x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Genocidul servit zilnic la farfurie românilor. Câtă carne conţine un kilogram de carne

0
Autor: Adrian Stoica 04 Iun 2018 - 08:16
Genocidul servit zilnic la farfurie românilor. Câtă carne conţine un kilogram de carne Karina Knapek/INTACT IMAGES
Vezi galeria foto


Industria alimentară a ajuns una dominată de falsuri, o industria în care consumatorul este înşelat zilnic. Găsim salam de Sibiu cu mucegai fals, făcut la repezeală din făină şi orez, celebrii cârnaţi de Ploşcoi făcuţi pe te miri unde, dar numai la Pleşcoi nu, salam de vară după reţete făcute după ureche de producători şi multe altele. Câtă carne mai conţin preparatele din carne este o întrebare la care etichetele produselor se încăpăţânează încă să nu spună nimic. Ascunderea calităţii scăzute a unui produs sau a unui ingredient alimentar se numeşte ştiinţific „disimulare”, iar etichetarea incorectă este inclusă în categoria fraudelor alimentare.

 

Pentru toatea aceste nereguli există, cel puţin teoretic, şi sancţiuni, dar cu toate acestea, industrie alimentară s-a transformat într-un laborator al experimentelor chimice, iar produsele tradiţionale  sunt înlocuite de cele mai multe ori cu falsuri.  Pentru a înţelege cum a ajuns  industria alimentară aici, ar trebui să ne întoarcem în timp, în anul 1995 când la presiunile procesatorilor de carne, Ministerul Agriculturii a acceptat să se renunţe la standardele naţionale de calitate. Locul lor a fost luat de standardele de firmă, iar mai departe situaţia a scăpat de sub control.

 

Ce erau standardele naţionale

Standardele naţionale erau stabilite pentru anumite tipuri tradiţionale de mezeluri. Salamul Victoria, salamul de Sibiu, cărnaţii olteneşti, parizerul, cărnaţii cabanos erau numai câteva din aceste produse. În total vorbim despre circa 20 produse pentru care existau reţete bine stabilite. Trebuia respectat conţinutul de carne, de slănină, de sare, condimente etc. După standardele naţionale, gramajul era stabilit în procente pentru fiecare. La fel de bine reglementat de către Ministerul Agriculturii prin standardele naţionale  era şi procesul tehnologic de maturare, fierbere şi afumare. Tot în aceeaşi termeni se discuta şi despre preparatele din carne, altele decât cele din categoria tocături.  Pentru ceafa afumată, caiserul, costiţa etc, concentraţia de saramură care se injecta pe kilogramul de carne era bine stabilită. În urma proceselor de fierbere şi afumare, care aveau timpii tehnologici de eliminare a apei bine definiţi, produsul ieşea uscat şi nu îmbibat cu apă ca să tragă mai greu la cântar cum vedem astăzi. De fapt, acum ele primesc un adaus de caragenan (E407) pentru a reţine apa.

 

Mezelurile, cea mai mare păcăleală

Odată cu eliminarea standardelor naţionale, fiecare firmă şi-a făcut propriile standarde pentru produse, dar din păcate, de multe ori nici acestea nu sunt respectate, spune Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIA).

 

Sunt procesatori care aduc pe piaţă produse ieftine, dar ele au un conţinut mare de apă şi slănină. Nu de puţine ori au un conţinut mare de emulsie de şorici şi MDM (tocătură de zgârciuri, oase, resturi de piele, ligamente şi ţesut conjunctiv).

 

800 milioane de euro reprezintă anual frauda alimentară, după unele estimări, dar în lipsa unei reţele naţionale de laboratoare specializate, cifra este extrem de evazivă

 

Practic, mezelurile sunt cea mai mare înselătorie pe care industria alimentară ne-o serveşte zilnic. Majoritatea sunt produse de proastă calitate, dar procesatorii se ascund în spatele lozicii „românii au o puterea de cumpărare scăzută şi trebuie să le oferim produsele pe care şi le pot permite”.

