x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Jurnalul bursier. Granița dintre investiție și speculație

0
21 Aug 2019 - 17:34
Jurnalul bursier. Granița dintre investiție și speculație


Cu toate că principiile care stau la baza acestor două tipuri distincte de activități se pot enunța și delimita fără a lăsa loc de interpretări, în practică, nu de puține ori, se întâmplă ca unii investitori să creadă că realizează investiții, când de fapt desfășoară o activitate speculativă.

Dacă în cazul investițiilor vorbim de o analiză obiectivă a caracteristicilor economice  ale unui activ, în cazul speculațiilor nu caracterisicile intrinseci ale acestuia primează, ci ceea ce piața percepe și crede despre activul respectiv si evoluția prețului acestuia într-o anumită perioadă, de regulă relativ scurtă.

În derularea unei investiții, accentul este pus pe o analiză menită să estimeze randamentele pe care activul cumpărat le poate genera în timp investitorului și să stabilească dacă acestea sunt satisfăcătoare în relație cu riscul și costul de oportunitate asumat prin cumpărarea acestuia.Pe de altă parte, tranzacționarea de active bazată pe alți factori și argumente, fie din zona analizei tehnice, fie bazate pe știri curente, dar fără a se limita la acestea, intră în sfera speculației.

Astfel, putem spune că investiția presupune alocarea unor sume de bani în vederea cumpărării unui activ care să genereze plus valoare (randamente) pe parcursul duratei sale de viață, din exploatarea acestuia. Speculația, pe de altă parte, înseamnăde asemenea directionarea unei sume de bani pentru cumpărarea unui activ, însă cu scopul de a obține ulterior (de obicei, pe termen scurt) o sumă mai mare de bani strict din vânzarea acestuia, făcând abstracție de ceea ce activul în sine poate genera din exploatarea sa ulterioară și bazându-se pe predicția creșterii sau scăderii pretului.

În concluzie, în cazul unei investiții, nu cotația sau prețul de piață curent este cel vital pentru investitor, ci fluxurile de numerar pe care activul le produce. În cazul speculației însă, deținătorul activului este dependent permanent de ceea ce piața - sau următorii cumpărători ai activului respectiv - sunt dispuși să-i ofere pentru acesta pentru că speculanții urmăresc profituri mari pe termen scurt.

În sensul celor de mai sus, o distincție între investiție și speculație poate fi ușor făcută și atunci când este vorba despre activele neproductive. Achiziționarea acestora nu poate fi considerată o investiție, conform condițiilor descrise, din moment ce acest tip de active nu generează niciun fel de venit în sine. Fie că vorbim, spre exemplu, despre metale prețioase, mărfuri, teren neexploatat, sau, mai nou, criptomonede, proprietarii acestora sunt dependenți în ceea ce privește valorificarea lor strict de prețul pe care piața este dispusă să îl ofere pentru acestea la un anumit moment. Ca atare, cumpărarea și tranzacționarea de active neproductive, putem spune că intră în sfera speculației.

Însă, dacă în privința activelor neproductive putem face această încadrare generală, când vorbim despre active productive lucrurile devin mai nuanțate. Ar fi naiv să spunem că achiziționarea acestora se califică automat drept operațiune de investiție doar pentu că sunt generatoare de venituri. De altfel, putem reaminti evenimente relativ recente în care uriașe bule speculative au fost formate chiar din tranzacționarea unor active productive dintre cele mai importante: imobiliarele, în perioada premergătoare crizei din 2008 și acțiunile, în special cele alor companiilor tehnologice, în perioada “dot com”, de la sfârșitul anilor ’90, începutul anilor 2000.

Pentru a se încadra în categoria operațiunilor de investiții, achiziționarea activelor productive trebuie să fie făcută luând în calcul aspecte ce țin de analiză fundamentală și evaluare, fiind esențial ca acestea să confirme că prețul la care achiziția se realizează este mai mic decât valoarea intrinsecă estimată.

