x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Eşecul politicilor FMI

0
Autor: Daniela Ivan 07 Mai 2010 - 00:00

Strategiile Fondului Monetar Internaţional au dus la eşecuri vizibile în multe ţări, iar statele care merg bine azi, care realizează creşteri economice, au refuzat acorduri cu FMI.

"Ce au în comun China şi Botswana? Ei bine, nici una nu are un program FMI, ambele s-au dezvoltat pe strategii proprii. Strategia FMI pune accentul pe privatizare, liberalizare şi macrostabilizare, ignorând orice altceva. Pentru China însă, prioritară a fost crearea a câteva milioane de locuri de muncă în fiecare an. Guvernul a ţinut dobânzile foarte jos, pentru ca oamenii să pornească noi afaceri. În ţările în care există programe FMI, dobânzile sunt atât de ridicate, încât nici dacă ar exista acolo condiţiile din SUA, oamenii tot nu ar împrumuta bani să facă afaceri. Şi atunci, cum să se dezvolte aceste ţări?" Citatul aparţine lui Joseph Stiglitz, câştigătorul premiului Nobel pentru Ştiinţe Economice în 2001.

Analiştii economici spun că în 1997, criza financiară asiatică a fost provocată de o deschidere a pieţelor de capital care a dus la un aflux rapid de fonduri străine. Această situaţie a fost susţinută cu vigoare de Departamentul trezoreriei de stat american, împotriva faptului că ţarile interesate dispuneau de dobânzi la împrumuturile interne crescute şi nu aveau nevoie neaparată de marirea împrumuturilor lor externe. Economistul şef al Băncii Mondiale din acea perioadă şi laureat al Premiului Nobel, Joseph Stiglitz a remarcat că : artizanii acestei politici nu au dispus de nici un fel de studiu care să demonstreze că deschiderea pieţei de capital avea să ducă la creştere economică. În cazul Asiei, măsurile au dus la efect contrariu. În perioada anilor 1996 si 1997 s-a realizat o inversare a fluxului finanţelor de circa 11% din PIB-ul Coreei de Sud, Malaieziei, Filipinelor şi Tailandei. Părăsirea acestor ţări de către fondurile financiare a dus la prăbuşirea monedelor locale şi a declanşat o panică financiară, spune Mark Waisbrot codirector al "Center for Economic and Policy Research", Washington, preluat de www.cepr.net .

Washington-ul a intervenit prin mijloace diferite şi a reuşit să transforme criza într-un proces de declin economic regional grav. Mai întâi Trezoreria a convins Japonia să-şi abandoneze propunerea iniţială a realizării unui fond monetar asiatic care ar fi furnizat zonei cel puţin 100 miliarde de dolari pentru a stabiliza monedele înainte ca acestea să înceapă o cădere liberă. Apoi, FMI a impus o politică de austeritate fiscală şi monetară inutilă economiilor în criză. Aceasta s-a realizat prin dobânzi imense: de până la 80% în Indonezia. S-au mai realizat şi alte erori importante care au dus la rezultatul acesta dezastruos. În 1998 economia indoneziană a avut o cădere de 13.7% iar cea a Tailandei de 10 %. Criza asiatica s-a extins mai întâi în Rusia apoi în Brazilia. Aceasta a ilustrat un alt efect pervers al liberalizării temerare a investiîiilor din perioada aceea: o panică se poate propaga la toate ţările care au cea mai mica relaţie comerciala comună. Comportamentul solidar al investitorilor este suficient pentru declanşarea crizei. Încă o dată intervenţia FMI a agravat situaţia. În Rusia şi Brazilia Organizaţia a insistat pentru menţinerea unor rate de schimb supraevaluate, susţinându-le cu ajutorul unor împrumuturi considerabile ( 42 miliarde de dolari pt. Brazilia ) şi de dobânzi crescute ( până la 170% ) în Rusia. În ambele ţări monedele s-au prăbuşit, producţiile s-au redus şi ţările respective sunt considerate drept datornice, fără nici un fel de câştig din punct de vedere economic, ca urmare a tranzacţiilor efectuate. Singurul argument al FMI pentru menţinerea nivelelor de schimb supraevaluate era acela ca o prabuşire a acestuia ar fi dus la hiperinflaţie. Dar nu a avut lor niciun fel de hiperinflaţie iar cele două economii au reacţionat foarte pozitiv la devalorizarea monetară, Rusia a înregistrat cea mai mare creştere din ultimii 20 de ani in 2000 ( 8,3%).

Acest scenariu s-a repetat mai recent în Argentina unde guvernul a evitat sa regleze grelele datorii pe care le-a acumulat menţinând timp de 4 ani de recesiune aceeaşi rată de schimb, triplând dobânzile şi împrumutând de la FMI considerabila suma de 40 miliarde de dolari în decembrie care a trecut. Pentru a înţelege absurditatea acestui gest, imaginaţi-vă că SUA ar împrumuta 70% din bugetul sau federal pentru a evita ca dolarul, supraevaluat, să se prăbuşească, explică Mark Waisbrot.

