și industrie alimentară
410 milioane de euro vor fi alocați pentru agricultură şi industria alimentară, reprezentând investiţii în construcţia unor depozite de comercializare a produselor agricole, granturi pentru achiziţia de...

Salariile angajaților cărora li s-a redus programul de lucru vor fi subvenționate de stat

Salariile angajaților cărora li s-a redus programul de lucru vor fi subvenționate de stat
Executivul va subvenționa salariile angajaților cărora li s-a redus programul de lucru. Banii provin din fonduri europene, se arată în Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică (PNIRE). "Guvernul...

Energie verde: Bani pentru creșterea eficienței energetice a clădirilor, mașini electrice, reducerea emisiilor

Energie verde: Bani pentru creșterea eficienței energetice a clădirilor, mașini electrice, reducerea emisiilor
Autoritățile vor acorda 813 milioane de lei pentru programe de creştere a eficienţei energetice în clădiri publice şi private. Va fi implementat și Programul de creştere a eficienţei energetice...

Guvernul va acorda 500 de euro pentru fiecare angajat care lucrează de acasă

Guvernul va acorda 500 de euro pentru fiecare angajat care lucrează de acasă
Guvernul va acorda un sprijin în valoare de 500 de euro pentru fiecare angajat care lucrează în regim de telemuncă în perioada stării de urgenţă și a stării de alertă, potrivit Planului Naţiona...

Investiții de 31 de miliarde de euro pentru autostrăzi și drumuri expres

Investiții de 31 de miliarde de euro pentru autostrăzi și drumuri expres
În perioada 2020-2030, vor fi alocați circa 31 de miliarde de euro în construcția de autostrăzi și drumuri expres, potrivit Planului Național de Investiții și Relansare Economică (PNIRE) al...

Cheltuielile pentru protecția socială au reprezentat 15% din PIB, în 2018

Cheltuielile pentru protecția socială au reprezentat 15% din PIB, în 2018
Cheltuielile pentru protecția socială au reprezentat 15% din PIB în 2018, o creștere cu 0,2% față de anul anterior. Veniturile de protecție socială în PIB au fost de 15,2%, în același...

BNR: 2 români din 1.000 sunt încadrați la bogăție

BNR: 2 români din 1.000 sunt încadrați la bogăție
Structura economisirilor efectuate de gospodării dezvăluie trei mari categorii de populație. Astfel, circa 28.000 de depozite bancare dețin, în medie, aproape 350.000 de euro, peste 1,8 milioane de depozite au o...

Reglementări noi pentru gaze, energie, transporturi, finanțe și fiscalitate. 1 iulie, ziua marilor schimbări

Reglementări noi pentru gaze, energie, transporturi, finanțe și fiscalitate. 1 iulie, ziua marilor schimbări
Pe lângă marea liberalizare a pieței de gaze, data de 1 iulie aduce o serie de schimbări și în domeniul energiei electrice, dar și în transporturi și în sectorul financiar. În plus, regimul fiscal se...

Emiterea de obligațiuni federale germane! Pe când și în România?

Emiterea de obligațiuni federale germane! Pe când și în România?
Piața financiară germană se va diversifica prin emiterea în premieră de obligațiuni federale ecologice. În acest an este posibilă emiterea de obligațiuni cu scadență la 5 ani în valoare de 4 miliarde...

CNAIR a desemnat câștigătorul pentru execuția tronsonului 4 al Drumului Expres Craiova - Pitești

CNAIR a desemnat câștigătorul pentru execuția tronsonului 4 al Drumului Expres Craiova - Pitești
CNAIR a desemnat câștigătorul pentru execuția tronsonului 4 al Drumului Expres Craiova – Pitești (31,88 km), ofertantul desemnat fiind ASOCIEREA S.C. SA&PE CONSTRUCT S.R.L. - S.C. SPEDITION UMB S.R.L. - S.C....

Curs valutar. Leul se menține stabil în raport cu euro. ROBOR stagnează. Aurul se scumpește

Curs valutar. Leul se menține stabil în raport cu euro. ROBOR stagnează. Aurul se scumpește
Banca Naţională a României (BNR) a anunţat un curs de referinţă de 4,8423 lei/euro, 4,3233 lei/dolar, 5,3020 lei/liră sterlină, 4,5393 lei/franc elveţian. Cursul de referință anunțat, ieri, de BNR se...

Indicele de referință pentru creditele consumatorilor a coborât la 2,41% pe an

Indicele de referință pentru creditele consumatorilor a coborât la 2,41% pe an
Indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat prin OUG 19/2019, se situează la 2,41% pe an.  Acesta este calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale...

Cifre alarmante anunțate de Cîțu: „Până acum ne-a costat 3,1 miliarde de lei”

Cifre alarmante anunțate de Cîțu: „Până acum ne-a costat 3,1 miliarde de lei”
Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a spus că, până acum, criza a costat România 3,1 miliarde de lei, sumă în care sunt incluse pe lângă echipamentele cumpărate și cheltuielile sociale, printre care șomajul...
Serviciul de email marketing furnizat de