x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Guvernul forţează Legea dialogului social fără dialog

0
Autor: Adrian Stoica 18 Iun 2019 - 12:17
Guvernul forţează Legea dialogului social fără dialog SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO Mai multi muncitori lucreaza intr-o fabrica de mobila din comuna Tartasesti, judetul Dambovita.


Modificarea Legii dialogului social este forţată de Guvern printr-un simulacru de negociere cu partenerii sociali. Respins de Senatul în noiembrie 2018, proiectul de modificare este în prezent înregistrat pentru dezbatere la Camera Deputaţilor, deşi a primit aviz negativ de la Consiliul Economic şi Social. Atât patronatele, cât şi sindicatele acuză că prin noua formă a legii, dialogul social rămâne în continuare inexistent.

 

În 2011, Legea dialogului social era radical modificată de Guvernul Boc, iar unul din efectele sale principale a fost dispariţia contratelor colective de muncă la nivel naţional (CCM). În esenţă, aceste contracte prevedeau o serie de drepturi minime pentru salariaţi, precum şi o grilă de salarizare în funcţie de pregătirea profesională. Odată cu dispariţia lor, numărul lucrătorilor pe salariul minim a crescut exponenţial, de la 8% în 2011, la 60 % în prezent, migraţia forţei de muncă a atins cote alarmante, deficitul făcându-se simţit în special în ceea ce priveşte forţă de muncă calificată, iar fenomenul muncii la negru a luat proporţii. Pe de altă parte, sindicatele au reclamat şi faptul că în această variantă, Legea dialogului social îngrădeşte dreptul constituţional la asociere colectivă. În paralel, au fost majorate pragurile pentru obţinerea reprezentativităţii de către sindicatele constituite la nivel de societăţi (50% plus unu din numărul de salariaţi) şi federaţii sindicale (7% din totalul angajatilor din sector).

 

Greva, un subiect fierbinte

 

În lipsa unui dialog real cu partenerii sociali, noua varianta a legii propuse de Guvern va duce, cel mai probabil, la tensionarea relaţiilor sociale. Unul din punctele fierbinţi ale proiectului prevede posibilitatea declanşării grevei în orice moment. Patronatele s-au exprimat deja împotriva acestei prevederi, mai ales că în actuala variantă a legii acestea sunt avantajate, declanşarea unei greve fiind aproape imposibilă. Sindicatele spun însă că posibilitatea declanşării grevei este un drept sindical, iar existenţa contractelor colective de muncă, care să prevadă drepturi minime pentru salariaţi ce nu pot fi încălcate de patronate ar duce la evitarea unor astfel de tensiuni.

 

CCM, între da şi ba

 

În prezent, contractual colectiv de muncă la nivel de sector (CCM), la modul teoretic pentru că în practică el este desfiinţat, se aplică  numai părţilor semnatare. “Extinderea automată a efectelor contractelor colective de muncă încheiate la nivel sectorial asupra tuturor angajatilor din unităţile în care organizaţiile sindicale semnatare au membri sau membri prin afiliere (cum prevede proiecul de modificare al legii-n. red), reprezintă o încălcare neconstituţională a principiului libertăţii de a contracta şi a caracterului voluntar al negocierii colective la nivel sectorial”, consideră Coaliţia pentru Dezvoltarea României, asociaţie care reuneşte organizaţii precum Camera Americană de Comerţ în România, Camera Franceză de Comerţ în România, Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România, Camera de Comerţ şi Industrie Română-Germană, Romanian Business Leaders, Consiliul Investitorilor Străini, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România sau Confederaţia Patronală Concordia. Sindicatele susţin însă această modificare a legii, considerând că astfel că toate patronatele vor fi obligate să respecte condiţiile minime impuse prin CCM la nivel de ramură. Mai mult, ele susţin că astfel s-ar evita şi concurenţa neloială pe piaţă care s-ar crea dacă unii patroni şi-ar plăti angajaţii pornind de la condiţiile minime impuse de CCM, în timp ce alţii ar coborâ sub aceste standarde pentru a avea costuri mai mici de producţie.

 

Pentru a avea o legislaţie stabilă care să nu deterioreze suplimentar piaţa muncii, Parlamentul ar trebui să caute un acord al patronatelor şi sindicatelor reprezentative la nivel naţional pe schimbările propuse.

 

Coaliţia pentru Dezvoltarea României

 

Guvernul nu ar trebui să se grăbească. Din 2011 întreaga clasa politică a promis modificarea Legii dialogului social, dar nimeni nu a mişcat nimic. Drepturile angajaţilor nu mai sunt respectate nici dacă ar exista CCM, multe articole sunt ambigue şi contradictorii. Legea trebuie să prevadă şi sancţiuni. Negocierea trebuie să se facă de către federaţiile sindicale care cunosc cel mai bine realităţile şi specificul sectoarelor.

 

Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară

 

Pentru cei care au uitat, reamintim că atât actuala Lege 62/2011, cât şi Codul Muncii au fost adoptate în 2011 prin asumarea răspunderii, fără a permite dezbateri parlamentare şi fără a asculta şi a ţine cont de punctele de vedere ale partenerilor sociali. Tot pentru cei ce au uitat, le reamintim faptul că de la apariţia legii 62/2011 şi până în prezent (8 ani) au dispărut, pe lângă contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional, şi toate contractele colective de muncă la nivelul ramurilor (sectoarelor). În tot acest interval de timp doar partea sindicală a fost cea care, în mod constant, a revendicat nevoia modificării Legii 62/2011 şi a propus în nenumărate rânduri texte legislative care să amelioreze/îmbunătăţească prevederile actualei legi şi astfel să relanseze dialogul social în România.