 

Mâncăm brânză fără lapte

Nici produsele lactate nu fac excepţie. În lipsa unei etichetări corecte mâncăm iaurt cu adaos de amidon pentru a fi mai gros sau brânză care nu a văzut niciun strop de lapte. Cum poate justifica cineva că preţul unui kilogram de brânză de capră care se vinde 8-9 lei, în condiţiile în care pentru un kilogram de brânză îţi trebuie 3-4 litri de lapte. În general, aceste produse provin din Bulgaria şi în cazul lor ar trebui vorbit şi despre trasabilitatea produselor. Aici ar trebui să intervină obligatoriu Ministerul Agriculturii pentru a crea la fiecare punct vamal centre sanitar veterinare care să aibă posibilitatea efectuării unor analize importante, în regim de urgenţă, pentru unele produse, susţine Dragoş Frumosu.

 

 

Tehnologii care ne vând arome de carne

Industria alimentară a ajuns astăzi extrem de avansată. Atât de avansată încât îţi poate servi un produs din categoria tocături aproape fără carne. Apa, soia, potenţiatori de aromă, coloranţi, conservanţi  etc, ni se vând la preţ de carne fără ca noi să ne dăm seama în lipsa unei etichetări corecte a produsului. Câţi dintre noi nu am văzut pe o etichetă înscrisul “proteină animală”, dar câţi ştim ce ascunde acest înscris. De fapt vorbim despre orice resturi de carne care conţin proteină, ele fiind transformate într-o mâzgă. Se adaugă apă pentru rehidratarea ei, câştigându-se, evident, ceva şi din adaosul de apă, după care totul se vinde la preţ de carne. Se adaugă din belşug potenţiatori de aromă pentru a transforma un produs fără niciun gust într-o delicatesă. În goana după câştig, unii procesatori ne servesc practic produse de proastă calitate care ne pun sănătatea în pericol.

 

Ministerul Agriculturii trebuie să facă rapid demersurile pentru restabilirea standardelor naţionale, păstrând, evident, şi dreptul procesatorilor de a avea şi propriile reţete. Produsele astfel făcute nu trebuie însă să fie vândute sub denumiri tradiţionale pentru a induce în eroare consumatorul. Mai mult, dacă reţetele nu sunt respectate vorbim despre un atentat la sănătatea populaţiei şi, în acest caz, amenzile trebuie să fie exemplare, mergându-se pînă la închiderea firmei şi nominalizarea publică a patronului. Dragoş Frumosu, preşedintele FSIA

 

 

Frauda alimentară zburdă pe rafturi

La ora actuală România nu are un program strategic pentru depistarea fraudei alimentare, lipsindu-i chiar laboratoarele specializate. Frauda alimentară este estimată la circa 800 de milioane de euro anual, ea crescând exponenţial în ultimii ani, dar cu toate acestestea  produsele alimentare nu sunt supuse verificărilor din punct de vedere calitativ şi cantitativ pentru că nu avem o reţea de laboratoare specializate, acreditate RENAR. Toată lumea arată cu degetul spre ANSVSA când vorbim despre etichetarea produselor, dar în realitate competenţele privind verificarea etichetării nutriţionale a produselor alimentare se împart cu Ministerul  Agriculturii şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului. Se împarte doar teoretic pentru că în lipsa unor laboratoare speciale care să aibă acreditate metodele pentru stabilirea fraudei alimentare nu prea sunt multe de făcut. “La noi se fac analize microbiologice şi fizico-chimice. A trei componentă a analizei, cea a conformităţii produsului din punct de vedere calitativ şi cantitativ nu se face pentru că nu avem laboratoare”, potrivit lui Dragoş Frumosu. În 2016, banii pentru înfiinţarea acestei reţele de laboratoare au fost daţi de Guvernul Cioloş dar ulterior, Guvernul Grindeanu a retras finanţare, fără explicaţii, anulând oportunitatea ca pe piaţa alimentară să se facă ordine.  Aceasta este cea de a doua şansă ratată pentru înfiinţarea ei, după ce în exerciţiul financiar 2007-2013, ANSVSA a avut la dispoziţie fonduri europene pentru realizarea proiectului, dar nu a tras niciun ban, iar fondurile s-au pierdut. Până când se va rezolva această problemă, vom continua să fim cobaii industriei alimentare şi să ne perfecţionăm cunoştiinţele în domeniul chimiei aplicată. Carnea injectată cu apă şi sare, antibiotice, E-uri şi multe altele, fructe şi legume cu pesticide, alimentele bio pline de chimicale şi etichete falsificate vor face în continuare parte din meniul zilnic al românilor

 

 

