Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Acţiune unică în România ultimilor 22 de ani: acţionarii Hidroelectrica vor analiza în adunarea generală programată pentru 31 octombrie cererea Fondului Proprietatea de urmărire în instanţă a foştilor directori Constantin Trihenea, Mihai David şi Traian Oprea, pentru daune produse societăţii.
În mod curios nu este vorba despre celebrele contracte cu "băieţii deştepţi", ci despre mai multe contracte semnate cu o serie de entităţi de stat. Remus Vulpescu, demisionat de la OPSPI, este în prezent administratorul special al Hidroelectrica. Statutul lui la Hidroelectrica decurge din funcţia pe care a deţinut-o în OPSPI, structură aflată în subordinea Ministerului Economiei. Or, este neclar ce poziţie vor avea reprezentanţii intereselor statului în Hidroelectrica, care deţine 80% din acţiuni. De asemenea, statutul de "asociat" al lui Vulpescu în FP creează probleme de incompatibilităţi, care trebuie rezolvate până la 31 octombrie.
Trihenea este vizat pentru o serie de contracte păguboase semnate cu Complexul Energetic Turceni, Complexul Craiova şi Nuclearelectrica în momentul în care seceta începea să îşi facă simţită prezenţa. Producătorul hidro a început să achiziţioneze energie scumpă, în vreme ce complexurile aveau nevoie de bani pentru a-şi achiziţiona certificatele de CO2. În caz contrar, acestea ar fi fost închise în 2012.
Lui Mihai David i se reproşează contractele cu CET Braşov şi Patinoarul Braşov. Şi, surpriză, David era consilier local în Braşov, fiind acuzat de conflict de interese. Tot lui David i se reproşează vânzarea de energie către Electrica, în celebrul export făcut în 2010 "la coş". Atunci, Electrica a realizat un mix cu electricitate de la Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi complexurile Turceni şi Rovinari. Exportul a fost gândit în perioada în care ministru al Economiei era Adriean Videanu şi a fost regizat pentru a susţine producţia de lignit de la Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO) şi de la complexuri. Energia a fost livrată de la Hidroelectrica la Electrica cu 125 lei/MWh în 2010 şi 130 lei/MWh în 2011, ceea ce a dus la o pagubă de 58,2 milioane de lei raportat la preţurile de pe OPCOM.
Finalmente, lui Traian Oprea i se impută contractele de achiziţie de curent electric de la Termoelectrica (Paroşeni). Achiziţia a fost efectuată la ordinul lui Varujan Vosganian şi a fost soluţia pentru a ţine în viaţă Compania Naţională a Huilei (CNH) şi Valea Jiului.
Deşi contractele directe semnate cu "băieţii deştepţi" au fost miezul scandalurilor cu energie din ultimii şase ani şi au generat pierderi de 1,1 miliarde de euro, autorităţile şi Fondul Proprietatea doresc răspunderea patrimonială pentru o serie de alte contracte.
Ingerinţa statului în companii
Pe de altă parte, documentele arată cum a încercat statul să-şi vânture banii şi datoriile dintr-un buzunar în altul, fără vreo remuşcare că păgubeşte companiile, Fondul Proprietatea sau acţionarii săi de pe bursă. Astfel, prin contractul cu CE Craiova, semnat la 4 aprilie 2011, obiectul contractului menţionează că a fost încheiat "în vederea creării resurselor financiare necesare Vânzătorului (CE Craiova – n.r.) pentru achiziţia unei părţi din deficitul de certificate de CO2 acumulat în perioada 2008-2012". Culmea este că această înţelegere a fost semnată în urma aprobării unei note de către Ministerul Economiei, în care se menţionează că în aprilie-decembrie 2011 Hidroelectrica va cumpăra 750.000 MWh de energie la un preţ de 220 lei/MWh. Prin notă se mai solicită o derogare de la celebrul Ordin 445/2009 al Ministerului Economiei, care obliga producătorii de stat să vândă energia doar pe OPCOM. Deosebit de grav este faptul că ministerul lui Ion Ariton a fost cel care a stabilit preţul, şi nu conducerea Hidroelectrica. Aceeaşi problemă cu certificatele apare şi în cazul CE Turceni, unde preţul impus de minister a fost de 210 lei/MWh pentru 430.000 MWh.
Energie cu dedicaţie
Hidroelectrica a mai fost obligată să cumpere energie de la Nuclearelectrica în 2011 cu 145 lei/MWh pentru "integrarea într-un mix de energie ce va fi furnizat prin oferte de vânzare-cumpărare pe Piaţa Centralizată a Contractelor Bilaterale gestionată de OPCOM". Nuclearelectrica s-a înscris la masa credală în cazul insolvenţei Hidroelectrica cu o creanţă de 41,1 milioane de lei. Pierderile consemnate de către Hidroelectrica în relaţie cu Nuclearelectrica şi producătorii termo prin contractele de întrajutorare se ridică la 582 de milioane de lei din 2007 încoace, potrivit raportului privind cauzele insolvenţei.
Valea Jiului
În privinţa contractului semnat în 15 iunie 2009 pe 10 ani cu Electrocentrale Deva se menţionează explicit faptul că acest contract "va reprezenta şi o certitudine pentru existenţa unei pieţe de desfacere pentru cărbunele din Valea Jiului, rezolvându-se astfel şi problemele sociale din această zonă prin asigurarea locurilor de muncă pentru CNH Petroşani". Într-o notă din 2011 se menţionează că "realităţile economice ale exerciţiului economico-financiar 2011 au făcut ca atât cei doi parteneri de contracte ai Hidroelectrica (Termoelectrica şi Electrocentrale Deva – n.r.) să solicite ajustarea preţurilor, în sensul creşterii acestora, motivată prin necesitatea derulării în continuare a proceselor de restructurare şi a investiţiilor de mediu impuse de legislaţia în vigoare". Se mai precizează că scopul este de "a oferi celor doi producători termo contracte acceptate de instituţiile financiare ca gaj ipotecar, în vederea obţinerii unor credite pe termen lung necesare realizării unor investiţii obligatorii (...)". Pe româneşte, se menţionează explicit faptul că Hidroelectrica trebuie să cumpere mai scump pentru ca Termoelectrica şi Electrocentrale Deva să îşi realizeze investiţiile de mediu!
Potrivit Euro Insol, contractul cu Electrocentrale Deva a provocat pierderi de 108,89 milioane de lei în perioada 2009-2011, în vreme ce acela cu Electrocentrale Paroşeni a provocat o gaură de 253 de milioane de lei din 2008. Ambele au fost denunţate de Remus Borza.
