Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
FMI prognozează pentru România o creştere economică negativă de 4,1% în acest an, cu restrângerea deficitului de cont curent la 7,5% din PIB şi o inflaţie de 5,9%, cifre foarte apropiate de indicatorii pe care este fundamentată rectificarea bugetară operată recent de Guvern.
Rectificarea bugetară realizată de Executiv în urma acordului de finanţare externă cu FMI şi UE este fundamentată pe o creştere economică negativă de 4%, o inflaţie de 5,8% şi un deficit de cont curent de 7,5% din Produsul Intern Brut (PIB).
Pentru 2010, FMI se aşteaptă la îmbunătăţirea principalilor indicatori comparativ cu 2009, astfel că anticipează creştere economică zero, reducerea deficitului de cont curent la 6,5% din PIB şi o inflaţie de 3,9%.
În 2008, rata anuală a inflaţiei a depăşit cu 1,5 puncte pragul superior al intervalului ţintit de BNR, de 2,8%-4,8%, plasându-se la 6,3%.
BNR a stabilit atât pentru 2009, cât şi pentru 2010 ţinte de inflaţie similare, de 3,5%, plus/minus un punct procentual. Cea mai recentă prognoză a BNR indică o rată anuală a inflaţiei de 4,5% pentru finele acestui an şi de 3,2% pentru decembrie 2010.
Rata anuală a inflaţiei din fiecare trimestru va fi criteriu de performanţă în acordul încheiat cu FMI, iar depăşirea cu două puncte procentuale a nivelului central stabilit va necesita adoptarea de măsuri, ca obligaţie de continuare a programului.
Prin înţelegerea cu FMI au fost stabilite criterii de performanţă pentru lunile iunie şi septembrie 2009, când rata anuală a inflaţiei ar trebui să se încadreze într-un interval de plus/minus un punct procentual faţă de nivelul central stabilit la 6,4%, respectiv 5,7%.
În cazul în care inflaţia anuală depăşeşte intervalul amintit, BNR va discuta cu experţii FMI pentru evaluare. Dacă preţurile de consum variază cu peste două puncte procentuale faţă de nivelul central, atunci autorităţile vor avea consultări cu Fondul privind măsurile care trebuie adoptate, fără de care acordul nu poate continua.
România a înregistrat o creştere economică de 7,1% anul trecut, însă avansul PIB din ultimul trimestru a încetinit abrupt, la 2,9%.
În ceea ce priveşte deficitul de cont curent, prognozele FMI pentru 2009 şi 2010 sunt cu mult sub nivelul înregistrat în 2008, de 12,5% din PIB.
Autorităţile române au convenit, la finele lunii martie, cu reprezentanţii FMI asupra unui acord stand-by pe doi ani cu instituţia financiară pentru 12,95 miliarde euro, pachetul total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro.
Programul de ajutor extern urmează să fie discutat la începutul lunii mai de Consiliul Executiv al FMI de la Washington, iar prima tranşă a finanţării, de cinci miliarde euro, va fi disponibilă imediat după aprobare.
Prima tranşă din împrumutul de cinci miliarde de euro acordat de Comisia Europeană va intra în România la începutul lunii iulie.
Statele din Europa Centrală şi de Est vor înregistra în 2009 o contracţie economică de 3,7%
Statele din Europa Centrală şi de Est vor înregistra în acest an o contracţie economică de 3,7% din Produsul Intern Brut (PIB) şi de 0,8% în 2010, potrivit Prognozei Economice de Primăvară a Fondului Monetar Internaţional (FMI).
Regiunea a fost afectată mai grav decât statele cu economii emergente din Asia, se arată în raportul FMI publicat miercuri, ca urmare a dependenţei ridicate faţă de influxurile de capital străin, cu precădere finanţare din partea băncilor occidentale.
În primele faze ale crizei economice mondiale, ţările central şi est-europene au fost afectate într-o măsură mai redusă, însă odată cu scăderea exporturilor către economiile vestice şi creşterea aversiunii investitorilor faţă de risc, perspectiva livrărilor la extern, a activităţii economice şi a veniturilor bugetare s-a înrăutăţit dramatic.
Instituţia financiară estima în ianuarie un declin de 0,4% în 2009 pentru ţările din regiune şi un avans economic de 2,5% pentru anul următor.
Ţările baltice ar urma să se confrunte în acest an cu cea mai gravă recesiune economică din regiune, de 10,6%, respectiv 10% în Estonia şi Lituania, în timp ce în Letonia contracţia economică va fi de 12%, maximul zonei. în 2010, declinul economic în Marea Baltică se va diminua la 2,3%, rămânând însă cel mai ridicat din Europa Centrală şi de Est.
Anul următor, Estonia va consemna o contracţie a PIB-ului de 1%, Letonia de 2%, respectiv 3% în Lituania.
Pentru Ungaria, specialiştii Fondului se aşteaptă la o scădere a activităţii economice de 3,3% în 2009, urmând ca aceasta să se reducă la un declin de 0,4% în 2010, în timp ce în se estimează o contracţie a PIB-ului de 0,7% anul acesta şi un avans economic de 1,3% anul următor.
Totodată, şi Croaţia, Cehia şi Slovacia vor înregistra o evoluţie economică negativă în acest an, respectiv scăderi de 3,5% din PIB pentru primele două şi 2,1% în cazul ultimei, urmând însă să treacă pe creştere anul următor. Activitatea economică din Croaţia va avansa cu 0,3% în 2010, cea a Slovaciei cu 1,9%, respectiv 0,1% în Cehia.
Pentru România, FMI prognozează o creştere economică negativă de 4,1% în acest an, iar anul următor instituţia se aşteaptă la îmbunătăţirea principalilor indicatori comparativ cu 2009, astfel că anticipează creştere economică zero.
Ungaria, Letonia şi Serbia au primit deja sprijin financiar din partea FMI, în timp ce România a cerut încheierea unui acord de împrumut în valoare de 12,95 miliarde de euro, parte a unui program financiar mai larg care include Uniunea Europeană şi alte instituţii internaţionale. în plus, Polonia vizează obţinerea unei finanţări flexibile de circa 20 de miliarde de la Fond.
Mediafax
