Export de baterii uzate in Elvetia

Cu toate ca Guvernul a reglementat inca din octombrie 2001 regimul bateriilor si acumulatorilor care contin substante periculoase, sistemul de colectare si reciclare functioneaza doar pentru produsele auto.

Dintre cei circa 70 de importatori de baterii mici numai 45 s-au lasat contactati si doar 20 au aratat un minim interes pentru proiectul Comisiei Nationale pentru Reciclarea Materialelor (CNRM) de colectare si reciclare a acestor produse. Proiectul a fost lansat zilele trecute, la aproape trei ani de la intrarea in vigoare a HG 1057/2001, care reglementeaza domeniul.

IN NECUNOSCUT. Autoritatile nu detin nici un fel de date privind consumul bateriilor mici. La seminarul prin care a fost lansat proiectul, nimeni nu a putut sa estimeze volumul vanzarilor, respectiv volumul virtual al colectarilor. Nici cercetatorii de la Institutul pentru Metale Neferoase si Rare (INRM) nu au date, decat pentru acumulatorii auto, dar si la noi cercetatorii se ocupa de studii aplicate doar in masura in care piata le-o cere.

REPERUL AUTO. In consecinta, datele despre acumulatorii auto raman singurele repere. In acest caz, costul reciclarii poate urca pana la 4,5 milioane euro anual, potrivit unui studiu citat de Catalin Grosu, consilier la Ministerul Mediului. Manda Porumb, director general la CNRM, apreciaza ca in Romania rata de colectare si reciclare a acumulatorilor auto este de 96%. Aici insa, comerciantii chiar reduc pretul pentru cei care aduc acumulatorii vechi, desi predarea acestora este obligatorie.

DEZINTERESUL. "Importatorii si vanzatorii bateriilor portabile nu sunt interesati sa se implice in aceasta activitate din cauza ca este foarte putin profitabila in comparatie cu colectarea si reciclarea acumulatorilor auto", spune Manda Porumb. "Progresele intarzie si pentru ca in tara nu mai produce nimeni baterii portabile, iar liniile tehnologice pentru reciclarea acestora sunt scumpe si putine in Europa", considera directoarea CNRM.

COMERTUL. Aparent paradoxal, cea mai mare importatoare de deseuri de acest tip este Elvetia, iar Manda Porumb crede ca, dupa ce proiectul recent lansat va da roade, Romania va exporta baterii uzate inclusiv in tara cantoanelor. De altfel, conform directivelor europene, cantitatile exportate vor conta pentru respectarea ratei minime de colectare si reciclare, care este de 160 g/locuitor anual. Diana Manoleli, manager de proiect la Grupul de Experti Independenti (GIE - Folos), crede ca romanii nu sunt prea aproape de acest nivel de consum. Oficialii romani nu sunt ingrijorati ca si altii, tot pentru a respecta directivele UE, ar putea exporta in Romania mari cantitati de "mici" deseuri din baterii uzate. Ei se bazeaza pe monitorizarea si supravegherea de specialitate. Si pe amenzile mari, de pana la 100 de milioane de lei.

RECICLARE

Potrivit INRM, in Romania exista cca. 900.000 tone acumulatori auto uzati si in fiecare an se adauga cel putin 80-90 mii tone, iar recircularea si recuperarea plumbului va ajunge la 70% abia anul viitor, fata de 80% in Europa. Investitia necesara obtinerii unei tone de plumb din acumulatori uzati reprezinta numai 7% din valoarea investitiei necesare obtinerii unei tone de plumb din minereu. In tara, 80% din productia de plumb primar se utilizeaza in baterii si numai 45-48% din bateriile uzate sunt procesate pentru recuperarea plumbului.

AMENDA

Amenzile ii vizeaza si pe cei care comercializeaza sau folosesc si arunca aiurea bateriile mici, dar deocamdata amenintarea nu a stimulat spiritul antreprenorial al nimanui. Este cazul in care statul poate amorsa acest spirit prin cheltuieli pe care altfel nu si le-ar asuma nimeni. A durat insa cam mult pana cand au fost gasiti banii, tocmai in Olanda. Finantate cu 500.000 euro de guvernul olandez, doua firme de consultanta, GIE - Folos (Romania) si PriceWaterhouseCoopers, vor asista autoritatile romane pentru crearea sistemului de colectare si la infiintarea unei ONG care sa se ocupe de acest sistem.