Nu acestea erau însă condițiile în care se desfășurau tranzacțiile imobiliare sau cele cu acțiuni ale companiilor tehnologice din perioadele mai sus amintite. Spre exemplu, se făcea abstracție de faptul că prin achizițiile imobiliare capitalul investit se recupera în perioade foarte lungi, uneori obținându-se randamente chiar mai mici decât ale activelor fără risc sau ale depozitelor bancare.

 Aceste semnale de alarmă nu contau în deciziile de cumpărare, pentru că se achiziționa cu intenția de a vinde “investiția” primului doritor, bineînțeles, la un preț mai mare, mizându-se pe faptul că tendința va rămâne aceeași la nesfârșit sau, în orice caz, suficient de mult timp cât să se poată profita în acest mod. Evident că această strategie, chiar și atunci când privește tranzacții cu active productive, intră în categoria speculației, și nicidecum a investițiilor, din moment ce ignoră orice aspect referitor la caracterul productiv al activului respectiv și se rezumă doar la prețul aflat în aparentă creștere continuă.

Aceste fenomene de tranzacționare irațională,supranumite bule speculative, apar din când în când sub diferite forme, pe diverse piețe și tipuri de active, fie ele neproductive sau productive și nu există garanții de imunități pentru unele sau altele. Apariția și dezvoltarea lor au însă întotdeauna un rezultat comun, și anume, transferul masiv de avere de la unii participanți la alții, fiind un “joc de sumă nulă”din care societatea per ansamblu nu beneficiază în vreun fel.

Unul dintre cele mai puternice imbolduri, din punct de vedere psihologic, rămâne acela de a se încerca o îmbogățire rapidă, iar tendința de a copia comportamentul unora care par să reușească acest lucru crește, deoarece intervine frica de a rata un câștig facil. Așa că mai mulți cedează și se prind în horă.

Problemele încep să apară atunci când, după o popularizare intensă a fenomenului, cu prezentarea și promovarea celor mai de succes povești, ale celor mai buni așa-ziși experți, ritmul de apariție al noilor doritori de a se alătura “petrecerii” începe să scadă și se înfiripă eșecul, cauzat de o suprasaturație a pieței. Astfel, noii veniți sunt din ce în ce mai puțini, așa că hora începe să se spargă. De aici și până la încheierea bruscă și, pentru mulți, brutală și total neașteptată a “petrecerii” nu mai e mult.

         În concluzie, un investitor profesionist ar trebui să se concentreze permanent pe căutarea și identificarea acelor active productive care oferă o relație bună între prețul lor de achiziție, pe de o parte, și perspectivele veniturilor pe care le pot genera și ale riscurilor pe care le comportă, pe de altă parte.

 

 

 

Citeşte mai multe despre:   Jurnalul Bursier

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Cei mai bogaţi oameni ai planetei au pierdut peste 440 de miliarde de dolari în ultima săptămână

Cei mai bogaţi oameni ai planetei au pierdut peste 440 de miliarde de dolari în ultima săptămână
Cei mai bogaţi 500 de oameni ai planetei au pierdut 444 de miliarde de dolari săptămâna asta din cauza răspândirii coronavirusului, care a dus introdus panică în toate pieţele financiare, scrie...

Statul dă 50.000 de euro pe o analiză bugetară

Statul dă 50.000 de euro pe o analiză bugetară
Ministerul Finanţelor a lansat ieri în dezbatere publică un proiect de hotărâre prin care se va aproba plata unei contribuții de 50.000 de euro către (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare în Europa...

TripnHeal: România poate deveni un centru important pentru turismul dentar

TripnHeal: România poate deveni un centru important pentru turismul dentar
          Dacă Austria și-a consolidat poziția de lider privind tratamentul imuno-oncologic, Turcia – pentru turismul medical în domeniul oncologiei și al chirurgiei estetice, Grecia...

Euro a atins un nou maxim istoric, în timp ce aurul şi dolarul scad în tandem

Euro a atins un nou maxim istoric, în timp ce aurul şi dolarul scad în tandem
Cursul de schimb al monedei naţionale a atins vineri un nou maxim istoric în raport cu moneda euro, fiind cotat de către Banca Naţională a României (BNR) la 4,8127 lei, de la maximul precedent, de 4,8079 lei atins...

