x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Guvernul pregăteşte un nou fiasco: bani de la buget pentru salvarea industriei miniere

0
Autor: Adrian Stoica 14 Aug 2019 - 12:16
Guvernul pregăteşte un nou fiasco: bani de la buget pentru salvarea industriei miniere Karina Knapek/Intact Images


Restructurarea industriei miniere, începută în urmă cu 20 de ani, a dus la dispariţia a peste 550.000 de locuri de muncă şi condamnarea unor zone întinse la sărăcie. Toate activităţile conexe industriei miniere, de regulă amplasate în aceleaşi zone, au fost atrase şi ele în acest declin. Au disparut astfel patru societăţi care aveau ca obiect de activitate producţia de utilaj minier, cinci institute de cercetare proiectare, iar învăţământul mediu şi superior care pregătea specialiştii în acest domeniu aproape că a dispărut.

Unele mine care au fost oprite au devenit, în timp, adevărate bombe ecologice pentru că fondurile alocate închiderii, reabilitării suprafeţelor şi ecologizării lor au fost insuficiente. De-a lungul anilor au fost elaborate mai multe strategii pentru relansarea mineritului în România, dar practic nu s-a întâmplat nimic semnificativ. Oraşe precum cele din Valea Jiului, Motru, Rovinari, Baia Sprie, Cavinic, Bălan etc au rămas fără singura sursă de venit. De exemplu, în Valea Jiului la începutul anilor 90, exista o populaţie de peste 142.000 de locuitori. Programele de restructurare, au condus la disponibilizarea a aproximativ 40.000 de angajaţi. Dacă la asta mai adaugăm tot personalul din industria pe orizontală dedicată activităţii miniere, încă 20.000 de persoane, realizăm că peste noapte s-a generat în zonă un şomaj de peste 50% din populaţia activă.

 

Mineritul se face după o lege înveche de 16 ani

În prezent, legea care guvernează activitatea minieră este Legea Minelor 85/2003. Ea a fost elaborată într-o perioadă în care România  încă negocia aderarea la UE şi într-un context economic nefavorabil. Deşi în aceea perioadă trendul european şi naţional era de reducere drastică a activităţii miniere, legea nu trata aspectele ce urmau să apară după încetările masive de activitate. Nu a fost reglementat accesul la rezervele/resursele abandonate, procedurile de închidere, reabilitare şi ecologizare a zonelor afectate, iar corelarea lor cu cerinţele părţilor interesate (comunităţi locale, autorităţi de mediu, autorităţi din domeniul apelor etc) lipsea. Aşa se face că în prezent, peste 450 de licenţe de exploatare încheiate nu sunt aprobate de Guvern de peste 20 de ani. Se continuă funcţionarea prin artificii legislative de tipul permiselor de exploatare ce nu conferă siguranţa necesară pentru investiţii serioase în perimetrele aflate în exploatare. Pe de altă parte, legislaţia conexă, cea de mediu, ape, referitoare la deseurile miniere periculoase, au fost promovate, ulterior, prin acte normative care de multe ori erau în discordanţă cu Legea  85/2003.

 

 

Schimbăm o lege proastă cu una şi mai proastă

Până în prezent, au fost elaborate mai multe variante de modificare a legii mineritului. Ultima formă pusă în consultare publică de Ministerul Economiei nu face nici ea prea multă ordine în acest sector. Din start proiectul propus încalcă nu numai angajamentele externe ale României, ci şi cele mai simple reguli de funcţionare ale unei economii de piaţă sănătoase. În esenţă, se propun întoarcerea la darea în administrarea statului a resurselor/ rezervelor şi investiţii finanţate de la bugetul de stat. Într-un cuvânt, se doreşte o întoarcere la perioada dinainte de 89, având astfel toate ingredientele unui fiasco.

 

În anul 2017, se elaborase sub egida Ministerului Economiei, un proiect de lege cu participarea tuturor instituţiilor interesate, a mediului academic, a specialiştilor din cadrul societăţilor şi companiilor miniere, sindicate etc. Din motive necunoscute, Guvernul a preferat însă abandonarea lui.

 

Ce ar fi de făcut

Chiar dacă restricţiile de mediu impuse sectorului energetic pe bază de cărbune se vor înăspri, România nu-şi poate permite să renunţe la industria minieră. Dacă ar fi să copiem modelul aplicat de alte ţări care au reuşit să-şi păstreze şi dezvolte industria minieră, am putea să solicităm sprijinul unui colectiv de experţi independenţi externi. Pus sub coordonarea unei entitaţi precum UE sau Banca Mondială, acest colectiv, în colaborare cu participarea specialiştilor romani, ar putea elabora un proiect de lege care, ulterior, sa fie supus analizei tuturor celor implicaţi în sector.  La nivel instituţional, ar trebui avută în vedere şi restructurarea actualei Agenţii Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), o instituţie care a ajuns populată de mulţi nespecialişti şi plină de rubedenii. Pe de ală parte, România nu are acum o autoritate în domeniul geologiei, după modelul altor ţări. Avem  în schimb Institutul de Geologie şi Geofizica,  dar el are doar câteva din atribuţiile unei astfel de autorităţi.

