Finanţiştii se repliază în faţa pericolului COVID

Prelungirea incertitudinilor provocate de epidemia Coronavirus a început să afecteze şi lumea financiară, dar nu în sensul opririi de activităţi, ci mai mult ca o reconsiderare a aşteptărilor. Finanţiştii sunt tot mai precauţi, dar se repliază în faţa pericolului, iar marile burse globale dau semne că se calmează, după câteva zile de „vârf” cu corecţii de dimensiuni istorice. În ceea ce priveşte cotaţiile ţiţeiului, acestea se menţin sub pragul de 35 de dolari/baril, lucru care în România a avut efectul benefic al scăderii preţurilor la pompă: ieri, benzina a coborât sub pragul de 5 lei/litru. Deocamdată, pieţele se „mişcă” sub semnul replierii şi al expectativei.

Răspândirea virusului Corona reprezintă în primul rând o urgență de sănătate publică, dar și o amenințare economică semnificativă, relevă un raport publicat de Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD). Potrivit documentului, așa-numitul „șoc COVID-19” va provoca o recesiune în unele țări și va diminua creșterea anuală globală în acest an până la 2,5%, pragul recesionar pentru economia mondială.

Cel mai rău scenariu prevede o scădere a veniturilor globale cu 2.000 de miliarde de dolari, faţă de valoarea progonzată înainte de izbucnirea epidemiei. Din acest total, un cuantum de 220 de miliarde de dolari constituie pierderile suferite de ţările în curs de dezvoltare.

Totuşi, există şi fenomene care ar putea să atenueze spirala pierderilor: deflație a prețurilor activelor, cerere agregată mai slabă, diminuarea creșterii datoriilor și o înrăutățire a distribuției veniturilor. Dar nici nu se poate exclude ipoteza unui nou „moment Minsky” - sfârşitul unui ciclu de creştere ca urmare a căderii valorii activelor, pe fondul amplificării incapacităţii de plată la nivel global.

„În septembrie anul trecut, căutam posibile şocuri la orizont, având în vedere fragilitățile financiare rămase nerezolvate de la criza din 2008 și slăbiciunea persistentă a cererii”, a declarat directorul UNCTAD pentru strategiile de globalizare și dezvoltare, Richard Kozul-Wright. El a mai spus că la acel moment, „nimeni nu a văzut venind” problemele generate de Covid-19, dar a completat că epidemia a lovit într-un tablou mai larg, conturat de „un deceniu de datorii, amăgire și derivă în deciziile politice”.

Vasilescu, BNR: Putem folosi cardurile

„Consider extrem de important de precizat că România nu se află încă în stadiul unei epidemii aşa cum lumea nu se află în stadiul unei pandemii”, a declarat pentru Jurnalul Adrian Vasilescu, consilier de strategie la Banca Naţională a României (BNR). Acesta a adăugat că BNR „monitorizează situaţia şi va lua măsurile care se impun atunci când acestea se vor impune”. În Italia, ţara cea mai afectată de Coronavirus, unele sucursale bancare au fost închise. „Sper să nu ajungem să fim nevoiţi să luăm astfel de măsuri”, a spus Adrian Vasilescu. Potrivit acestuia, „poate ar fi cazul să devenim puţin caraghioşi” şi să utilizăm şerveţele antibacteriene atunci când manipulăm carduri sau bancnote. „Desigur, e doar o recomandare. Bancomatele trebuie să funcţioneze în continuare, oamenii pot folosi cardurile în continuare”, a menţionat reprezentantul băncii centrale. Pentru a accentua însă efectele generate de inflamarea subiectului în spaţiul public, el a ţinut să citeze „cuvintele celebre” pe care economistul american Paul Samuelson le-a adresat, la începutul anilor 60, preşedintelui SUA, John F. Kennedy, al cărui consilier era: „Îmi e frică de inflaţie, dar mai mult îmi e frică de frica de inflaţie”. Astfel, „parafrazându-l pe Samuelson, îmi e frică de COVID, dar mai mult îmi e frică de frica de COVID, pentru că multe se pot întâmpla din această cauză”, a conchis Adrian Vasilescu.

În acelaşi context, Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) recomandă populaţiei să folosească în această perioadă cu precădere mijloacele de plată la distanţă (aplicaţii online şi mobile banking), carduri sau alte metode de tip „contactless” pentru plata bunurilor şi serviciilor în magazine. În timpul vizitelor în agenţiile bancare, clienţii trebuie să păstreze o distanţă sigură, de cel puţin un metru, faţă de alte persoane, conform unui comunicat al organizaţiei.

