ExxonMobil mai caută un partener în proiectul  din Marea Neagră

Americanii de la ExxonMobil, care explorează perimetrul de mare adâncime Neptun din Marea Neagră împreună cu OMV Petrom, au informat reprezentanţii Executivului, la sfârşitul săptămânii trecute, că doresc atragerea unui nou partener în acest proiect, potrivit unor informaţii pe surse citate de Agerpres. Intenţia anunţată este, însă, surprinzătoare pentru că ea vine din parte unei companii de talia  ExxonMobil care are fondurile şi tehnologia necesare pentru susţinerea proiectului din Marea Neagră. Numai anul trecut ea a avut venituri de 20 de miliarde de dolari și a realizat investiții  de peste 25 miliarde de dolari.

"Mai caută un investitor, vor să mai aducă pe cineva în proiect, un al treilea partener, dar Exxon va rămâne operator. Nu au venit deja cu un nume. Acesta este un proces de durată, este vorba de mai multe luni în care Agenţia pentru Resurse Minerale să aprobe acest lucru, iar noul partener are dreptul să consulte datele", au declarat, luni, pentru Agerpres, surse guvernamentale. Reprezentanţii ExxonMobil Exploration and Production România nu au dorit să comenteze aceste informaţii.

Se îndepărtează Exxon de perimetrul Neptun?

„Ordonanţa 114/2018 şi Legea offshore au creat probleme investitorilor din sectorul de petrol şi gaze, iar decizia Exxon de a mai atrage un partener în proiectul Neptun poate fi interpretată ca o încercare de dezangajare din proiect şi transferarea implicării către o altă companie, în condiţiile în care au şi alte opţiuni pentru a investi. Exxon nu avea nevoie de capital sau de tehnologie pentru acest proiect, ne-a declarat Radu Dudău, directorul Energy Policy Group. În opinia sa, există o mare incertitudine în ceea ce priveşte proiectele offshore, iar Guvernul nu a mai manifestat interes pentru a pune pe agenda de priorităţi acest subiect de mare importanţă. Legea offshore, care a fost promulgată în noiembrie 2018, a avut darul de a tăia elanul investiţional  în exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră. Legea a înghețat nivelul taxelor pe perioada producției de gaz offshore, dar a menținut un plafon maxim de 30% din sumele investite care poate fi dedus la plata impozitelor către statul român, astfel că noul regim fiscal a devenit printre cele mai puțin atractive în exploatarea gazului în regiunea Mării Negre. Legea stipulează și obligativitatea de a asigura livrări de gaz interne în proporție de 50%, deşi ţara noastră nu  deține infrastructura necesară pentru a consuma nici măcar jumătate din producția de gaz offshore.

Legea offshore şi Ordonanţa 114 au bulversat investitorii

Reprezentanţii Guvernului şi cei ai ExxonMobil-OMV Petrom au periodic întâlniri în încercarea de a ajunge la un consens care să permită demararea exploatării zăcămintelor din Marea Neagră, după ce la sfârşitul anului trecut au intrat în vigoare  Legea offshore şi Ordonanţa 114 prin care Guvernul a operat modificări financiare şi fiscale semnificative  în ceea ce priveşte piaţa de petrol şi gaze. Printre solicitările formulate de  ExxonMobil-OMV Petrom s-a numărat chiar exceptarea de la prevederile financiar-fiscale din Legea Offshore şi din OUG 114/2018. De asemenea, cele două companii  au respins restricţiile impuse de Guvern  referitoare la stabilirea preţului de comercializare a gazelor şi a limitării cantităţii care poate fi exportată.

Conform Legii offshore, statul român speră să încaseze pe toată perioada de exploatare a zăcămintelor de gaze din Marea Neagră, circa 35% din totalul veniturilor rezultate din vânzarea gazelor circa 13,52 miliarde dolari, iar companiile petroliere 18,18 miliarde dolari.

2 miliarde de dolari au fost investiţi în ultimii 10 ani doar pentru activitățile de explorare