x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Eroare de 600% la vânzarea frumuseților din România

0
Autor: Cristian Anton 15 Oct 2018 - 12:50
Eroare de 600% la vânzarea frumuseților din România
Vezi galeria foto


Turismul românesc rămâne una din industriile cele mai slab dezvoltate, în pofida unui potenţial apreciat unanim ca fiind de excepţie. Guvernele de după 1990 au întocmit tot soiul de strategii, în care preiau aceleaşi probleme, rămase nerezolvate de la un masterplan la altul. Numărul de turişti străini creşte în procente aproape nesemnificative, comparativ cu vecinii bulgari, de pildă, care au devenit o adevărată forţă în domeniu, în timp ce încasările la buget rămân mai degrabă modeste şi departe de estimările anterioare, care se dovedesc nerealiste. Aşa a ajuns România să raporteze în 2016 încasări din turism de 1,3 miliarde de euro, în condiţiile în care un masterplan din 2007 prognoza pentru acel an venituri practic neverosimile, de peste şapte miliarde de euro.

 

Încasările din turism au reprezentat în 2017 circa 2,24 miliarde de euro, în creştere faţă de 2016, când se raportau venituri de 1,3 miliarde de euro din această industrie. Sumele înseamnă o pondere în PIB-ul României de aproximativ 1%, mult sub media de 5% înregistrată în Uniunea Europeană. Realizările sunt foarte mici raportate la optimismul arătat în Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007- 2026.

 

7 miliarde de euro pronosticau guvernanţii în 2007 că va obţine România din turism în anul 2016

 

În acel document guvernamental, se prognozau venituri din turism de peste 4,5 miliarde de euro în anul 2011, ceea ce reprezentau o pondere în PIB de 4,3%, iar pentru anul 2016 încasări de aproape şase ori mai mari decât s-au obţinut în realitate, cu o pondere de 4,9% în PIB-ul naţional. Acelaşi document indică venituri de 10,7 miliarde de euro în anul 2021 şi peste 16 miliarde de euro în anul 2026, când turismul ar urma să contribuie cu 6,9% din PIB.

 

Statul investeşte la fel de puţin

Realizările sunt pe măsura investiţiilor făcute de autorităţi în dezvoltarea acestei industrii. Astfel, dacă în 2007 România avea alocat un buget de 13,6 milioane de euro pentru promovarea turismului, acesta a ajuns în 2018 la doar 14 milioane de euro. Este de la sine înţeles că o astfel de abordare nu poate aduce salturi semnificative, iar strategiile sunt şi acum o înşiruire de “vom face” şi “vom drege”, alipite listei de frumuseţi şi obiective turistice ale României. Nu e nicio surpriză aici atitudinea adoptată prin “Master Planul investiţiior în turism” , aprobat în august 2018 de Guvern, care “are ca obiectiv principal dezvoltarea comunităţilor locale din zonele cu potenţial turistic ridicat, prin creşterea investiţiilor publice în infrastructura turistică”.

 

„Noutăţile” actualei strategii, vechi de când lumea

„Se urmăreşte dezvoltarea competitivă a turismului prin identificarea, evaluarea, prioritizarea pe forme de turism şi o direcţionare eficientă a investiţiilor publice, dezvoltarea unei reţele de destinaţii turistice competitive pe plan internaţional, valorificarea durabilă a specificului local şi a elementelor de identitate naţională prin turism şi promovarea unei abordări integrate a politicii turistice la nivelul regiunilor, prin dezvoltarea durabilă a turismului”, se mai arată în noul Master Plan, care reia teme precum dezvoltarea turismului de sănătate, a domeniului schiabil, a infrastructurii turistice de agrement, dar şi dezvoltarea echilibrată şi integrată a zonei turistice din Delta Dunării şi a staţiunilor de pe litoralul Mării Negre, a infrastructurii turistice de-a lungul Dunării şi cea din zona montană înaltă şi extinderea infrastructurii de vizitare din ariile naturale protejate, altele decât cele din zona montană. Adică exact acţiunile asumate şi de strategiile anterioare, la fel de vagi şi lipsite de impact real în economie.

