x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Energia verde joacă pe o piaţă inchisă

Energia verde joacă pe o piaţă inchisă

08 Aug 2007   •   00:00
Energia verde joacă pe o piaţă inchisă

Romănia trebuie să producă 33% din energia electrică din surse regenerabile. Seceta, lipsa investiţiilor şi a producătorilor de energie regenerabilă au dus insă la scăderea producţiei de energie verde, şi aşa mult sub cotele impuse. Ţara noastră riscă un nou proces cu Uniunea Europeană.



Romănia trebuie să producă 33% din energia electrică din surse regenerabile. Seceta, lipsa investiţiilor şi a producătorilor de energie regenerabilă au dus insă la scăderea producţiei de energie verde, şi aşa mult sub cotele impuse. Ţara noastră riscă un nou proces cu Uniunea Europeană.

Romănia este ameninţată cu un proces in privinţa realizării cotei de energie produse din surse energetice regenerabile, potrivit lui Viorel Alicuş, purtător de cuvănt la Autoritatea Naţională pentru Reglementare in domeniul Energiei. "Nu se realizează cota, pentru că nu sunt destui producători, şi, dacă nu sunt, nu ai ce să faci", spune Alicuş.


SCĂDERE. Potrivit Hotărării de Guvern nr. 443/2003 modificată prin HG 958/2005, la articolul 3, alineatul 2 se arată că "ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie la consumul naţional brut de energie electrică urmează să ajungă la 33% pănă in anul 2010", ceea ce inseamnă un total de 21,4 Twh. Potrivit Strategiei Energetice a Romăniei in perioada 2007-2020, publicată pe site-ul Ministerului Economiei şi Finanţelor, producţia de energie electrică in 2007 pentru consum intern este estimată la 60,7 TWh, in condiţiile in care in 2006 a fost de 58,99 Twh.

Anul acesta, producţia de energie din surse regenerabile, inclusiv hidro, este de 25,5% din total. Producţia de energie verde a scăzut faţă de 2006, cănd era de 28,4% din intreg.

Astfel, deşi ar fi fost normal ca ţara noastră să-şi majoreze producţia de energie verde pentru a asigura atingerea ţintei de 33%, in fapt s-a produs exact invers. Viorel Alicuş a menţionat ca posibilă cauză, pe lăngă secetă, şi faptul că producătorii de turbine pentru hidrocentrale şi ferme eoliene nu pot face faţă comenzilor.

El a mai precizat că deocamdată, ţara noastră nu e pasibilă de amenzi, abia după 2010 apărănd acest risc. In 2015 ar trebui ca energia verde să fie 35% din consum, iar in 2020 de 38%. Pentru anul 2007 este prognozată o producţie de 392.451 de MWh de energie din surse regenerabile, din care numai 1% provine din surse eoliene şi 99% din capacităţi hidro.


SECETĂ. Consumul naţional de energie electrică a crescut cu 7% in luna iulie, comparativ cu perioada similară a anului trecut, la 6.552 MWh, şi cu 15% faţă de anul 2005, ca urmare a temperaturilor ridicate. Media orară a consumului de electricitate in luna iulie anul trecut s-a ridicat la 6.097 MWh, in timp ce valoarea pentru luna iulie 2005 s-a cifrat la 5.652 MWh, potrivit datelor Dispecerului Energetic Naţional, transmise Mediafax. Utilizarea aparatelor de aer condiţionat adaugă un surplus de consum de circa 300-400 MWh, iar pentru irigaţii se folosesc suplimentar circa 100 MWh.


STIMULENT. Statul romăn a implementat Directiva 2001/77/CE a Parlamentului şi Consiliului European privind promovarea energiei electrice produse din surse de energie regenerabile pe piaţa internă. Astfel, pentru fiecare MWh de energie electrică produsă din surse regenerabile, producătorii primesc un certificat verde, care poate fi tranzacţionat separat, pe piaţa certificatelor verzi sau cea a contractelor bilaterale. De aceste certificate beneficiază producătorii care folosesc energia eoliană, solară, geotermală, biomasă, a valurilor, precum şi hidrogen produs din surse regenerabile. Pe lăngă acestea mai sunt date certificate verzi şi pentru energia produsă in centrale hidro cu putere mai mică sau egală de 10 MW, puse in funcţiune sau modernizate incepănd cu 2004.


