x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Genocidul servit zilnic la farfurie românilor. Câtă carne conţine un kilogram de carne

0
Autor: Adrian Stoica 04 Iun 2018 - 08:16
Genocidul servit zilnic la farfurie românilor. Câtă carne conţine un kilogram de carne Karina Knapek/INTACT IMAGES
Vezi galeria foto


Industria alimentară a ajuns una dominată de falsuri, o industria în care consumatorul este înşelat zilnic. Găsim salam de Sibiu cu mucegai fals, făcut la repezeală din făină şi orez, celebrii cârnaţi de Ploşcoi făcuţi pe te miri unde, dar numai la Pleşcoi nu, salam de vară după reţete făcute după ureche de producători şi multe altele. Câtă carne mai conţin preparatele din carne este o întrebare la care etichetele produselor se încăpăţânează încă să nu spună nimic. Ascunderea calităţii scăzute a unui produs sau a unui ingredient alimentar se numeşte ştiinţific „disimulare”, iar etichetarea incorectă este inclusă în categoria fraudelor alimentare.

 

Pentru toatea aceste nereguli există, cel puţin teoretic, şi sancţiuni, dar cu toate acestea, industrie alimentară s-a transformat într-un laborator al experimentelor chimice, iar produsele tradiţionale  sunt înlocuite de cele mai multe ori cu falsuri.  Pentru a înţelege cum a ajuns  industria alimentară aici, ar trebui să ne întoarcem în timp, în anul 1995 când la presiunile procesatorilor de carne, Ministerul Agriculturii a acceptat să se renunţe la standardele naţionale de calitate. Locul lor a fost luat de standardele de firmă, iar mai departe situaţia a scăpat de sub control.

 

Ce erau standardele naţionale

Standardele naţionale erau stabilite pentru anumite tipuri tradiţionale de mezeluri. Salamul Victoria, salamul de Sibiu, cărnaţii olteneşti, parizerul, cărnaţii cabanos erau numai câteva din aceste produse. În total vorbim despre circa 20 produse pentru care existau reţete bine stabilite. Trebuia respectat conţinutul de carne, de slănină, de sare, condimente etc. După standardele naţionale, gramajul era stabilit în procente pentru fiecare. La fel de bine reglementat de către Ministerul Agriculturii prin standardele naţionale  era şi procesul tehnologic de maturare, fierbere şi afumare. Tot în aceeaşi termeni se discuta şi despre preparatele din carne, altele decât cele din categoria tocături.  Pentru ceafa afumată, caiserul, costiţa etc, concentraţia de saramură care se injecta pe kilogramul de carne era bine stabilită. În urma proceselor de fierbere şi afumare, care aveau timpii tehnologici de eliminare a apei bine definiţi, produsul ieşea uscat şi nu îmbibat cu apă ca să tragă mai greu la cântar cum vedem astăzi. De fapt, acum ele primesc un adaus de caragenan (E407) pentru a reţine apa.

 

Mezelurile, cea mai mare păcăleală

Odată cu eliminarea standardelor naţionale, fiecare firmă şi-a făcut propriile standarde pentru produse, dar din păcate, de multe ori nici acestea nu sunt respectate, spune Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIA).

 

Sunt procesatori care aduc pe piaţă produse ieftine, dar ele au un conţinut mare de apă şi slănină. Nu de puţine ori au un conţinut mare de emulsie de şorici şi MDM (tocătură de zgârciuri, oase, resturi de piele, ligamente şi ţesut conjunctiv).

 

800 milioane de euro reprezintă anual frauda alimentară, după unele estimări, dar în lipsa unei reţele naţionale de laboratoare specializate, cifra este extrem de evazivă

 

Practic, mezelurile sunt cea mai mare înselătorie pe care industria alimentară ne-o serveşte zilnic. Majoritatea sunt produse de proastă calitate, dar procesatorii se ascund în spatele lozicii „românii au o puterea de cumpărare scăzută şi trebuie să le oferim produsele pe care şi le pot permite”.