Economiile de tranziţie sunt un caz particular, dar ele ilustrează pagubele monumentale la care se ajunge atunci când sunt lăsate elitele americane să creeze o nouă societate. Astfel, în numai câtva ani Rusia a pierdut până la jumatate din venitul său naţional după ce a adoptat terapia de şoc recomandată de FMI în 1992. În ciuda faptului că FMI a încercat să dezmintă, Rusia a urmat cu adevarat acest program, incluzând şi politica de liberalizare imediată a preţurilor (care a dus la o inflaţie de 520% în trei luni) si de privatizare rapida a industriei. Guvernul a îndeplinit cea mai mare parte a obiectivelor fiscale şi monetare ale FMI, cel puţin până când economia s-a prăbuşit până la nivelul în care trocul a devenit moneda de schimb preferată a populaţiei. Rezultatul: o nouă ţară subdezvoltată cu un venit pe cap de locuitor mai mic decât al Mexicului; în afară de perioadele de război şi dezastrele naturale, aceasta a fost cea mai gravă prăbuşire economică din toată istoria.


Doar 720 de milioane de dolari în 12 ani
Relaţia sinuoasă a României cu FMI datează din anul 1975, când statul comunist împovărat de datorii a fost nevoit să apeleze la Fond. Din cele 10 acorduri încheiate cu FMI doar două au fost duse la bun sfârşit: unul pe vremea lui Ceauşescu, altul pe vremea Guvernului Năstase. Instituţia cu sediul la Washington a fost înfiinţată tocmai pentru a acorda împrumuturi ţărilor care au dificultăţi de balanţă de plăţi, oferindu-le posibilitatea de a-şi reface stocul de rezerve internaţionale, de stabilizare a cursului valutar, de continuare a plăţii importurilor şi de reinstaurare a condiţiilor de creştere economică. Finanţările se aprobă în drepturi speciale de tragere (DST), o monedă virtuală calculată în funcţie de cotaţiile celor mai puternice valute.

Primul acord, în valoare de 95 de milioane DST, s-a derulat pe o perioadă de nouă luni şi a fost dus cu bine până la capăt de regimul Ceauşescu, care foarte rapid a semnat un al doilea, în valoare de 64,1 milioane. Cum problemele economiei comuniste s-au acutizat, iar în 1981 România a intrat în incapacitate de plată, salvarea a fost un nou acord. Acesta s-a ridicat la 1.102,5 milioane DST, din care nu au fost trase decât 817,5 milioane DST.


Istoria postdecembristă
România a reluat relaţiile cu FMI în anul 1991, când a încheiat cel de-al patrulea acord. Împrumutul a fost de 380,5 milioane, din care nu s-au tras decât 318,1 milioane. Însă în anul următor s-a încheiat un alt acord, în valoare de 314,0 milioane DST, dar nici acesta nu a fost dus la capăt. După numai doi ani, guvernul a apelat la un alt acord, care nici acesta nu a fost finalizat, s-au tras numai 94,3 milioane DST, din 320,5 milioane DST. Şi-n 1997, guvernul a semnat un acord nefinalizat, în valoare de 301,5 milioane DST.

În 1999, autorităţile din România şi-au reînnoit eforturile de a corecta gravele dezechilibre economice şi slăbiciunile structurale persistente. În august 1999, Consiliul Director al FMI a aprobat un acord stand-by în valoare de 400 de milioane DST (aproximativ 535 de milioane de dolari), pentru a sprijini programul de reformă şi stabilizare economică al Guvernului României. Împrumutul a fost pus la dispoziţie în patru tranşe, din care nu au putut fi trase decât două, care au însumat 187 de milioane USD. În octombrie 2001, Guvernul Năstase a încheiat un nou acord, în valoare de circa 420 de milioane de dolari. A fost cel de-al doilea împrumut finalizat. Ultimul acord, al zecelea, aprobat în iulie 2004, a fost un acord Stand-by de tip preventiv, pe 24 de luni, din care autorităţile române nu au intenţionat să facă trageri. Nici acest acord nu a fost finalizat. În total, în ultimii 12 ani, România a luat de la FMI suma de 720,65 milioane de dolari.

Citeşte mai multe despre:   redactie,   FMI

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Militar, Uniunea e praf. Armatele UE, înfrânte în bătălia de la contabilitate

Militar, Uniunea e praf. Armatele UE, înfrânte în bătălia de la contabilitate
Statele membre ale UE, luate împreună, se află pe locul al doilea în lume în ceea ce priveşte cheltuielile în domeniul apărării, după Statele Unite. Totuşi, în lipsa ajutorului Statelor Unite, pentru a putea...

Românii, grecii și bulgarii, campioni la munca în agricultură

Românii, grecii și bulgarii, campioni la munca în agricultură
În agricultură, silvicultură şi pescuit, 27 de regiuni diferite din țările est și sud europene au raportat în 2016 un procent de angajaţi de cel puţin trei ori mai ridicat decât media UE de 4,5%,...

