Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
In ultimii sase ani Hidroelectrica a avut venituri neincasate de 3 miliarde de euro ca urmare a unui cumul de noua factori, a declarat Remus Borza, seful Euro Insol, administratorul desemnat de instanta pentru insolventa Hidroelectrica.
Euro Insol a prezentat astazi un raport de 476 de pagini privind cauzele care au dus la insolventa companiei, "perla" energetica a statului cu active de aproape 5 miliarde de euro. Iar in urma prezentarii acestora se poate constata ca pe langa "baietii destepti", statul a pus serios umarul la ajungerea in aceasta situatie.
"Era contractelor bilaterale s-a incheiat"
Vanzarile de energie catre "baietii destepti" au dus la pagube de 1,1 miliarde de euro in perioada analizata. Borza a spus ca intelegerile directe pentru vanzarea de energie au fost benefice in anii 2003-2004 deoarece preturile erau mai mari decat cele de pe piata reglementata, insa ulterior, din 2005 si mai ales din 2006 au ajuns sub pretul pietei. Compania a denuntat sase contracte, cu companiile Europec, Energy Holding, Alpiq RomEnergie, Alpiq RomIndustries, EFT Romania si EFT AG. Prin aceasta masura compania a disponibilizat 7,5 TWh de energie, insa din cauza secetei si a cotei de pe piata reglementata compania inca nu poate sa-si onoreze toate contractele.
De la 7 august Hidroelectrica a declansat clauza de forta majora, astfel ca acum livreaza partenerilor doar atata energie cat produce. Singurele companii carora le-au fost pastrate contractele sunt cele din industrie, respectiv Alro, Elsid, Electrocarbon si Electromagnetica. "Era contractelor"
Energia scumpa cumparata de la companii de stat
Numai in perioada 2009-2011 Hidroelectrica a preluat de la alti producatori de stat o cantitate totala de 10,4 TWh pentru a-si putea onora obligatiile din contractele bilaterale. Suma totala data pe aceasta energie este de 1,7 miliarde de lei. "Energia era luata la un pret mult mai mare fata de pretul de revanzare pe piata reglementata sau contractele bilaterale", a punctat Borza. Principalele companii de unde s-a preluat energia din aceste "contracte de intra-ajutorare" sunt Termoelectrica, Nuclearelectrica, Complexul Energetic Turceni, Complexul Energetic Craiova si Societatea Nationala a Lignitului Oltenia (SNLO). Astfel de contracte nu vor mai fi permise.
Vanzarea de energie pe piata reglementata
Realizata la preturi mult mai mici decat costurile, afacerea a fost caracterizata de administratorul judiciar drept un "fenomen paranormal". Borza a argumentat ca in luna noiembrie, cand Hidroelectrica era deja in forta majora si se cunosteau prognozele pe acest an, Autoritatea Nationala de Reglementare in Energie (ANRE) a crescut cota pe care compania trebuia sa o livreze populatiei de la 4,5 TWh la 5,5 TWh si a scazut pretul de la 98 lei/MWh pana la 71 lei/MWh. Acum costul de productie a ajuns la 125 lei/MWh iar ANRE e obligata de legislatie sa recunoasca aceste costuri iar in septembrie ANRE ar trebui sa treaca la un pret apropiat de cel de cost.
Apa uzinata s-a scumpit de patru ori, banii se scurg la Apele Romane
Prin Hotararea de Guvern 1202 din 2010 costul cu apa uzinata a crescut cu 323%, pana la 1,1 lei pe mia de metri cubi. Din cauza acestei scumpiri numai in 2011 costul cu apa uzinata a urcat cu 231 milioane de lei fata de 2009. Hidroelectrica are deja trei litigii cu ANRE in aceasta privinta.
Cu acest prilej administratorul Hidroelectrica nu a ratat ocazia sa traga o noua salva in directia Transelectrica si a distributiilor de energie. El a spus ca electricitatea pleaca de la Hidroelectrica cu 71 lei pe MWh, in cos cu cea termo si cea nucleara ajunge 153 lei pentru ca apoi prin adaosurile de la transport si distributie sa ajunga in casa fiecaruia dintre noi la un pret de 440 lei/MWh. Calculul sau a fost contestat ieri de Silvia Vlasceanu, presedintele Asociatiei Companiilor de Utilitati din Energie (ACUE), care nu a adus, insa, propriul calcul.
“Astazi suntem la cele mai mici debite inregistrate pe Dunare in ultimii 150 de ani", a mai completat Borza, cu referire la seceta. Din aceasta cauza, Hidroelectrica va realiza un record negativ de energie, de doar 13 TWh, sub cei 15,6 TWh programati in buget si sub recordul de 19,8 TWh inregistrat in 2010. Media multianuala este undeva la 17 TWh.
Contractul colectiv de munca
Incheiat in 2005, acesta expira in 2014 si prevede angajatilor o serie de drepturi nemaivazute in alta parte. Salariul mediu la Hidroelectrica este de 1.643 euro iar angajatii au peste 70 de beneficii, prime, prime jubiliare sau compensatii. Anul trecut s-au cheltuit cu salarizarea 438 milioane de lei, insa 59% din salarii reprezentau sporurile si indemnizatiile. Borza a adus tot felul de exemple de astfel de anomalii, precum un sofer care are salariu brut de 9.900 lei sau o pensionara anticipata, care in loc sa ia o pensie de 790 lei primeste in jur de 2.100 lei pentru ca HIdroelectrica plateste diferenta.
