Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dezvoltarea turistica a Bucurestiului trebuie axata pe turismul de business si pe turismul de tip city-break, care inglobeaza si alte produse turistice precum turismul cultural sau turismul generat de evenimente, potrivit Planului de marketing al municipiul Bucuresti 2011-2015, realizat de Detente Consultants.
"Europe is younger in Bucharest" – aceasta este fraza care rezuma pozitionarea turistica a Bucurestiului propusa de consultantul contractat de MDRT pentru realizarea Planului de marketing turistic pentru municipiul Bucuresti 2011-2015. "Bucurestiul nu reprezinta o atractie in cadrul destinatiei turistice Romania, situandu-se pe acelasi loc cu Dunarea, peisajele rurale si Sibiul, insa este puternic asociat cu Romania", se mentioneaza in Planul de marketing.
Specialistii sustin ca promovarea Capitalei trebuie abordata si din perspectiva viitorului orasului, nu doar din cea a trecutului. "Bucurestiul trebuie sa se pozitioneze plecand de la realitatea sa, o capitala care se misca, in santier permanent, un oras al noii Europe, care se construieste in direct si pe care il vom regasi schimbat cu ocazia urmatoarei vizite", potrivit Planului.
Principalele categorii de public stabilite pentru Bucuresti ca destinatie turistica sunt: oamenii de afaceri, tinerii, cuplurile fara copii, precum si consumatorii de turism medical sau de intretinere. Aceste categorii se incadreaza in tiparul turistului-explorator, dispus sa experimenteze si sa descopere destinatii noi. Turistii urbani sunt in cautarea unui oras surprinzator, distractiv si practic. Turistul urban vrea sa fie informat continuu de-a lungul descoperirii destinatiei.
Cu 92 de hoteluri si 9.240 de camere, existente in 2009, Bucurestiul se situeaza printre capitalele europene cu cele mai putine camere. De exemplu, la Budapesta sunt 219 hoteluri, care au 19.465 de camere, iar la Roma sunt 1.365 de hoteluri, avand peste 62.000 de camere. Costul mediu al unei innoptari la Bucuresti este de 50 de euro de persoana, iar cheltuielile la 25 de euro pe zi. Turismul in Capitala are un aport direct sau indirect de circa 280 de milioane de euro la bugetul Bucurestiului, potrivit Planului de matketing.
In Capitala nu sunt monumente UNESCO
Cercetatorii de la Detente au identificat si punctele slabe ale Bucurestiului. Dintre acestea mentionam starea precara a numeroase spatii publice, lipsa unor monumente inscrise in patrimoniul mondial UNESCO, lipsa ofertei diversitatii hoteliere, precum si utilizarea slaba a "patrimoniului mostenit". Luand exemplul orasului Amsterdam, care este impanzit de lucrarile celebrilor Rembrandt si Vermeer, Bucurestiul ar putea utiliza lucarile lui Brancusi, care deseori este perceput ca fiind de nationalitate franceza. Tot un punct slab este considerat si inexistenta unei strazi comerciale, o artera de shopping principala. De asemenea, notorietatea Bucurestiului ca destinatie turistica este extrem de limitata pe internet, fiind inferioara unor capitale mult mai mici din regiune, noteaza cei de la Detente. In Bucuresti lipsesc sau sunt limitate facilitatile accesului turistilor la atractiile aglomerarii urbane. Nu exisita carduri care sa permita accesul la mai multe atractii sau pachete de servicii, iar cadrul ACTIV, care permite accesul la transportul in comun si la metrou, nu are tarif integrat, nu exista tarif specific de week-end si se reincarca greu.