COTĂ. In 2006, numărul de producători de energie verde era de 23, dintre care şase au primit certificate verzi. Potrivit OPCOM, unde se comercializează aceste certificate, in tot anul 2006 au fost emise de către Transelectrica 22.745 de certificate verzi, in vreme ce anul acesta au fost emise pănă acum numai 14.160. Ceea ce inseamnă o scădere de 33%, in condiţiile in care cota de certificate verzi pe care furnizorii de energie trebuie să le achiziţioneze a crescut. Legislaţia spune că furnizorii de energie către consumatorii finali trebuie să cumpere incepănd din 2005 şi pănă in 2012 certificate verzi: 0,7% pentru anul 2005, 2,22% pentru anul 2006, 3,74% pentru anul 2007, 5,26% pentru anul 2008, 6,78% pentru anul 2009 şi 8,3% pentru perioada 2010-2012. Hidroelectrica a primit cele mai multe certificate, avănd 91,7% din piaţă. Şi cota de certificate verzi este pusă in pericol, deoarece Varujan Vosganian, ministrul Economiei şi Finanţelor, a precizat recent că in ultimele luni Hidroelectrica a lucrat la capacitate mai mică pentru a inmagazinat energia, ajungănd la o rezervă de 1,8 TWh. Traian Oprea, directorul general al companiei, ne-a declarat că Hidroelectrica şi-a realizat norma, iar ceea ce a avut in plus a fost scos pe piaţă. Preţul unui certificat verde variază intre 24 şi 42 euro. Preţul minim este impus pentru a proteja producătorii, iar cel maxim pentru protecţia consumatorilor, pentru ca preţul energiei electrice să nu se scumpească. Emisia de bioxid de carbon evitată prin producerea de energie verde care a beneficiat de sistemul de sprijin a fost de 12,442 milioane tone.


Liberalizarea pieţei

Sistemul de certificate verzi este folosit in mai multe state din Uniunea Europeană: Belgia, Italia, Olanda, Marea Britanie, Suedia, Polonia şi Bulgaria. In general, obligaţia de cumpărare a certificatelor este la furnizori, excepţie făcănd Suedia şi Olanda, unde obligaţia este pusă la consumatori, şi Italia, unde obligaţia este la producători. Cu excepţia Italiei, in toate ţările care utilizează sistemul certificatelor verzi, preţul acestora variază intre valori minime şi/sau maxime prestabilite. Preţul mediu anual de tranzacţionare al unui certificat variază intre 25 de euro in Suedia şi 103 euro in Belgia, regiunea Valonia.
In Italia, preţul mediu al unui astfel de certificat a crescut continuu incepănd de la 98,9 euro in anul 2003 pănă la 139,1 euro in anul 2006. Cu excepţia Angliei, unde nu este permis comerţul internaţional cu
certificate, in rest, este permis comerţul regional in Belgia, importul in Italia şi Olanda şi exportul in Suedia.


Certificatele verzi nu pot fi văndute in UE

Este considerată energie "verde" sau regenerabilă energia hidro, eoliană, solară, geotermală, biomasă, a valurilor, precum şi hidrogen produs din surse regenerabile. Chestionat de Jurnalul Naţional, Gergely Olosz, preşedintele ANRE, a precizat că nu există deocamdată proiecte de a trece energia nucleară printre cele "verzi". In acelaşi timp, Olosz nu vede ca o contradicţie liberalizarea pieţei energetice europene şi faptul că producătorii nu pot exporta certificatele verzi decăt după realizarea ţintei naţionale. El a argumentat că inainte de toate, ţara noastră trebuie să işi respecte angajamentele europene, iar ţara noastră are o ţintă mare de atins. Oficialul a recunoscut insă că se pot face de trei ori mai mulţi bani prin vinderea certificatelor in UE, dar ANRE are ca prioritate obligaţiile externe.


Proiect

Potrivit unui proiect de hotărăre de guvern iniţiat de ANRE, din 2008 se vor acorda trei certificate verzi pentru un MWh produs de cei care utilizează energia solară, iar pentru folosirea energiei apei in hidrocentrale cu putere mai mică sau egală cu 10 MW se va acorda un certificat la fiecare 2 MW livraţi. Potrivit proiectului, după 2010, furnizorii vor putea importa certificate de pe piaţa europeană de profil, iar producătorii le pot exporta, dar numai după realizarea ţintei naţionale.

×