 

Discrepanţe uriaşe de cifre

Unul din motivele pentru care turismul nu a cunoscut o dezvoltare serioasă rezidă, în special, în atitudinea guvernanţilor. Master Planul din 2007 menţionează explicit faptul că autorităţile exagerează numărul de turişti străini, falsificând, astfel, cifrele reale. În acest context, Master Planul din 2007 vorbeşte despre un număr uluitor, de peste şase milioane de străini care au vizitat România în anul 2006, pentru ca în 2017 autorităţile să raporteze un număr de doar 156.600 de turişti străini. Discrepanţele sunt de domeniul incredibilului şi pune un mare semn de întrebare cu privire la capacitatea reală a guvernanţilor de a-şi monitoriza propriile informaţii.

 

Cauzele subdezvoltării au rămas aceleaşi

Master Planul din 2007 enumeră o serie de cauze care au dus la subdezvoltarea turismului românesc. Îngrijorător este faptul că acestea au rămas perfect valabile şi mai bine de un deceniu mai târziu. Astfel, autoritatea de turism „nu are o strategie de marketing clară, bazată pe o înţelegere deplină şi profundă a caracteristicilor si tendinţelor pieţei”, se spunea în 2007. Sunt aceleaşi lucruri reproşate şi în prezent guvernanţilor de către operatorii din turism.

  • “Birourile din străinătate au semnalat faptul că nu primesc indicaţii strategice cu privire la poziţionarea pe piaţă şi la segmentarea publicului ţintă, şi niciun sprijin adecvat pentru activitatea acestora”, se arată în documentul din 2007. În prezent, birourile de turism din străinătate au fost pur şi simplu desfiinţate şi s-a rezolvat astfel problema promovării în străinătate.
  • “Programul amplu şi recent extins de participare la târgurile de turism nu este monitorizat sau evaluat în ce priveşte criterii cum ar fi creşterea încasărilor/veniturilor din turism, sau realizarea de contacte noi cu tour operatori. Impactul şi eficienţa participării la târgurile de turism este, astfel, necunoscută”, susţin autoriii Master Planului din 2007. Situaţia este valabilă şi azi, când prezenţa României la târgurile de turism este, de multe ori, penibilă.
  • “România nu este bine reprezentată pe site-urile de turism (…), stilul şi designul sunt depăşite ca aspect şi conţin informaţii eronate”, în timp “gama de materiale promoţionale este vastă, dar numeroase elemente au un impact redus asupra pieţei şi/sau au un design care este considerat drept „demodat” de către consumatorii de pe pieţele vestice”, apare în documentul din 2007, care prezintă astfel o stare de fapt actual şi în prezent, când promovarea României, atât cât se mai face, este unanim apreciată ca demodată.
  • “România nu are o imagine clară sau puternică cu privire la piaţa de turism, iar brandul turistic transmite mesaje necoerente. „Simply Surprising” implică faptul că vizitatorii consideră că experienţa lor din această ţară le depăşeşte aşteptările însă nu ia în considerare faptul că surprizele pot fi şi neplăcute – fapt ce poate chiar amplifica anumite probleme de mică amploare”, se mai arată în Master Planul din 2007, ceea ce ne permite să constatăm o perpetuare a acestei situaţii, cu România care nu are nici acum o imagine clară şi puternică în turismul mondial.

 