Record istoric. Florile de Mărțișor, o afacere de peste 20 de milioane de euro

Record istoric. Florile de Mărțișor, o afacere de peste 20 de milioane de euro
Vânzările de flori cu ocazia zilelor de 1 și 8 martie reprezintă o mare parte din cifra de afaceri pe întregul an. În numai 8 zile, florăriile din orașe vor încasa aproape 20 de milioane de...

România se împrumută la dobânzi negative din cauza coronavirusului

România se împrumută la dobânzi negative din cauza coronavirusului
Senatorul PSD, Ștefan Radu Oprea, este de părere că motivul real pentru care România se poate împrumuta acum la dobânzi negative, respectiv - 0,11%, este determinat de epidemia de coronavirus și&nbs...

INS: Numărul autorizaţiilor de construire eliberate în ianuarie, în creştere

INS: Numărul autorizaţiilor de construire eliberate în ianuarie, în creştere
În luna ianuarie 2020, s-au eliberat 2.405 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în creştere cu 18,6%, faţă de luna ianuarie 2019, arată datele INS publicate vineri. Din numărul total de...

Erste Group a avut un profit operațional de aproape 3 miliarde de euro în 2019

Erste Group a avut un profit operațional de aproape 3 miliarde de euro în 2019
Grupul bancar Erste, cel mai mare din Europa Centrală şi de Est, a înregistrat o creştere de 8,7% a profitului operaţional, ajungând la 2,97 miliarde de euro în 2019. „Profitul operaţional de aproape 3 ...

Topul hărniciei, condus de Dacia şi Ford

Topul hărniciei, condus de Dacia şi Ford
Angajaţii din industriile în care s-a investit cel mai mult au avut o productivitate în creştere, în timp ce colegii lor din sectoarele cu valori adăugate reduse apar în statistici ca fiind mai puţin eficienţi...

Pericolul chinez scumpeşte energia

Pericolul chinez scumpeşte energia
„Apariţia şi extinderea coronavirusului ar putea avea efecte nefavorabile în ceea ce priveşte cererea globală”, arată o notă publicată ieri de Comisia Naţională pentru Strategie şi Prognoză (CNSP), care...

Contrabanda cu țigarete din Moldova, în creștere

Contrabanda cu țigarete din Moldova, în creștere
Piața neagră a țigaretelor înregistrează 12,1% din totalul consumului în ianuarie 2020, față de 12,3% în noiembrie 2019, conform studiului companiei Novel Research.   „În ianuarie, în...

Primul unicorn românesc, UiPath, ar putea fi listat la bursă

Primul unicorn românesc, UiPath, ar putea fi listat la bursă
Primul unicorn românesc, UiPath, producător de software evaluat la şapte miliarde de dolari în 2019, ar putea fi listat la bursă (IPO) în primăvara anului viitor, potrivit Bloomberg. În 2019...

Indicele ROBOR la 3 luni continuă să scadă. ROBOR la șase luni, cel mai mic nivel din ultimele luni

Indicele ROBOR la 3 luni continuă să scadă. ROBOR la șase luni, cel mai mic nivel din ultimele luni
Indicele ROBOR la trei luni continuă să scadă, ajungând la 2,94%, şi a atins cea mai mică valoare din 18 ianuarie 2019. Și indicele ROBOR la şase luni s-a situat la 3,06%, cel mai mic...

Coronavirus afectează și economia României? China, al șaptelea partener comercial al țării noastre

Coronavirus afectează și economia României? China, al șaptelea partener comercial al țării noastre
Galerie Foto China este al șaptelea partener comercial al României iar răspândirea coronavirusului afectează business-urile locale care importă în special telefoane, mașini și echipamente electrice direct din această...

Curs valutar 27 februarie 2020. Care sunt cotaţiile principalelor valute

Curs valutar 27 februarie 2020. Care sunt cotaţiile principalelor valute
Curs valutar 27 februarie 2020, anunțat de Banca Naţională a României (BNR). Euro a scăzut cu 0,01%. Euro a scăzut la 4,8068 lei/euro, în scădere cu 0,01% faţă de valoarea atinsă...
Serviciul de email marketing furnizat de