 

Punctul de vedere al Blocului Naţional Sindical (BNS)

 

Citeşte mai multe despre:   legea dialogului social

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Singurul stat din regiune care a sărăcit după criză

Singurul stat din regiune care a sărăcit după criză
România este singura ţară din Europa Centrală şi de Est (ECE) în care veniturile bugetare ale statului, ca pondere în Produsul Intern Brut (PIB), au scăzut în perioada de după estomparea efectelor crizei financ...

Directorul general al Companiei Naționale Aeroporturi București a demisionat

Directorul general al Companiei Naționale Aeroporturi București a demisionat
Directorul general al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB), Alexandru Ivan, a demisionat din funcţie, dar va rămâne la conducerea companiei încă 30 de zile, fiind în perioada de preaviz, au...

Sano Vita, preluat de Roho Healthy Food Investments

Sano Vita, preluat de Roho Healthy Food Investments
Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacţia prin care Roho Healthy Food Investments intenţionează să preia Sano Vita. Roho Healthy Food Investments este parte a fondului american de investiţii Highlander...

Ungaria şi România, ţările UE cu cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei în decembrie, potrivit Eurostat

Ungaria şi România, ţările UE cu cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei în decembrie, potrivit Eurostat
Rata anuală a inflaţiei în zona euro a fost de 1,3% în luna decembrie 2019, în creştere comparativ cu 1% în luna noiembrie, şi de 1,6% în Uniunea Europeană, de asemenea în creştere comparativ cu 1,3% luna...

Forestierii atrag atenția asupra situației Pădurii Băneasa

Forestierii atrag atenția asupra situației Pădurii Băneasa
Încadrarea Pădurii Băneasa în categoria de "pădure parc" nu înseamnă protecţia pădurii, ci transformarea acesteia în parc, respectiv o presiune din punct de vedere imobiliar, atrag atenţia reprezentanţii...

Statul ia tot mai mult din veniturile românilor

Statul ia tot mai mult din veniturile românilor
Partea din salarii pe care angajaţii și angajatorii o cedează statului - diferenţa dintre brut şi net - a crescut continuu în ultimii ani, ajungând în noiembrie 2019 la recordul istoric de 2.017 lei, cu o...

Licitația pentru Drumul Expres Craiova-Pitești a fost reluată

Licitația pentru Drumul Expres Craiova-Pitești a fost reluată
 Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a ridicat suspendarea procedurii privind execuţia tronsonului 3 al Drumului Expres Craiova - Piteşti, iar noul termen pentru depunerea...

România ar putea exporta bovine Angus în Kazahstan

România ar putea exporta bovine Angus în Kazahstan
Ambasadorul Kazahstanului la Bucureşti, Nurbakh Rustemov, a afirmat, într-o întâlnire cu ministrul Agriculturii, Adrian Oros, că au fost iniţiate discuţii cu o companie românească pentru exportul de bovine Angus...

O nouă metodă de fraudă online face ravagii. Utilizatorilor li se promit compensații financiare

O nouă metodă de fraudă online face ravagii. Utilizatorilor li se promit compensații financiare
Experţii Kaspersky au detectat o nouă metodă de fraudă online, prin inducerea în eroare a utilizatorilor cărora li se promit compensaţii. Incidente de acest fel au fost semnalate în SUA, Rusia,...

Ministerul Finanțelor s-a împrumutat 800 de milioane de lei de la bănci

Ministerul Finanțelor s-a împrumutat 800 de milioane de lei de la bănci
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat 810,8 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat tip benchmark cu o maturitate reziduală de 31 de luni, la un randament mediu de...

România, printre statele UE cu cea mai mare scădere a prețului caselor după criza din 2007

România, printre statele UE cu cea mai mare scădere a prețului caselor după criza din 2007
Preţul caselor a crescut în 22 de state membre UE, în perioada cuprinsă între 2007 şi 2019, însă Grecia şi România au înregistrat cele mai semnificative scăderi ale costurilor imobilelor după criza...

Curs valutar 16 ianuarie 2020: Leul s-a apreciat în raport cu principalele valute

Curs valutar 16 ianuarie 2020: Leul s-a apreciat în raport cu principalele valute
Banca Naţională a României (BNR) a afişat, joi, un curs de 4,7795 lei pentru un euro, în scădere cu 0,03 de bani (-0,01%), în comparaţie cu cotaţia anterioară, respectiv de 4,7798 lei pentru moneda unică...

Pilonul II, cel mai bun randament din ultimii nouă ani

Pilonul II,  cel mai bun randament din ultimii nouă ani
Cele șapte fonduri de pensii private obligatorii (Pilonul II) au realizat în 2019 un randament mediu de 11,8%, cea mai bună performanţă din ultimii 9 ani, pe fondul recuperării deprecierilor cauzate de...

Consumul de electricitate al ţării, la cel mai mare nivel din această iarnă

Consumul de electricitate al ţării, la cel mai mare nivel din această iarnă
Consumul naţional de energie electrică a ajuns joi dimineaţa la cele mai mari niveluri din această iarnă, depăşind 9.300 de MW, în timp ce importurile se apropie de capacitatea maximă a reţelei, potrivit...

Businessul dulce mult aduce

Businessul dulce mult aduce
Galerie Foto Preocupați să ducă o viață cât mai sănătoasă, tot mai mulți români caută acele produse care să conțină ingrediente naturale, în special când vine vorba de dulciuri. Gustul copilăriei reinterpretat...
Serviciul de email marketing furnizat de