Politicienii, principala frână în turismul românesc

Turismul românesc este şi acum coordonat de actori politici, fără pregătire în domeniu, astfel încât aplicarea unei strategii pe termen lung este imposibilă, iar acest lucru era arătat şi în Master Planul din 2007: “Nu există o declaraţie clară sau detaliată cu privire la direcţiile de strategie în dezvoltarea generală a turismului, sau în guvernarea designului şi execuţiei campaniilor de marketing şi de promovare întreprinse pe pieţele interne şi externe. Acest lucru este determinat în mare măsură de schimbările frecvente ale posturilor cheie din ANT (actualul Minister al Turismului- n.red.) şi de faptul că majoritatea posturilor de conducere sunt ocupate pe baza criteriilor politice şi nu prin recrutare pe criterii profesionale”. În aceste condiţii, autoritatea guvernamentală “este în general apreciată negativ atât de către administraţiile regionale/municipale cât şi de către sectorul turistic privat pentru că nu corespunde nevoilor şi planurilor acestora de dezvoltare”, iar “în ce priveşte activităţile de marketing şi de promovare, există adesea un conflict între ceea ce sectorul privat consideră necesar şi ceea ce ANT (Ministerul Turismului- n.red) – care acţionează de multe ori conform criteriilor politice – decide să finanţeze”. Altfel spus, factorul politic este cel care frânează, în realitate dezvoltarea turismului. Pe de altă parte, “industria turismului este dezorganizată şi nu reuşeşte să influenţeze în mod unitar politica Guvernului. Absenţa unei comunicări coerente şi cooperării dintre sectorul public şi cel privat afectează dezvoltarea viitoare a acestei industrii”.

 

“Sectorul ospitalităţii din Romania înregistrează o criză acută de personal calificat şi instruit iar acest lucru afectează performanţele generale în servicii”, se constata în anul 2007, pentru ca toţi operatorii din turismul anului 2018 să reclame acelaşi lucru: criza acută de personal calificat, din cauza unui sistem de educaţie nepotrivit. În prezent, patronatul din industrie apreciază o lipsă de cel puţin 50.000 de angajaţi în domeniu, situaţie în care calitatea serviciilor oferite va lăsa în continuare de dorit.

 

Gunoaiele turiştilor, o problemă nerezolvată

Acum mai bine de 10 ani, o problemă majoră pentru turismul românesc erau gunoaiele care sufocau practic toate obiectivele turistice. “Un alt aspect urgent al prezenţei gunoaielor în ţară, în special gunoaiele din zonele rurale, pe lângă zonele de atracţie turistică şi drumurile de acces la zonele turistice. Cantitatea de gunoaie (în special bidoane de plastic, de asemenea sticle, cutii din metal etc) care poluează râurile, pârâurile, drumurile şi potecile este enormă. În general aceasta creează o impresie puternic negativă turistilor”. În 2018, munţii de gunoaie au rămas aceeaşi, ba chiar mai mari decât în trecut.

 

 

Litoralul constănţean rămâne principala atracţie turistică a ţării. Cu toate acestea, majoritatea românilor aleg nisipurile din Bulgaria şi Grecia, care oferă condiţii incomparabil mai bune

 

România are mereu aceleaşi standuri “obosite” la târgurile internaţionale de turism. Materialele de prezentare sunt vechi de ani de zile, iar potenţialii turişti străini ne ocolesc, atraşi de ofertele mult mai profesioniste ale vecinilor noştri


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Comportamentul care face energia eficientă

Comportamentul care face energia eficientă
Energia poate fi utilizată în mod profitabil nu prin investiţii grandioase în industrie sau în locuinţele oamenilor, ci prin schimbarea de către consumatorii casnici a obiceiurilor şi comportamentelor de consum,...

Curs valutar 22 noiembrie 2019: Moneda națională se opreşte din depreciere

Curs valutar 22 noiembrie 2019: Moneda națională se opreşte din depreciere
Leul se opreşte din depreciere, câştigând vineri 0,79 de bani în raport cu euro, cursul afişat de Banca Naţională a României (BNR) fiind de 4,7729 lei/euro.   BNR a cotat joi euro la 4,7808...

România a alocat cel mai mic procent din UE pentru protecția socială

România a alocat cel mai mic procent din UE pentru protecția socială
România a alocat doar 14% din Produsul Intern Brut pentru protecţia socială în anul 2017, acesta fiind cel mai mic procent înregistrat de o ţară membră UE şi la jumătate faţă de media de 27,9% din PIB...

România, pe locul 45 în topul prosperității

România, pe locul 45 în topul prosperității
România a înregistrat, în ultimii ani, un avans de trei poziţii în Indicele Prosperităţii, şi se situează, în prezent, pe locul 45 din 149 de ţări, potrivit unui comunicat al Erste Group. "În acest an,...