 

Mâncăm brânză fără lapte

Nici produsele lactate nu fac excepţie. În lipsa unei etichetări corecte mâncăm iaurt cu adaos de amidon pentru a fi mai gros sau brânză care nu a văzut niciun strop de lapte. Cum poate justifica cineva că preţul unui kilogram de brânză de capră care se vinde 8-9 lei, în condiţiile în care pentru un kilogram de brânză îţi trebuie 3-4 litri de lapte. În general, aceste produse provin din Bulgaria şi în cazul lor ar trebui vorbit şi despre trasabilitatea produselor. Aici ar trebui să intervină obligatoriu Ministerul Agriculturii pentru a crea la fiecare punct vamal centre sanitar veterinare care să aibă posibilitatea efectuării unor analize importante, în regim de urgenţă, pentru unele produse, susţine Dragoş Frumosu.

 

 

Tehnologii care ne vând arome de carne

Industria alimentară a ajuns astăzi extrem de avansată. Atât de avansată încât îţi poate servi un produs din categoria tocături aproape fără carne. Apa, soia, potenţiatori de aromă, coloranţi, conservanţi  etc, ni se vând la preţ de carne fără ca noi să ne dăm seama în lipsa unei etichetări corecte a produsului. Câţi dintre noi nu am văzut pe o etichetă înscrisul “proteină animală”, dar câţi ştim ce ascunde acest înscris. De fapt vorbim despre orice resturi de carne care conţin proteină, ele fiind transformate într-o mâzgă. Se adaugă apă pentru rehidratarea ei, câştigându-se, evident, ceva şi din adaosul de apă, după care totul se vinde la preţ de carne. Se adaugă din belşug potenţiatori de aromă pentru a transforma un produs fără niciun gust într-o delicatesă. În goana după câştig, unii procesatori ne servesc practic produse de proastă calitate care ne pun sănătatea în pericol.

 

Ministerul Agriculturii trebuie să facă rapid demersurile pentru restabilirea standardelor naţionale, păstrând, evident, şi dreptul procesatorilor de a avea şi propriile reţete. Produsele astfel făcute nu trebuie însă să fie vândute sub denumiri tradiţionale pentru a induce în eroare consumatorul. Mai mult, dacă reţetele nu sunt respectate vorbim despre un atentat la sănătatea populaţiei şi, în acest caz, amenzile trebuie să fie exemplare, mergându-se pînă la închiderea firmei şi nominalizarea publică a patronului. Dragoş Frumosu, preşedintele FSIA

 

 

Frauda alimentară zburdă pe rafturi

La ora actuală România nu are un program strategic pentru depistarea fraudei alimentare, lipsindu-i chiar laboratoarele specializate. Frauda alimentară este estimată la circa 800 de milioane de euro anual, ea crescând exponenţial în ultimii ani, dar cu toate acestestea  produsele alimentare nu sunt supuse verificărilor din punct de vedere calitativ şi cantitativ pentru că nu avem o reţea de laboratoare specializate, acreditate RENAR. Toată lumea arată cu degetul spre ANSVSA când vorbim despre etichetarea produselor, dar în realitate competenţele privind verificarea etichetării nutriţionale a produselor alimentare se împart cu Ministerul  Agriculturii şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului. Se împarte doar teoretic pentru că în lipsa unor laboratoare speciale care să aibă acreditate metodele pentru stabilirea fraudei alimentare nu prea sunt multe de făcut. “La noi se fac analize microbiologice şi fizico-chimice. A trei componentă a analizei, cea a conformităţii produsului din punct de vedere calitativ şi cantitativ nu se face pentru că nu avem laboratoare”, potrivit lui Dragoş Frumosu. În 2016, banii pentru înfiinţarea acestei reţele de laboratoare au fost daţi de Guvernul Cioloş dar ulterior, Guvernul Grindeanu a retras finanţare, fără explicaţii, anulând oportunitatea ca pe piaţa alimentară să se facă ordine.  Aceasta este cea de a doua şansă ratată pentru înfiinţarea ei, după ce în exerciţiul financiar 2007-2013, ANSVSA a avut la dispoziţie fonduri europene pentru realizarea proiectului, dar nu a tras niciun ban, iar fondurile s-au pierdut. Până când se va rezolva această problemă, vom continua să fim cobaii industriei alimentare şi să ne perfecţionăm cunoştiinţele în domeniul chimiei aplicată. Carnea injectată cu apă şi sare, antibiotice, E-uri şi multe altele, fructe şi legume cu pesticide, alimentele bio pline de chimicale şi etichete falsificate vor face în continuare parte din meniul zilnic al românilor