 

România apelează la importurile de cărbune

În prezent, au mai ramas active unităţile miniere care fac parte din Complexul Energetic Oltenia (lignit) şi Complexul Energetic Hunedoara (huilă) unde mai lucrează  circa 17.000 de oameni (4.000 în Valea Jiului şi 13.000 în Oltenia). În perioada  de debut a anilor 90, numai în Valea Jiului activau peste 45.000 de angajaţi în 15 mine şi cariere, asigurând 20 milioane de tone de huilă energetică pe an, adică necesarul de combustibil pentru funcţionarea celor două termocentrale pe huilă, Mintia şi Paroşeni. Azi mai sunt în funcţiune doar patru mine, din care două urmează să-şi înceteze activitatea în curând. Asta face că peste 65% din cărbunele necesar funcţionării termocentralei Mintia să fie importat. Aceeaşi situaţie era şi în bazinul minier al Olteniei, unde cei aproximativ 40.000 de angajaţi asigurau funcţionarea tuturor grupurilor energetice de la termocentralele Turceni, Rovinari, Isalniţa, Craiova I şi II etc. Astăzi, cei 13.000 de angajaţi şi capacităţile de producţie rămase active, nu mai reuşesc întotdeauna să mai acopere necesarul pentru funcţionarea grupurilor energetic.

 

Exportăm concentrat de cupru în lipsa combinatelor de prelucrare

De tăvălugul distrugerii în numele unei pseudoreforme nu a scăpat nici mineritul neferoaselor, aici situaţia fiind şi mai dramatică. Activitatea a dispărut în totalitate în zonele istorice, cu minerit milenar  din Munţii Apuseni, Baia Mare, Deva etc. Au mai ramas active doar exploatarea de la Roşia Poieni,  care aparţine companiei de stat Cuprumin,  şi câteva exploatări în Moldova, operate de investitori privaţi. Singurul metal neferos care se mai produce în ţară este cuprul, dar în lipsa capacităţilor de prelucrare, care au fost distruse între timp, România a ajuns un exportator de materie primă.  Combinatele de la Copşa Mică, Baia Mare sau Zlatna, locuri unde concentratele erau transformau în aur, argint, cupru, zinc, plumb, fier, aluminiu etc, nu mai există astăzi, aşa că din România pleacă la export toată producţia de concentrat de cupru, pe care o importăm ulterior, la preţuri mult mai mari, sub forma materiilor finite. 

 

Începutul dezastrului

În perioada 1990-2000, când s-a luat decizia de începere a sistării activităţii miniere din România, se ajunsese la nivelul întregului minerit la o subvenţie acordată de circa 6,2 miliarde  de dolari şi o pierdere din exploatare de 6,7 miliarde de dolari. Subvenţia, ar fi trebuit să reprezinte diferenţa dintre costul de producţie şi preţul de livrare. În realitate, nivelul subvenţiei acordate de stat companiilor miniere, reprezenta doar 68% din necesarul real. Mai trebuie menţionat că pierderea reală era de 2,8 miliarde de dolari, diferenţa până la 6,7 miliarde o reprezentau accesoriile (penalizari, accize etc). Se ajunsese în această situaţie pentru că statul subfinanţa prin subvenţii companiile miniere. La sfârşitul anilor 90  a fost realizată o amplă analiză a mineritului românesc de către un grup de specialişti străini care în final au formulat o serie de propuneri pentru eficientizarea setorului, dar ele au fost însă neglijate. Deciziile au fost secvenţiale, fiecare guvern acţionând fara nici o coerenţă în decizii. Ce facea un guvern, desfiinţa următorul.

 

Lignit

 

Resurse      Perioada de timp acoperită   Rezerve      Perioada de timp acoperită  

690 mil. to           28 ani         124 mil. to           12 ani

 

 

Huilă

 

Resurse      Perioada de timp acoperită   Rezerve      Perioada de timp acoperită

232 mil. to           290 ani      83 mil. to   104 ani     

         

 

Citeşte mai multe despre:   bani,   buget,   industrie miniera

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Record naţional: 26.000 de porci, eutanasiaţi dintr-un foc

Record naţional: 26.000 de porci, eutanasiaţi dintr-un foc
Pesta porcină face noi victime, iar la sfârşitul săptămânii trecute a fost atins şi un record naţional. Compania Premium Porc, al doilea cel mai mare producător de profil din România, a depistat un caz de...

Ministerul Finanţelor a atras 715,5 de milioane de lei de la bănci

Ministerul Finanţelor a atras 715,5 de milioane de lei de la bănci
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat, luni, 715,5 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat tip benchmark cu o maturitate reziduală de 75 de luni, la un randament mediu de...

