Exporturile României cresc, dar rămân firave

Exporturile României au ajuns în 2015 la un record istoric absolut, dar economia noastră rămâne una de consum, iar autorităţile trebuie să se implice mai mult în promovarea produselor autohtone pe pieţele globale, în timp ce antreprenorii locali au nevoie de o mai bună organizare pentru a putea să facă şi comerţ exterior. Aceasta este una din concluziile Forumului „Exporturile- motor de creştere pentru România”, organizat de Intact Media Group.

„România nu este o ţară care exportă puţin, ci o ţară care are puţini exportatori”, a declarat Costin Borc, vicepremier şi ministru al Economiei, care a arătat că există doar 50 de firme româneşti cu o cifră de afaceri de peste 100 de milioane de euro, capabile să performeze pe pieţele externe. „Prioritatea noastră este să sprijinim firmele să producă mai mult, să creeze locuri de muncă, să fie mai competitive şi să abordeze cu mai mult curaj pieţele externe, internaţionalizarea afacerilor fiind de o însemnătate decisivă pentru viitorul acestora”, a spus Borc. Vicepremierul a adăugat că este necesară o implicare mai activă a confederaţiilor patronale, dar şi a Camerei de Comerţ şi Industrie, prin desemnarea de către mediul de afaceri de ambasadori, pe modelul olandez, dar şi prin crearea de Consilii de Export Regionale, cu implicarea reţelei teritoriale a ministerului, a completat vicepremierul. La rândul său, ministrul de Externe Lazăr Comănescu a spus că România are nevoie de o diplomaţie economică mult mai eficientă şi le-a cerut antreprenorilor români să sesizeze autorităţilor cazurile în care ataşaţii comerciali ai ambasadelor refuză să-i sprijine.

Africanii şi asiaticii şi-ar dori produse româneşti

„Diplomaţia economică este foarte importantă pentru România. Am dat instrucţiuni clare reprezentanţilor ambasadelor României de a sprijini toate firmele exportatoare. Evaluarea personalului ambasadelor se va face prioritar prin prisma performanţelor economice. Operatorii economici români ar trebui să regândească rolului sistemului cameral naţional după modelul altor camere de comerţ europene performante, precum cea din Germania”, a spus Lazăr Comănescu. Foarte important este ca România să se extindă şi în afara UE, în condiţiile în care 86% din exporturi se fac acum în spaţiul intracomunitar. Recucerirea unor pieţe din Orientul Mijlociu, Africa şi Asia ar trebui să devină prioritară, a susţinut ministrul de Externe, care a dat exemplul vizitelor sale din Africa, unde a întâlnit mulţi oficiali care vorbeau limba română, pentru că au studiat la noi în ţară şi sunt familiarizaţi cu bunurile noastre, în timp ce asiaticii îl întrebau de ce nu mai exportăm produsele pentru care eram recunoscuţi odinioară. În plus, cei patru milioane de români din diaspora ar putea deveni promotori foarte buni ai exporturilor româneşti, au conchis cei doi miniştri.

Casetă 1

Exporturi record, dar şi deficit în creştere

Exporturile României s-au ridicat în 2015 la 54,6 miliarde de euro, iar până în 2020 ar putea creşte cu 8-9% pe an, susţine Ion Ghizdeanu, preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză. Exportul este însă extrem de concentrat, de aici şi fragilitatea acestuia, fără a uita şi de deficite, aflate, de asemenea, în creştere, a mai spus oficialul.

Casetă 2

Birocraţie îngrozitoare vs dezinteresul firmelor

O frână majoră în dezvoltarea exporturilor sunt birocraţia şi dezinteresul din Ministerul Economiei. A spus-o chiar ministrul Costin Borc: „Avem o birocraţie îngrozitoare. Sunt oameni în minister care se uitau la noi ca la filme, cu berea în mână”. În plus, statul nu a fost în stare să cheltuie nici cei 10 milioane de euro alocaţi promovării produselor româneşti. În aceste condiţii, din cele 650.000 de firme active în 2014, doar 22.000 exportă, iar din acestea numai 430 au fost promovate de stat în străinătate. Şi antreprenorii români au partea de lor de vină. Lucian Cernat, economist şef DG Trade în Comisia Europeană, a dezvăluit că vin mereu firme la el, la Bruxelles, pentru a cere sfaturi sau susţinere, dar niciodată, nici una din România.