50 de milioane de euro ar fi suma necesară pentru înfiinţarea unei reţele naţionale de laboratoare moderne, acreditate RENAR, cu ajutorul cărora să fie combătută eficient frauda alimentară

 

 

Consumatorii ar trebui să fie siguri că ceea ce scrie pe etichetă se regăseşte şi în produs. Numele firmei care încalcă această regulă trebuie făcut public pentru ca noi, consumatorii, să-l putem sancţiona, evitând să mai cumpărăm produsele sale. Acum începe sezonul estival. O să vedem câteva controale, dar nu ni se va spune care sunt firme vinovate. Ele primesc o amendă, o contestă, procesul durează un an de zile, iar noi continuăm să le consumăm produsele. Noi nu ştim nici azi care au fost rezultatele controalelor făcute anul trecut pe litoral. Sorin Mierlea, preşedintele InfoCons

 

 

Rezultatele controalelor şi vinovaţii, puse la secret

Practica ANPC şi ANSVSA de  ţine la secret rezultatele controalelor effectuate şi de a nu publica numele firmelor unde au fost depistate nereguli, îi încurajează pe comercianţi să nu renunţe la practicile lor, spune Sorin Mierlea, preşedintele organizaţiei pentru protecţia consumatorilor InfoCons. “În toate ţările există o publicitate a controalelor pentru ca oamenii să ştie ce cumpără. Dacă şi noi am face acest lucru, într-un interval de 3-6 luni am avea o piaţă alimentară mult mai curată”, ne-a declarat acesta. Scăderea calităţii produselor alimentare în ultimii 30 de ani este pusă în legătură directă cu incidenta bolilor cardiovasculare şi a cancerelor, susţine reprezentantul InfoCons. Pe de altă parte, trebuie avută în vedere şi o schimbare rapidă alegislaţiei. În primul rând, ANPC trebuie să preleveze probe şi de la raft pentru a le compara cu ce scrie în reţetă, iar pe de altă parte eticheta produsului trebuie completată cu mult mai multe informaţii, în special din zona nitriţilor unde sunt diferenţe foarte mari, a mai precizat preşedintele InfoCons.

 

 

1.Un produs tradiţional, cum ar fi Salmul Victoria, nu mai are o reţetă standard. Fiecare procesator îşi face propria reţetă, în care candtităţile de carne, ingredient etc sunt diferite, dar foloseşte aceeaşi denumire, inducând consumatorul în eroare

2.Industria alimentară este invadată de falsuri, iar alchimia gusturilor este coborâtă din tabloul lui Mendeleev

 


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Românii au cumpărat 5.283 de autoturisme „verzi”, în primele 10 luni. Toyota, Nissan şi Mitsubishi, în topul pe segmente

Românii au cumpărat 5.283 de autoturisme „verzi”, în primele 10 luni. Toyota, Nissan şi Mitsubishi, în topul pe segmente
Românii au cumpărat, în primele zece luni ale anului 5.283 de autoturisme ecologice, în creştere cu peste 50% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, reiese din datele centralizate de Asociaţia Producătorilor şi...

Peste 198 de milioane de lei plătiţi online de „Black Friday”. 22% dintre tranzacţii, în rate

Peste 198 de milioane de lei plătiţi online de „Black Friday”. 22% dintre tranzacţii, în rate
Aproape 200 de milioane de lei au fost plătiţi online de „Black Friday”, în acest an, pe 15 noiembrie, mai mult cu 26% în comparaţie cu ediţia din anul precedent, arată rezultatele finale ale campaniei,...

Târgul vacanţelor de la Romexpo vine cu reduceri de peste 50%

Târgul vacanţelor de la Romexpo vine cu reduceri de peste 50%
Agenţiile de turism şi tour-operatorii prezenţi în aceste zile la Târgul de Turism al României (TTR) de la Romexpo au venit cu oferte pentru toate sezoanele, gusturile dar şi pentru toate buzunarele,...

În Timișoara s-a deschis cea mai mare fabrică de biciclete din sud-estul Europei

În Timișoara s-a deschis cea mai mare fabrică de biciclete din sud-estul Europei
Primarul Nicolae Robu a anunţat, vineri, că în Timişoara se vor crea în jur de 3.000 de locuri de muncă la cea mai mare fabrică de asamblare de biciclete din sud-estul Europei, care se va construi aici anul...