 

 

50 de milioane de euro ar fi suma necesară pentru înfiinţarea unei reţele naţionale de laboratoare moderne, acreditate RENAR, cu ajutorul cărora să fie combătută eficient frauda alimentară

 

 

Consumatorii ar trebui să fie siguri că ceea ce scrie pe etichetă se regăseşte şi în produs. Numele firmei care încalcă această regulă trebuie făcut public pentru ca noi, consumatorii, să-l putem sancţiona, evitând să mai cumpărăm produsele sale. Acum începe sezonul estival. O să vedem câteva controale, dar nu ni se va spune care sunt firme vinovate. Ele primesc o amendă, o contestă, procesul durează un an de zile, iar noi continuăm să le consumăm produsele. Noi nu ştim nici azi care au fost rezultatele controalelor făcute anul trecut pe litoral. Sorin Mierlea, preşedintele InfoCons

 

 

Rezultatele controalelor şi vinovaţii, puse la secret

Practica ANPC şi ANSVSA de  ţine la secret rezultatele controalelor effectuate şi de a nu publica numele firmelor unde au fost depistate nereguli, îi încurajează pe comercianţi să nu renunţe la practicile lor, spune Sorin Mierlea, preşedintele organizaţiei pentru protecţia consumatorilor InfoCons. “În toate ţările există o publicitate a controalelor pentru ca oamenii să ştie ce cumpără. Dacă şi noi am face acest lucru, într-un interval de 3-6 luni am avea o piaţă alimentară mult mai curată”, ne-a declarat acesta. Scăderea calităţii produselor alimentare în ultimii 30 de ani este pusă în legătură directă cu incidenta bolilor cardiovasculare şi a cancerelor, susţine reprezentantul InfoCons. Pe de altă parte, trebuie avută în vedere şi o schimbare rapidă alegislaţiei. În primul rând, ANPC trebuie să preleveze probe şi de la raft pentru a le compara cu ce scrie în reţetă, iar pe de altă parte eticheta produsului trebuie completată cu mult mai multe informaţii, în special din zona nitriţilor unde sunt diferenţe foarte mari, a mai precizat preşedintele InfoCons.

 

 

1.Un produs tradiţional, cum ar fi Salmul Victoria, nu mai are o reţetă standard. Fiecare procesator îşi face propria reţetă, în care candtităţile de carne, ingredient etc sunt diferite, dar foloseşte aceeaşi denumire, inducând consumatorul în eroare

2.Industria alimentară este invadată de falsuri, iar alchimia gusturilor este coborâtă din tabloul lui Mendeleev

 


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Clădire monument de peste 100 de ani, reabilitată din banii Guvernului

Clădire monument de peste 100 de ani, reabilitată din banii Guvernului
Corpul principal al Colegiului Naţional "Liviu Rebreanu" din Bistriţa, clădire monument istoric care de peste 100 de ani este folosită ca unitate de învăţământ, va fi reabilitat din fonduri...

Ministrul Muncii, Marius Budăi spune că există bani pentru asistenții persoanelor cu handicap

Ministrul Muncii, Marius Budăi spune că există bani pentru asistenții persoanelor cu handicap
Ministrul Muncii și Justiției Sociale, Marius Budăi a afirmat că există banii necesari pentru plata drepturilor asistenților persoanelor cu handicap grav și și-a exprimat dorința ca acestea să nu fie folosite...

Finanţări nerambursabile pentru microîntreprinderile din regiunea Vest

Finanţări nerambursabile pentru microîntreprinderile din regiunea Vest
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest acordă microîntreprinderilor, prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, finanţări nerambursabile de maximum 200.000 de euro. Este necesară o cofinanţare de...

Ministerul pentru Mediul de Afaceri: Lista companiile admise în programul Start- Up Nation 2018, gata până la sfârşitul lunii

Ministerul pentru Mediul de Afaceri: Lista companiile admise în programul Start- Up Nation 2018, gata până la sfârşitul lunii
Lista companiilor declarate admise la finanţare în programul guvernamental Start-Up Nation 2018 ar putea fi gata până la sfârşitul lunii mai, a declarat ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi...