Băncile, testate antistres

Autoritatea Bancară Europeană (EBA) vrea să se asigure că instituţiile financiare pot continua să activeze. „Suntem în contact strâns cu membrii noştri pentru a discuta evoluţiile şi măsurile necesare ce urmează să fie adoptate”, a afirmat un purtător de cuvânt al EBA, citat de Reuters. Oficialii francezi au cerut Autorităţii să amâne testele de stres ce urmau să fie aplicate băncilor europene anul acesta. La rândul său, Deutsche Bank a decis să divizeze operaţiunile de trading în mai multe locaţii din Frankfurt, după ce un angajat a fost depistat pozitiv. Din acelaşi motiv, fondul de private equity KKR & Co Inc a închis temporar birourile sale din Londra. Traderii de la marile bănci din lume au început să se mute din centrele unor oraşe precum New York sau Londra către zone suburbane

BNR monitorizează situaţia şi va lua măsurile care se impun. În Italia, ţara cea mai afectată de Coronavirus, unele sucursale bancare au fost închise. Sper să nu ajungem să fim nevoiţi să luăm astfel de măsuri.

Adrian Vasilescu, consilier de strategie BNR

Prăbuşirea încrederii în rândurile consumatorilor şi investitorilor sunt primele semne constatate, dar spirala pierderilor poate fi, încă, evitată.

Bursele încep să recupereze din pierderi

Marile burse europene au recuperat ieri o parte din pierderile din ziua anterioară, generate de prăbuşirea preţului la petrol şi impactul epidemiei COVID. Indicele pan-european STOXX 600 înregistra, la ora 8.08 GMT, o majorare de 1,6% - prea modestă, însă, pentru a compensa declinul de 7% consemnat în sesiunea de tranzacţionare precedentă. Indicele companiilor europene din domeniul petrolier a urcat cu 3,6%, în condiţiile în care preţul petrolului a avut o revenire de 5% după ce luni suferise cea mai mare scădere procentuală înregistrată într-o singură zi după data de 17 ianuarie 1991, când a izbucnit primul război din Golf.

Indicele FTSE 100 al Bursei de la Londra a deschis şedinţa în creştere cu 1,8% până la 6.073,61 puncte, iar indicele DAX, al Bursei de la Frankfurt - cu un salt de 1,14%, până la 10.746,38 puncte, după ce luni înregistrase cel mai puternic declin după atentatele teroriste de la 11 septembrie 2001.

Indicele CAC 40 al Bursei de la Paris afişa o creştere de 1,7% până la 4.787,17 puncte iar la Milano indicele FTSE MIB era în creştere cu 1% până la 18.65,21 puncte, după ce luni a suferit o cădere de peste 11%.

Stocuri suficiente în hipermarketuri

Reprezentanţii marilor reţele de retail dau asigurări că în această perioadă, cu toată febra consumului declanşată în contextul COVID, stocurile de mărfuri sunt suficiente. Există produse în cantităţi adecvate şi în ceea ce priveşte alimentele, apele minerale şi băuturile răcoritoare, dar şi din punctul de vedere al articolelor de curăţenie şi dezinfecţie. De asemenea, spaţiile comerciale şi cărucioarele sunt dezinfectate continuu, iar angajaţii care au copii în şcolile închise lucrează pe ture pentru a acoperi perioadele în care trebuie să stea acasă, ne-au transmis reprezentanţii retailerilor.

Iată şi un efect benefic: s-au ieftinit carburanţii

După ieftinirea carburanţilor din ianuarie, intervenită ca urmare a eliminării supraaccizei, preţurile au scăzut din nou în ultimele zile, de data aceasta pe fondul deprecierii abrupte a cotaţiilor ţiţeiului pe pieţele internaţionale. Astfel, după doă luni în care preţurile au evoluat în jurul valorilor de 5,3-5,5 lei/litru, benzina a coborât ieri sub pragul de 5 lei/litru, iar motorina - puţin peste 5,1 lei/litru. Benzina cu 4,95 lei/litru a fost găsită la o staţie Petrom de pe autostrada A1 Sibiu-Deva. Pe plan internaţional, analiştii cred că scăderea sub pragul de 35 de dolari/baril a cotaţiilor ţiţeiului - care a dus la ieftinirea carburanţilor la pompă - nu va fi de lungă durată.