Rompetrol deține 87 de benzinării în Republica Moldova

Rompetrol deține 87 de benzinării în Republica Moldova
KMG International (fostul Rompetrol Group) a ajuns la o reţea de 87 de staţii de distribuţie a carburanţilor pe piaţa din Republica Moldova, după ce a finalizat recent modernizarea unei benzinării în strada...

Florin Cîțu spune că există bani pentru creșterea pensiilor cu 40%

Florin Cîțu spune că există bani pentru creșterea pensiilor cu 40%
Ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, a declarat că banii necesari pentru creşterea pensiilor cu 40% sunt incluşi în bugetul pe anul acesta, "legislaţia este respectată", iar o modificare a actului normativ...

Majoritatea românilor vor să-și schimbe locul de muncă în 2020

Majoritatea românilor vor să-și schimbe locul de muncă în 2020
Şase din zece angajaţi spun că schimbarea locului de muncă se află printre primele trei cele mai importante priorităţi pentru acest an, potrivit unui sondaj realizat de un portal de recrutare. Comparativ, la înc...

Leul s-a apreciat în raport cu euro și a pierdut teren în fața dolarului american

Leul s-a apreciat în raport cu euro și a pierdut teren în fața dolarului american
Leul s-a apreciat uşor luni în raport cu euro, care a fost cotat de Banca Naţională a României la 4,7788 lei pe euro, în scădere cu 0,04 bani faţă de cotaţia de vineri, care a fost de 4,7792 lei. Pe de...

CEC Bank lansează serviciul Card2Card pentru transferuri de bani de pe mobil

CEC Bank lansează serviciul Card2Card pentru transferuri de bani de pe mobil
CEC Bank lansează serviciul Card2Card pentru transferul rapid de bani de pe mobil între carduri bancare, dezvoltat pe platformele organizaţiilor de carduri. Serviciul poate fi accesat prin aplicaţia dedicată Card...

Oferta românească pentru investitorii străini: multe incertitudini şi riscuri

Oferta românească pentru investitorii străini: multe incertitudini şi riscuri
Moştenirea dezechilibrelor interne şi tensiunile externe / Guvernul promite o politică pro businessMediul de afaceri din România a fost afectat în ultimii ani de incertitudini legislative şi fiscale generate de ava...

Jurnalul bursier. 2019 – Un an excelent pentru acţiunile româneşti

Jurnalul bursier. 2019 – Un an excelent pentru acţiunile româneşti
După orice standarde, anul 2019 a fost unul excepţional pentru piaţa de capital din România. Indicele BET, principalul indice al Bursei de Valori București, a încheiat anul cu un randament de 35,1%, în timp ce...

Singurul stat din regiune care a sărăcit după criză

Singurul stat din regiune care a sărăcit după criză
România este singura ţară din Europa Centrală şi de Est (ECE) în care veniturile bugetare ale statului, ca pondere în Produsul Intern Brut (PIB), au scăzut în perioada de după estomparea efectelor crizei financ...

Directorul general al Companiei Naționale Aeroporturi București a demisionat

Directorul general al Companiei Naționale Aeroporturi București a demisionat
Directorul general al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB), Alexandru Ivan, a demisionat din funcţie, dar va rămâne la conducerea companiei încă 30 de zile, fiind în perioada de preaviz, au...

Sano Vita, preluat de Roho Healthy Food Investments

Sano Vita, preluat de Roho Healthy Food Investments
Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacţia prin care Roho Healthy Food Investments intenţionează să preia Sano Vita. Roho Healthy Food Investments este parte a fondului american de investiţii Highlander...

Ungaria şi România, ţările UE cu cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei în decembrie, potrivit Eurostat

Ungaria şi România, ţările UE cu cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei în decembrie, potrivit Eurostat
Rata anuală a inflaţiei în zona euro a fost de 1,3% în luna decembrie 2019, în creştere comparativ cu 1% în luna noiembrie, şi de 1,6% în Uniunea Europeană, de asemenea în creştere comparativ cu 1,3% luna...

Forestierii atrag atenția asupra situației Pădurii Băneasa

Forestierii atrag atenția asupra situației Pădurii Băneasa
Încadrarea Pădurii Băneasa în categoria de "pădure parc" nu înseamnă protecţia pădurii, ci transformarea acesteia în parc, respectiv o presiune din punct de vedere imobiliar, atrag atenţia reprezentanţii...

Statul ia tot mai mult din veniturile românilor

Statul ia tot mai mult din veniturile românilor
Partea din salarii pe care angajaţii și angajatorii o cedează statului - diferenţa dintre brut şi net - a crescut continuu în ultimii ani, ajungând în noiembrie 2019 la recordul istoric de 2.017 lei, cu o...
Serviciul de email marketing furnizat de