Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Fondul Monetar Internaţional (FMI) analizează majorarea taxelor pentru România în ultimul raport despre ţara noastră, publicat marţi. Iar ţara noastră ar putea recurge la aceste măsuri deoarece instituţia forţează autorităţile să găsească noi surse de finanţare pentru sistemul de sănătate.
În analiza care descrie situaţia sistemului sanitar, FMI oferă şi câteva opţiuni pentru creşterea resurselor. Pe lângă tradiţionalele soluţii precum eradicarea ineficienţei şi extinderea bazei de impozitare pentru ca mai mulţi angajaţi să plătească în viitor contribuţii de sănătate, se face un calcul exact ce ar însemna diverse creşteri de taxe. Astfel, o creştere a impozitului pe venit cu un punct procentual faţă de nivelul actual de 16% ar aduce 1,2 miliarde de lei la buget, echivalentul a 0,2% din produsul intern brut (PIB). Anul trecut s-au strâns la buget 20 de miliarde de lei din acesta. Mai departe e analizată situaţia taxei pe valoarea adăugată (TVA). Dacă s-ar creşte cu un punct procentual, s-ar aduce la buget 2 miliarde de lei. Acum TVA este de 24%, cu trepte de 9% si 5% pentru cărţi, ziare, servicii hoteliere şi altele. Anul trecut s-au adunat din TVA 48 de miliarde de lei, adică 8,25% din PIB. De asemenea, se calculează aceeaşi creşte de un punct şi în privinţa contribuţiilor de sănătate. Acestea se situează acum la 5,5% plăţiti de angajat şi 5,2% sunt plătiţi de angajator, ceea ce înseamnă un total de 10,7%. Creşterea cu un punct procentual ar aduce in plus un miliard de lei. În altă parte, însă, se menţionează că impozitul pe venit şi contribuţiile la sănătate se află la un nivel relativ mic faţă de standardele internaţionale. De asemenea, se menţionează că ar trebui să fie o "prioritate" întoarcerea la nivelurile de dinainte de criză pentru contribuţiile de sănătate. Acestea acontau atunci un total de 14%, bani colectaţi atât de la angajat cât şi de la angajator. Această creştere ar urma să acopere, însă, doar o treime din fondurile necesare.
Cu toate acestea, se recunoaşte că o creştere a contribuţiilor şi a impozitului ar încuraja la trecerea angajaţilor în sectorul informal, aducă munca la gri sau la negru. Concomitent, o altă "prioritate" o constituie includerea a 2 milioane de oameni care muncesc în agricultură şi care acum nu contribuie. De asemenea, se doreşte instituirea de contribuţii şi pentru cei care sunt auto-angajaţi. Aceştia plătesc acum doar contribuţiile de angajat iar FMI vrea ca acum cotizaţia să includă şi partea de angajator, ceea ce ar aduce alţi 300 de milioane de lei.
Criza euro poate face ravagii
Raportul mai menţionează şi alte date stupefiante. Intensificarea puternică a crizei din zona euro, cu probabilitate medie de materializare, ar putea duce la o scădere economică de 5% şi o depreciere a leului cu 15-20%, avertizează experţii FMI. "România are legături comerciale şi financiare puternice cu membrii zonei euro. Exporturile către Germania, Italia şi Franţa formează circa 40% din exporturile totale, iar sistemul bancar este în mare parte controlat de bănci din zona euro. împrumuturile denominate în valută formează aproximativ 60% din creditele către sectorul privat", notează FMI în raport publicat marţi.
FMI vede cinci riscuri importante pentru România: agravarea crizei din zona euro şi scoaterea de bani din ţară de către băncile străine, ambele cu probabilitate medie de materializare, dar cu impact ridicat; o reacţie negativă a populaţiei şi politicienilor faţă de reforme şi accesarea de fonduri UE sub aşteptări, care au şanse ridicate de realizare; şi blocarea accesului la pieţele financiare, cu şanse mici şi efect mediu.
De asemenea, FMI a revizuit estimarea pentru creşterea potenţială a economiei de la 2% la 1,4% pentru acest an şi de la 2,9% la 1,8% pentru anul următor. În 2014, creşterea potenţială s-ar situa la 2,2%, care ar ajunge la 2,7% în 2015, la 2,9% în 2016 şi 3,1% în 2017.
Pe de altă parte, analistul Florin Cîţu, fost economist-şef la ING Bank, consideră că FMI manipulează scenariul de bază privind evoluţia economiei româneşti şi consideră că oferă acest scenariu privind scăderea de 5% pentru a distrage atenţia de la un scenariu mult mai realist, de scădere cu 2% în 2013. "Raportul FMI a reuşit să isterizeze o ţară întreagă. De vină este un scenariu care dă o probabilitate de 10% unei scăderi economice de 5% în 2013. Este un scenariu de risc şi trebuie luat ca atare. (...) FMI manipulează scenariul de bază. Ca un magician ne oferă scenariul cu scăderea de 5% pentru a ne distrage atenţia de la un scenariu mult mai realist, scădere de -2% în 2013 de exemplu", scrie Florin Cîţu, pe blogul personal.
Băncile au scos 13 miliarde de dolari din ţară
O altă problemă menţionată în raport este creşterea dezintermedierii financiare a marilor bănci străine din România. Aceasta este o exprimare sofisticată pentru un lucru simplu: băncile scot bani din ţară. Impactul unui astfel de scenariu ar fi ridicat, creditarea s-ar prăbuşi, trăgând în jos investiţiile şi consumul, iar împrumuturile neperformante ar avansa puternic. De asemenea, presiunea pe cursul de schimb s-ar intensifica, iar situaţia financiară a instituţiilor de credit s-ar deteriora. Consolidarea băncilor ar putea necesita lichiditate de urgenţă, iar, într-un caz extrem, ar putea deveni necesară chiar o intervenţie pentru susţinerea băncilor, dacă deponenţii îşi pierd încrederea în instituţiile individuale de credit. Potrivit documentului, care citează date oferite de Banca Reglementelor Internaţionale, băncile străine au scos din România 13,4 miliarde de dolari între trimestrul al treilea din 2008 şi primele trei luni din acest an. Scăderea este de 20%, însă România stă mult mai bine decât Ucraina, unde ieşirea a acontat 52,8%, Letonia (38,3%) sau Ungaria (38%). Raportul menţionează că expuenerea băncilor străine este 94% faţă de cea consemnată în martie 2009, însă e o scădere faţă de cei 101,3% înregistraţi la finele lui 2011. O altă observaţie o reprezintă faptul că unele bănci şi-au redus expunerea sub 80%. Ce mai fac băncile cu banii? Nimic. Raportul menţionează că acestea sunt preocupate să aibe niveluri mari de lichiditate şi nu creditează economia. Mai mult, raportul menţionează că reglementările slabe din domeniul bancar cresc costurile iar cota de piaţă a băncilor mari le permite să crească marja de profit ca răspuns la scăderea dobânzii de referinţă. Pe româneşte, atunci când BNR reduce dobânda, băncile nu ieftinesc creditele.
Citiţii raportul de ţară al FMI pentru România
