Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În faţa ameninţărilor crizei financiar globale, administratorii fondurilor de pensii din România au investit banii participanţilor în active mai sigure, dar cu randament mai mic.
Între pensiile private obligatorii şi cele facultative nu mai sunt diferenţe din punctul de vedere al structurii investiţiilor. Atât pe Pilonul II, cât şi pe Pilonul III, administratorii cumpără titluri de stat, instrumente financiare garantate în totalitate, ceea ce înseamnă că actualii participanţi nu ar trebui să se aştepte la pensii prea mari la bătrâneţe.
Pe Pilonul II, al pensiilor private obligatorii, funcţionează în prezent 14 administratori şi tot atâtea fonduri. În vreme ce în iunie 2008, 43,1% din bani erau investiţi în depozite bancare, 6,1% în acţiuni, 43,8% în titluri de stat şi 6,7% în obligaţiuni corporative tranzacţionate, după câteva luni, la sfârşitul lui septembrie, structura investiţiilor s-a schimbat dramatic. Doar 16,52% din bani se află în depozite bancare şi 3,42% în acţiuni. Administratorii s-au orientat spre titluri de stat şi obligaţiuni corporative, procentele fiind de 63,05% pentru primele şi 16,92% pentru cele din a doua categorie.
Comisia pentru Supravegherea Sistemului de Pensii Private (CSSPP) este de părere că problemele financiare din SUA nu pun în pericol piaţa pensiilor private din România, dar recunosc că administratorii s-au orientat spre investiţii mai sigure. De altfel, CSSPP a elaborat un proiect de normă pentru modificarea legislaţiei şi care să le permită administratorilor să investească mai mult în titluri de stat, certificate de trezorerie şi obligaţiuni guvernamentale, peste plafonul stabilit anterior de 70% din valoarea totală a activelor.
83% dintre investiţiile Pilonului II sunt în România şi 17% în spaţiul Uniunii Europene. La sfârşitul lunii septembrie, activele nete ale celor 3.779.084 de participanţi la sistemul Pilonului II erau de 498.312.161 lei (peste 133 milioane euro). În această lună, contribuţia medie a fost de 24,16 lei. După primele două luni de activitate (mai şi iunie), doar patru fonduri din cele 14 au înregistrat profit în valoare de 1.362.430 lei, celelalte având pierderi de 887.821 lei.
Pe Pilonul III, al pensiilor facultative, activele nete însumează doar 16 milioane de euro, existând doar 125.544 de participanţi la cele nouă fonduri autorizate. Cu toate că legislaţia este mai relaxată pentru Pilonul III, dându-le administratorilor posibilitatea să investească în instrumente mai riscante, dar mai rentabile, structura investiţiilor este aproape identică cu cea de la Pilonul II. Astfel, în septembrie 66,81% din bani erau investiţi în titluri de stat, 13,74% în depozite bancare, 12,42% în obligaţiuni corporative şi 5,87% în acţiuni şi alte valori mobiliare. Situaţia era însă mult diferită de cea de la începutul acestui an, când titlurile de stat reprezentau doar 37,57% din investiţii, majoritatea banilor, 54,26%, fiind pusă în depozite bancare.
PIERDERI URIAŞE
Pe plan mondial, fondurile de pensii private au fost afectate grav de criza financiară. Cel mai mult au suferit pensiile americanilor. Analiştii Congresului SUA estimează că în ultimele 15 luni fondurile de pensii au pierdut 2.000 de miliarde de dolari, atât în sistemul public, cât şi în cel privat. Valoarea fondurilor de pensii scade şi din cauză că înrăutăţirea condiţiilor financiare îi împiedică pe angajaţii americani să-şi vireze contribuţiile. Unul din cinci americani de peste 45 de ani nu mai virează bani fondurilor de pensii.
Din octombrie 2007, fondurile de pensii ale englezilor au pierdut 157 de miliarde de lire sterline. Analiştii sunt de părere că angajaţii britanici vor fi nevoiţi să-şi amâne cu câţiva ani vârsta de pensionare pentru a da posibilitatea refacerii conturilor de pensii. Potrivit AFP, şi pensionarii americani se văd nevoiţi să-şi caute locuri de muncă pentru a suplini pierderile celor care le administrează economiile.