Barometru: Fără adoptarea noilor tehnologii, România riscă să rămână în urma țărilor din regiune

Barometru: Fără adoptarea noilor tehnologii, România riscă să rămână în urma țărilor din regiune
Galerie Foto Într-o economie globală, în care noile tehnologii fac tot mai mult diferența, este absolut necesar ca România să treacă la noile modele economice, la roboți, digitalizare și automatizare. Fără investiții...

Încep plăţile pentru Start-Up Nation 2018

Încep plăţile pentru Start-Up Nation 2018
Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat începe în această săptămână primele deconturi pentru câştigătorii Start-Up Nation 2018, a declarat ministrul de resort, Radu Oprea. "(...) încep...

Pârvănescu: 75% din exporturile României sunt în UE. America, Asia și Africa sunt piețe foarte bune

Pârvănescu: 75% din exporturile României sunt în UE. America, Asia și Africa sunt piețe foarte bune
Aproximativ 75% din exporturile României sunt în țări din Uniunea Europeană, deși America, Asia și Africa sunt piețe foarte bune care ar trebui luate în considerare și produsele autohtone ar trebui să ajungă...

Greva la General Motors, în STATELE UNITE

Greva la General Motors, în STATELE UNITE
46 de mii de lucrători de la uzinele din Statele Unite ale marii companii General Motors intră în greva de duminică, la miezul nopții, la apelul sindicatelor. Negocierile pentru noul contract colectiv de muncă au...

Delta Dunării: Toate terenurile vor fi intabulate în următorii trei ani

Delta Dunării: Toate terenurile vor fi intabulate în următorii trei ani
Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a semnat contractul pentru intabularea suprafeţelor din zonele tampon şi cele economice pe care le administrează, a anunțat  guvernatorul, Cătălin...

Au început reparațiile pe sectorul de beton al Autostrăzii Soarelui. Durează un an și costă 90 milioane de lei

Au început reparațiile pe sectorul de beton al Autostrăzii Soarelui. Durează un an și costă 90 milioane de lei
Reprezentanţii DRDP Bucureşti au început montarea semnalizării rutiere în vederea demarării lucrărilor de reparaţii pe calea 1 a Autostrăzii Soarelui (A2), Bucureşti-Constanţa (km 21- km 27),...

O firmă cu 3 angajaţi construieşte proiecte clasificate NATO. Iţele duc la un controversat afacerist

O firmă cu 3 angajaţi construieşte proiecte clasificate NATO. Iţele duc la un controversat afacerist
Galerie Foto Copraag Entrepreneur SRL, o firmă din Piteşti înfiinţată în 2017 şi care are doar trei angajaţi, a primit în ultimul an patru contracte în valoare totală de 30 de milioane de euro pentru realizarea de...

Împovărat de cheltuieli, românul tot plăteşte factura la timp

Împovărat de cheltuieli, românul tot plăteşte factura la timp
O mare parte dintre gospodăriile din România fac faţă cu greu cheltuielilor, cele mai afectate fiind cele conduse de femei sau de bătrâni, dar şi cele cu minimum trei copii. Facturile care dau cele mai mari...

Ai economii? Statul oferă dobânzi de până la 4,5%

Ai economii? Statul oferă dobânzi de până la 4,5%
Românii pot subscrie începând de luni, 16 septembrie 2019, pentru noi emisiuni de titluri de stat destinate exclusiv populaţiei în cadrul Programului Tezaur, cu scadenţe la 1, 2, şi 3 ani şi dobânzi anuale de 3,...

Jurnalul bursier. Pentru cine sunt investițiile?

Jurnalul bursier. Pentru cine sunt investițiile?
Rapoartele societăților de administrare a investițiilor ne arată că interesul pentru fondurile locale deschise este relativ constant, fluctuațiile înregistrate în ultimii doi ani fiind corelate cu performantele...

Circa 80% din gospodării au probleme cu acoperirea cheltuielilor zilnice

Circa 80% din gospodării au probleme cu acoperirea cheltuielilor zilnice
Pentru aproximativ două din cinci gospodării (37,6%) cheltuielile curente ale vieții sunt suportate cu dificultate, iar dacă se iau în considerare și cele care întâmpină oarecare probleme cu acoperirea...

Valoarea tranzacțiilor pe bursă a crescut cu 21%. FP, BT și BRD, cele mai lichide titluri

Valoarea tranzacțiilor pe bursă a crescut cu 21%. FP, BT și BRD, cele mai lichide titluri
Valoarea tranzacţiilor la Bursei de Valori Bucureşti (BVB) a crescut cu 21% săptămâna trecută, comparativ cu perioada precedentă, totalizând 145,093 milioane de lei. Capitalizarea companiilor a cre...

Noi emisiuni de titluri de stat pentru populație

Noi emisiuni de titluri de stat pentru populație
Românii pot subscrie începând de mâine pentru noi emisiuni de titluri de stat destinate exclusiv populaţiei în cadrul Programului Tezaur, cu scadenţe la 1, 2, şi 3 ani şi dobânzi anuale de 3,5%, 4%,...
Serviciul de email marketing furnizat de