A fost lansată prima licitație pentru autostrada Brașov - Bacău

A fost lansată prima licitație pentru autostrada Brașov - Bacău
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a lansat licitația pentru pentru elaborarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic de execuție a autostrăzii Brașov - Bacău. Finanțarea va...

Ministerul Dezvoltării alocă 66 milioane de lei județului Hunedoara

Ministerul Dezvoltării alocă 66 milioane de lei județului Hunedoara
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice va aloca județului Hunedoara peste 66 milioane de lei pentru creșterea eficienței energetice și modernizarea infrastructurii de sănătate,...

Lanţul de restaurante al celebrului chef britanic Jamie Oliver a intrat în faliment

Lanţul de restaurante al celebrului chef britanic Jamie Oliver a intrat în faliment
Lanţul de restaurante al celebrului chef britanic Jamie Oliver a intrat marţi în faliment, punând în pericol circa 1.300 de locuri de muncă din cele 25 de localuri din Marea Britanie, relatează Reuters, Press Asso...

Romgaz continuă investițiile în creștere producției

Romgaz continuă investițiile în creștere producției
Compania Romgaz, unde statul romîn deține 70% din acțiuni, va continua în acest an investițiile pentru creșterea producției de gaze, iar zăcământul Caragele, din județul Buzău, este unul cu mare potențial de...

Ministrul Economiei, la fabrica din Borsec: Ajutăm să se dezvolte companiile de succes

Ministrul Economiei, la fabrica din Borsec: Ajutăm să se dezvolte companiile de succes
Ministrul Economiei, Niculae Bădălău, a vizitat fabrica de îmbuteliere a apei minerale de la Borsec, beneficiară a unui ajutor de stat de circa 30 de milioane de lei, ce vizează creşterea capacităţii de...

Recrutarea „inteligentă”, după eșecul celei prin internet

Recrutarea „inteligentă”, după eșecul celei prin internet
Dezvoltarea tehnologiei și avântul rețelelor de socializare au fost o păcăleală și pentru piața de resurse umane. Anual se fac statistici care arată procentajul minciunilor din CV-uri, pe categorii...

Bloomberg: Mugur Isărescu trebuie să decidă privind prelungirea mandatului la conducerea BNR

Bloomberg: Mugur Isărescu trebuie să decidă privind prelungirea mandatului la conducerea BNR
Se apropie momentul în care Mugur Isărescu trebuie să decidă dacă îşi va prelungi sau nu mandatul de peste un sfert de secol la conducerea Băncii Naţionale a României, el fiind guvernatorul de bancă centrală...

Teodorovici: Românii care lucrează în străinătate vor transfera banii fără comisioane bancare, din iunie

Teodorovici: Românii care lucrează în străinătate vor transfera banii fără comisioane bancare, din iunie
Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat, marţi, la Frasin, că românii care trăiesc în străinătate vor putea transfera banii în ţară fără plata comisioanelor prin sucursale CEC Bank ce se vor...

79% din judeţe aşteaptă salvarea de la Bucureşti

79% din judeţe aşteaptă salvarea de la Bucureşti
Descentralizarea este, un concept care, deşi a fost intens vehiculat de politicieni, în ultimii ani, rămâne doar o temă ce nu poate depăşi nivelul sloganurilor, în condiţiile în care independenţa financiară...

Ministerul Turismului a alocat 20 milioane de euro pentru investiţii în Borşa

Ministerul Turismului a alocat 20 milioane de euro pentru investiţii în Borşa
Ministerul Turismului a acordat primăriei oraşului Borşa, judeţul Maramureş, o finanţare de peste 20 de milioane de euro pentru construirea unei telegondole şi a unei piste olimpice de schi, care va fi prima de ac...

Bursa închide pe roşu prima şedinţă a săptămânii; tranzacţii de 18,39 milioane de lei

Bursa închide pe roşu prima şedinţă a săptămânii; tranzacţii de 18,39 milioane de lei
Bursa de la Bucureşti a închis în scădere pe toţi indicii şedinţa de luni, iar valoarea totală a tranzacţiilor a scăzut de aproape cinci ori faţă de vineri, la 18,39 milioane de lei (3,86 milioane de...
Serviciul de email marketing furnizat de