Meyer (FP): Guvernul ar putea cere companiilor de stat să distribuie dividende mai mari

Meyer (FP): Guvernul ar putea cere companiilor de stat să distribuie dividende mai mari
Faptul că Guvernul va avea nevoie să facă faţă unui deficit bugetar mai mare ar putea să-l determine să se adreseze societăţilor cu capital de stat ca acestea să aprobe dividende mai mari care să completeze g

Profitul Transelectrica a scăzut cu 25% în primele 9 luni ale anului

Profitul Transelectrica a scăzut cu 25% în primele 9 luni ale anului
Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica a încheiat primele nouă luni ale acestui an cu un profit net de 74 milioane lei, în scădere cu 25% comparativ cu cel din perioada similară a...

Orange se pregăteşte să îşi vândă turnurile de telefonie mobilă

Orange se pregăteşte să îşi vândă turnurile de telefonie mobilă
Grupul francez de telecomunicaţii Orange se pregăteşte să îşi regrupeze turnurile de telefonie mobilă într-o companie separată, urmând exemplul rivalilor europeni care au dorit să profite de interesul...

Leul s-a apreciat vineri în raport cu principalele valute

Leul s-a apreciat vineri în raport cu principalele valute
Leul s-a apreciat vineri cu 0,02 bani în raport euro, moneda europeană fiind cotată la 4,7667 lei, faţă de 4,7669 lei joi. De asemenea, leul a câştigat teren şi în faţa dolarului american, care a ajuns la...

ANRE va retrage licențele pentru centrale electrice cu putere totală de 1.100 MW

ANRE va retrage licențele pentru centrale electrice cu putere totală de 1.100 MW
Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) va ridica licenţele de producţie a energiei electrice pentru încă 1.100 de MW săptămâna viitoare, întrucât este vorba de centrale care nu mai există, c...

Virgil Popescu: Avem depozitele pline de gaze dar tot nu putem acoperi vârfurile de consum la iarnă

Virgil Popescu: Avem depozitele pline de gaze dar tot nu putem acoperi vârfurile de consum la iarnă
Depozitele de gaze sunt pline şi există un volum de peste 3 miliarde de metri cubi stocate, însă chiar şi aşa România nu-şi poate acoperi vârfurile de consum din perioada geroasă, întrucât capacitatea de...

Războiul politic prăbuşeşte leul şi ne împinge într-un scandal internaţional

Războiul politic prăbuşeşte leul şi ne împinge într-un scandal internaţional
Galerie Foto Războiul politic se mută din planul alegerilor prezidenţiale în sfera economică şi riscă să afecteze nu numai standardul de viaţă al populaţiei, ci şi credibilitatea ţării pe plan extern. Ioahnnis şi...

Jocurile video câștigă teren în România. Afaceri de peste 188 milioane de dolari în 2018

Jocurile video câștigă teren în România. Afaceri de peste 188 milioane de dolari în 2018
Industria jocurilor video din România a înregistrat, în 2018, o cifră de afaceri de 188,5 milioane de dolari, cu 19,2% mai mare decât în anul 2017, relevă raportul întocmit de Asociaţia Dezvoltatorilor de...

SIF Oltenia a înregistrat un profit net de peste 117 milioane de lei în primele nouă luni ale anului

SIF Oltenia a înregistrat un profit net de peste 117 milioane de lei în primele nouă luni ale anului
Societatea de Investiţii Financiare Oltenia a încheiat primele nouă luni ale acestui an cu un profit net de 117,476 milioane lei, cu 33% mai mare faţă de perioada similară a anului trecut, conform datelor remise...

Raiffeisen Bank a avut un profit net de 536 milioane de lei în trimestrul al treilea 2019

Raiffeisen Bank a avut un profit net de 536 milioane de lei în trimestrul al treilea 2019
Raiffeisen Bank a încheiat al treilea trimestru al anului 2019 cu un profit net de 536 milioane de lei, faţă de 718 milioane de lei, cât înregistra în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit unui comunicat de...

Ministerul Finanţelor a respins toate ofertele băncilor la licitaţia de obligaţiuni de joi

Ministerul Finanţelor a respins toate ofertele băncilor la licitaţia de obligaţiuni de joi
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a respins, joi, toate ofertele băncilor depuse în cadrul licitaţiei pentru o emisiune de obligaţiuni de stat pe 111 de luni, prin care intenţiona să atragă 500 de milioane de...
Serviciul de email marketing furnizat de