În fiecare an se taie ilegal în România peste 38 milioane de metri cubi de lemn

În fiecare an se taie ilegal în România peste 38 milioane de metri cubi de lemn
Am descoperit cifre şocante în Inventarul Forestier Naţional (IFN) şi pot să confirm că, la ora actuală, în România se taie neautorizat într-un an aproximativ 38,6 milioane de metri cubi de lemn, cu 20 de...

Cristian Roșu (ASF): Un nou caz Astra este puțin probabil să se repete

Cristian Roșu (ASF): Un nou caz Astra este puțin probabil să se repete
Modul în care se realizează, în prezent, supravegherea jucătorilor din piaţa de asigurări este diferit faţă de anul 2015, astfel că un nou caz Astra este puţin probabil să se repete în România, a...

Opt milioane de lucrători în regim part-time din UE vor să muncească mai mult

Opt milioane de lucrători în regim part-time din UE vor să muncească mai mult
În rândul populaţiei cu vârsta cuprinsă între 15-74 ani din UE, 230 milioane persoane erau angajate anul trecut, 17 milioane nu aveau un loc de muncă şi 134 erau inactive din punct de vedere economic, arată date...

Leul coboară puternic. Cum ne salvăm economiile

Leul coboară puternic. Cum ne salvăm economiile
Creșterea constantă a cursului euro-leu din ultimele zile ar putea ridica anumite semne de întrebare referitoare la direcțiile optime pentru eventuale plasamente investiționale. Cu toate că anumiți analiști...

Atac la 5G: „Afectează orice formă de viaţă”

Atac la 5G: „Afectează orice formă de viaţă”
Tehnologia 5G urmează să fie introdusă în România, deşi iniţiatorii strategiei de implementare nu au solicitat puncte de vedere de la Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Mediului, spun oficialii asociaţiilor ...

 Ministerul Finanţelor a atras, joi, 448,7 milioane de lei de la bănci

 Ministerul Finanţelor a atras, joi, 448,7 milioane de lei de la bănci
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat, joi, 448,7 milioane de lei de la bănci, prin două emisiuni de obligaţiuni de stat, potrivit datelor transmise de Banca Naţională a României (BNR). Astfel, MFP...

Românii, codași la reciclarea deșeurilor

Românii, codași la reciclarea deșeurilor
România produce 4,58 milioane tone de deşeuri municipale nereciclate pe an, respectiv 12.500 de tone pe zi, ţara fiind penultima în Uniunea Europeană într-un clasament al eficienţei ratei de reciclare a deşeurilo...

UniCredit Bank introduce semnătura electronică pentru companii

UniCredit Bank introduce semnătura electronică pentru companii
UniCredit Bank devine prima bancă din România care va oferi clienţilor companii posibilitatea de a semna documentaţia în relaţia cu banca folosind o semnătură calificată electronică emisă de un furnizor...

Jumătate dintre români vor să-și schimbe locul de muncă până la sfârșitul anului

Jumătate dintre români vor să-și schimbe locul de muncă până la sfârșitul anului
Românii vor să-şi schimbe jobul până la finalul anului, arată un studiu realizat de o platformă de recrutare online, în condiţiile în care cinci din zece au aplicat pentru un nou loc de muncă numai în ultima ...

Primăria Deva este interesată de preluarea Termocentralei Mintia

Primăria Deva este interesată de preluarea Termocentralei Mintia
Primăria Deva este interesată de preluarea Termocentralei Mintia, din cadrul Complexului Energetic Hunedoara (CEH), subiectul fiind discutat de reprezentanţii autorităţii locale şi cei ai producătorului de...

Zoltan Nagy (ANRE): Utilizatorii casnici trebuie să-și schimbe obiceiurile de consum energetic

Zoltan Nagy (ANRE): Utilizatorii casnici trebuie să-și schimbe obiceiurile de consum energetic
Atingerea unei eficienţe energetice nu necesită investiţii mari în industrie sau în locuinţele oamenilor, ci se poate obţine prin schimbarea de către consumatorii casnici a obiceiurilor şi comportamentelor de...
Serviciul de email marketing furnizat de