Hidroservurile, retea de scurs bani
Desi sunt companii-fiice, unde Hidroelectrica detine 100% din actiuni, producatorul de stat nu are niciun control asupra activitatii acestora. Ba mai mult, acestea umfla devizele, astfel ca Hidroelectrica ajunge sa plateasca lucrarile de inspectie, mentenanta sau revizie mult mai scump. Exista 8 Hidroservuri, care au fost infiintate la inceputul anilor 2000 cu scopul privatizarii. Acestea au ramas insa la stat iar acum beneficiaza de "un loc caldut" si banii Hidroelectrica. Borza a atacat indirect conducerile ministerului Economiei din ultimii 10 ani, reveland o alta anomalie. Consiliul de administratie al Hidroservurilor e alcatuit din 5 membri, insa Hidroelectrica in calitate de singur actionar nu are decat 2 membri, "context in care nu este clar ale carui actionar reprezinta interesele ceilalti trei membri", se arata in raport. Numirile in aceste CA-uri se fac prin ordin de ministru. Intrebat cine sunt atunci membrii respectivelor consilii, Borza a spus ironic "experti", dupa care a adaugat: "politruci".
In 2011, cifra de afaceri cumulata a celor 8 Hidroservuri a ajuns la cuantum de 457 milioane de lei, din care 92 milioane sunt subcontractate. Hidroservurile au in total 2.500 de angajati. Borza propune ori internalizarea celor opt companii in cadrul Hidroelectrica pentru realizarea de economii, ori fuziunea lor pentru a realiza o singura companie mare, care sa fie capabila sa realizeze lucrarile.
Investitii aiurea
"Asa cum exista in Romania autostrazi realizate la suprapret, asa exista si hidrocentrale la suprapret", a declarat Remus Borza. El da ca exemplu o serie mare de investitii cu o componenta hidroenergetica redusa. Mai exact, facute din considerente sociale: apa potabila pentru unele localitati, alimentare cu apa industriala, baraje pentru preluarea viiturilor sau irigatii. De regula, acestea au fost mostenite de pe vremea lui Ceausescu. Borza a aratat cu degetul o investitie de 250 de milioane de pe Siret, unde din cauza acestor functii sociale costul pe MW instalat a fost de 18 milioane de lei, adica de 18 ori peste normal. "Chiar daca am automatizat total sistemul de irigatii, trebuie sa apese cineva butonul. Iar cele 46.000 de hectare de papusoi tot n-au crescut", a completat el, adaugand ca Hidroelectrica nu mai poate finanta investitii cu o componenta energetica secundara. El a spus ca amenajarile de protectie impotriva viiturilor si inundatiilor trebuie facute de Apele Romane, sistemele pentru irigatii de Ministerul Agriculturii iar ecluzele de la Portile de Fier ar trebui realizate cu banii ministerului Transporturilor.
Aeste investitii paguboase au dus la pierderi de 926 milioane de lei in ultimii sase ani.
In aceeasi categorie Borza include si realizarea viitoarei centrale pe pompaj de la Tarnita, investitie de 1,4 miliarde de euro. Cum aceasta investitie trebuie facuta pentru echilibrarea sistemului energetic national, Borza a spus ca nu este sarcina Hidroelectrica de a face acest lucru, ci a Transelectrica. Mai mult, cei care induc dezechilibrele sunt producatorii de energie verde, in special eoliana. "Invit operatorii de eoliene sa vina cu banii pentru ca 1,4 miliarde de euro nu sunt bani de colo", a spus Borza. El s-a referit atat la banii pentru constructia propriu-zisa, cat si la cei 50 de milioane de euro necesari pentru realizarea studiului de fezabilitate.
Managementul defectuos, falsuri in rezultatele financiare
Faptul ca Hidroelectrica a fost condusa prost nu e o noutate pentru nimeni insa nimeni nu-si putea imagina magnitudinea incompetentei. "Pe Lotru avem 31 de hidrocentrale in cascada. Platim apa uzinata de 31 de ori, la fiecare intrare", a precizat administratorul. Sau: anul trecut prognozele aratau ca seceta va continua si in 2012, insa conducerea nu a luat masuri pentru restrangerea cheltuielilor.
O acuzatie foarte grava adusa de Euro Insol o constituie faptul ca pe rezultatul financiar aferent anului 2011, Hidroelectrica trebuia sa consemneze pierderi intre 109 si 143 milioane lei. Pe langa neprovizionarea unei creante catre CET Brasov, compania "a uitat sa calculeze amortizare pentru utilajele trase pe dreapta de forta majora".
Intrebat din nou cand ar trebui sa iasa Hidroelectrica din insolventa, din moment ce seful misiunii FMI in Romania, Erik de Vrijer, a cerut sa fie in aceasta toamna, ca si autoritatile guvernamentale, Borza a raspuns ca "de la Washington sau de la Palatul Victoria situatia Hidroelectrica se vede mai idilica decat in realitate".
