x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Excesul de capitalism dăunează grav economiei

Excesul de capitalism dăunează grav economiei

de Daniel Ionaşcu    |    30 Ian 2012   •   21:00
Excesul de capitalism dăunează grav economiei

Dupa au slavit liberalizarea preturilor pentru gaze naturale si electricitate ca masura care va rezolva bubele sistemului energetic, autoritatile au realizat ca impactul ar fi prea greu pentru populatie si industrie iar acum incearca sa scape din chingile "centurii de siguranta" pe care si-au montat-o singure.

Presedintele Traian Basescu anunta acum doua zile ca se va incerca o replanificare a liberalizarii preturilor la energie si gaze, atat pentru populatie, cat si pentru agentii economici. "Va trebui sa incercam o reprogramare la orizontul 2020 pentru populatie si 2015-2017 pentru agentii economici (...) Vom vedea daca vom reusi. Aceste termene au fost asumate de Romania la intrarea in UE si, practic, le renegociem pornind de la realitatile de plata ale cetatenilor romani si ale economiei", a mai spus.

Termenele in cauza nu au fost stabilite la aderarea in UE. Ba mai mult, Varujan Vosganian, ministrul Economiei din perioada 2007-2008, obtinuse de la Comisia Europeana ca tara noastra sa vanda gazul peste costurile de productie pentru a nu fi considerata subventie mascata. Numai ca anul trecut, Romania a convenit cu Fondul Monetar International (FMI) liberalizarea preturilor.

Tara noastra se angajase sa prezinte CE si FMI un calendar clar de liberalziare a preturilor reglementate la gaze si curent electric pana la finele lunii ianuarie 2012. Termenul initial era de septembrie. Pretul pentru firme urma sa fie liberalizat pana la 31 decembrie 2013 iar pentru populatie pana la finele lui 2015. Cei mai mari beneficiari ai liberalizarii ar fi Petrom, Romgaz si distribuitorii E.ON si Gaz de France pentru "aurul albastru", in vreme ce pe zona de energie ar fi beneficiat Enel, CEZ si Electrica. De asemenea, Fondul Proprietatea are pachete minoritare la majoritatea companiilor energetice din Romania.

Liberalizarea, intre "baieti destepti" la scumpiri pentru toti
La inceputul anului trecut Jeffrey Franks, seful misiunii FMI in Romania, anunta cu mare fast ca "preturile preferentiale ale unor producatori de energie si gaze din tara noastra cu baietii destepti produc perturbari ale sistemului si dezavantajeaza restul consumatorilor". Desi pe hartie suna bine, in fapt, asta ar fi insemnat cresteri importante de pret pentru consumatorii finali, in conditiile in care Romania este penultima din UE la venituri. Pretul gazelor de productie interna este de 170 de dolari/1.000 metri cubi, iar cele de import sunt de trei ori mai scumpe.

Grupul InterAgro, controlat de miliardarul Ioan Niculae, a beneficiat in mai multe randuri de gaze ieftine de la Romgaz. Recent, acesta a fost acuzat de DIICOT impreuna cu mai multi directori din Romgaz, ministerul Economiei si ANRE, de complot si subminarea economiei nationale.

De asemenea, in domeniul energiei electrice o serie de combinate din industrie, precum Alro si ArcelorMittal, au beneficiat de energie sub pretul pietei printr-o serie de contracte controversate. Concomitent, au mai beneficiat de energie hidro ieftina si "baietii destepti" de la Energy Holding, Alpiq Industries, Alpiq Romindustrie, EFT si altii.

Comisia Europeana investigheaza Gazprom pentru preturile practicate in UE
Analistii au avertizat mereu ca Gazprom foloseste gazul ca pe o arma politica, atat Ucraina cat si state precum Bulgaria primind gazele mult mai ieftin decat tara noastra. De asemenea, nu exista un pret unitar al gazelor, din moment ce nu exista o bursa pentru aceasta marfa. Ba chiar o serie de mari companii energetice europene, precum E.ON, RWE si Edison sunt nemultumite de politicile Gazprom si politica de preturi. Mai exact, pretul gazelor urmeaza barilul de titei, care anul trecut a fost peste 110 dolari pentru piata europeana. Insa consumul de gaze din Europa a scazut, astfel ca ar trebui sa existe o scadere a pretului, pe cand acestea sunt aproape de maximele din 2008. Companiile europene prefera formarea unei burse, unde pretul sa fie format din cerere si oferta, pe cand Gazprom vrea contracte bilaterale pe termen lung. Comisia Europeana a demarat o investigatie asupra gigantului rus in privinta practicilor acestuia in UE.

×