Guvernul a amorsat bomba fiscală

În ciuda opoziţiei argumentate a mediului de afaceri faţă de adoptarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului care aduce o amplă modificare a cadrului fiscal în domenii vitale economiei, coaliţia PSD-ALDE nu a renunţat şi joi actul normativ a ajuns pe masa Guvernului. Reacţiile faţă de modificările care ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie au continuat însă să curgă şi ieri, iar ultima intrată în tabăra celor care resping modificările este Comisia Europeană. Ea ar putea reactiva procedura de infringement la adresa României din cauza plafonării preţului la gazele naturale.

Actul normativ pregătit de Executiv este caracterizat printr-o modficarea amplă în foarte multe domenii ale vieţii sociale şi economice, fiind discutabil dacă printr-o OUG se pot modifica practic 45 de acte normative, atrăgea ieri atenţia Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii. În opinia reprezentanţilor organizaţiei patronale, modificările asumate de Executiv duc la creşterea fiscalităţii şi birocraţiei pentru IMM-uri, majorarea cheltuielilor administrative. Toate acestea vor duce, în final, la concedieri individuale sau colective, cu riscul pierderii competitivităţii. Conform CNIPMMR, Guvernul va restrânge dreptul de a angaja zilieri de la 26 de domenii la şase, ceea ce va duce la creşterea numărului de persoane neocupate, fără o calificare profesională şi de obicei fără educaţie şcolară, reprezentând grupul cel mai vulnerabil pe piaţă muncii.

Atac la securitatea energetică

Plafonarea preţului de vânzare al gazelor din producţia internă, o altă măsură centrală a noii revoluţii fiscale, nu este văzută cu ochi buni de către Asociaţia Română a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA), aceasta considerând-o o măsură explicit anticoncurenţială. În opinia reprezentaţilor asociaţiei, limitarea preţului de vânzare ar pune sub semnul întrebării viabilitatea economică a mai multor zăcăminte, ceea ce ar putea atrage închiderea acestora, cu impact asupra producţiei, a locurilor de muncă şi a diversităţii sectorului de gaze românesc, cu efecte negative pe orizontală. Membrii ROPEPCA deţin majoritatea acordurilor de concesiune petrolieră pentru blocurile de dezvoltare şi producţie onshore din România, reprezentând pentru anul 2017 investiţii cumulate de 900 milioane de euro, o cifră de afaceri de aproape 3,4 miliarde de euro, contribuţii către bugetul de stat de 300 milioane de euro, fiind responsabili de crearea şi menţinerea a 13.700 locuri de muncă.

Bombă pentru economia ţării

La rândul său, Fondul Proprietatea consideră că ordonanţa care implică o revizuire fiscală masivă reprezintă o bombă pentru economia ţării şi ar trebui retrasă. "Taxa de lăcomie" pentru bănci, limitarea preţului la gaze, precum şi noi reguli pentru funcţionarea fondurilor de pensii private vor avea un efect greu de suportat pentru economie.

Impunerea impozitului de 3% din cifra de afaceri a companiilor energetice riscă să conducă la insolvabilitatea mai multor societăţi şi disponibilizări ulterioare, ceea ce ar pune în pericol securitatea întregului sistem energetic din România.

Johan Meyer, directorului executiv al Fondului Proprietatea

FIC rămâne deschis dialogului

Consiliul Investitorilor Străini (FIC) a reacţionat şi el la aceste măsuri, menţionând că 1,3 milioane de persoane sunt angajate de companiile străine, iar discursurile reprezentanţilor Puterii sugerează că aceste firme încearcă să dăuneze oamenilor. "Discursul public şi politic continuă să revină la rolul jucat în economie de către companiile româneşti cu capital străin. Membrii Consiliului Investitorilor Străini (FIC) sunt dezamăgiţi de acest discurs care încearcă să sugereze că "străinii" doresc să dăuneze României. Acest lucru serveşte numai pentru a antagoniza companiile mari cu cele mici, companiile româneşti cu cele străine şi sectorul privat cu cel public. O naţiune divizată nu este mai uşor de guvernat. O naţiune divizată este pur şi simplu o naţiune mai săracă”, se arată într-un comunicat al Consiliului. FIC şi-a exprimat disponibilitatea pentru un dialog constructiv care să pună capăt discursului politic coroziv care dăunează companiilor şi angajaţilor lor, dar în cele din urmă va dăuna societăţii româneşti, se mai precizează în document

50% din exporturile României sunt asigurate de membrii Consiliului Investitorilor Străini.

Avertisment lansat de Bloomberg

Intenţia autorităţilor din România de a consolida bugetul cu o nouă taxă ar trebui să le reamintească băncilor străine prezente în Europa de Est cât de vulnerabile pot fi în această regiune, transmite Bloomberg. Confruntat cu un deficit de aproximativ 30 miliarde lei, Guvernul de la Bucureşti s-a îndreptat spre ţinte cu buzunare adânci şi nu a trebuit să caute prea departe. Cu o singură excepţie, toate marile bănci din România sunt deţinute de grupuri-mamă din Austria, Franţa, Italia sau Ungaria, care după câţiva ani dificili în urma crizei financiare mondiale, se bucură din nou de marje mai bune şi ritmuri de creştere mai mari decât acasă, scrie Agerpres. "În condiţiile în care sistemul bancar este în mare parte deţinut de bănci străine, o taxă pe bănci este un instrument convenabil din punct de vedere politic pentru a transfera povara înăspririi fiscale de la actorii interni spre cei străini. Cei care urmăresc evoluţiile din Europa de Est ar trebui să fie familiarizaţi cu acest model", spune analistul Morgan Stanley, Pasquale Diana.