x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Hăcuită de terenuri şi subfinanţată, cercetarea agricolă supravieţuieşte pe perfuzii după 1990

0
Autor: Adrian Stoica 25 Iun 2018 - 10:50
Hăcuită de terenuri şi subfinanţată, cercetarea agricolă supravieţuieşte pe perfuzii după 1990
Vezi galeria foto


Cercetarea agricolă românească este în colaps de ani de zile. În timp ce valoarea gramului de seminţe adus de afară este echivalentă cu cea a unui gram de aur, staţiunile noastre de cercetare-dezvoltare s-au închis rând pe rând, iar specialiştii s-au risipit care încotro. Dacă în anul 2009 mai erau 1.048 de cercetători, numărul lor a scăzut acum sub 400. După 1990, acest sector strategic al agriculturii a fost lovit din două părţi, funciar şi  financiar, iar efectele au fost  devastatoare.

 

 

Efectele subfinanţării au fost diminuarea capacităţii de cercetare, ieşirea din sistem a cercetătorilor cu experienţă şi acumularea unor datorii imense. Pe de altă parte, după 1990 suprafaţa de teren necesară cercetării agricole a fost redusă de la  160.000 ha (din care circa 84.000 ha strict necesare cercetării agricole) la aproximativ 32.000 ha, iar numărul staţiunilor de cercetare-dezvoltare a scăzut de la  112 la 60. Mai mult, din cele care mai există, foarte puţine au reuşit însă să se menţină pe linia de plutire. „Pe hârtie sunt încă multe staţiuni de cercetare, dar în realitate mai funcţionează foarte puţine. Odată cu distrugerea cercetării agricole româneşti am ajuns să importăm foarte multă sămânţă de afară”, spune Horaţiu Raicu, secretarul general al Federaţiei Naţionale din Agricultură Agrostar.

 

Legume româneşti cu seminţe din import

 

Prin pieţe au apărut deja legumele româneşti. Le spunem româneşti, dar ele sunt obţinute, în cea mai mare parte, din seminţe din import. Cele mai multe provin din Olanda, Bulgaria şi Turcia, iar aceste importuri sar anual de două miliarde de euro.  Legumicultorii spun că 90% din seminţele folosite vin de afară. “ Niciodată astea nu o să fie mai bune ca ale noastre pentru că cele autohtone sunt adaptate solului şi mediului”, susţine Gheorghe Vlad, preşedintele Confederaţiei Naţionale a Micilor Producători Agricoli. Legumicultor cu ştate vechi, Gheorghe Vlad, este foarte supărat că  piaţa este invadată de importuri pentru că noi ne-am bătut joc de staţiunile de cercetare. “Este dramatic ce se întâmplă. Dacă aţi ştii câte hârtii am trimis la Ministerul Agriculturii în care le ceream să facă ceva pentru redresarea cercetării. Până acum doar promisiuni”, ne-a declarat acesta.

 

 

Dezinteresul şi legislaţia inadecvată, principalele probleme

Un raport al Curţii de Conturi care a vizat perioada 2009-2016, atrăgea atenţia că declinul domeniului de cercetare-dezvoltare din agricultură a fost generat de dezinteresul guvernanţilor şi legislaţiei inadecvate.

„Interesul, preocuparea şi implicarea factorului guvernamental, cu precădere a MADR - în aplicarea prevederilor Legii nr. 45/2009 şi, implicit, în susţinerea ASAS (Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice - n.red) şi în consolidarea şi dezvoltarea cercetării ştiinţifice la nivelul real al potenţialului existent - au fost insuficiente şi inadecvate. Această poziţionare nefirească faţă de activităţile de cercetare-dezvoltare-inovare în domeniul agricol - care sunt „activităţi creative cu rol fundamental în generarea şi susţinerea progresului tehnic în domeniile agriculturii (…)” şi care „constituie prioritate naţională susţinută de stat” - conform art. 1 (1), (2) din Legea nr. 45/2009 - a cauzat imposibilitatea finanţării de la bugetul de stat, prin subvenţii prevăzute de lege, a unităţilor de cercetare-dezvoltare din subordinea ASAS, cu efecte negative majore asupra activităţii acestora, a bazei materiale necesare, a resurselor umane şi, în final, a capacităţii creative şi a performanţelor cercetării agricole româneşti”, se arăta în raportul Curţii.

Documentul mai reţinea „paradoxul situaţiei în care prin legile bugetare, începând cu anul 2013, s-a blocat subvenţionarea unităţilor de cercetare-dezvoltare care nu au fost reorganizate - fără a se identifica şi aplica în practică măsurile necesare şi legale de subvenţionare în vederea evitării deprecierii acestora şi evitării acumulării de datorii.

 

ASAS se luptă prin tribunal pentru mii de hectare

Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” încearcă de ani de zile să repună lucrurile în matca lor firească. În primul rând să-şi recupereze zecile de mii de hectare care au făcut obiectul retrocedărilor ilegale.

 

”Avem pe rol 300 de procese care vizează recuperarea acestor terenuri care fac parte din patrimoniul public al statului român. Trebuie să obţinem anularea titlurilor de proprietate emise ilegal, iar aceste terenuri trebuie să se întoarcă la destinaţia lor”, ne-a declarat Valeriu Tabără, preşedintele ASAS.

 

Salarizarea ţine la distanţă tinerii

O altă problemă a cercetării agricole este şi sistemul de salarizare total neatractiv. Tinerii cercetători sunt încadraţi cu salariul minim pe economiei, iar acest lucru îi face să nu zăbovească prea mult prin laboratoare, mai ales că sunt atraşi cu bani frumoşi de companiile multinaţionale din domeniu. “Este o lipsă acută de personal pentru că salariile nu sunt atractive. Este grav că am ajuns să ne bazăm pe cercetători în vârstă, unii în pragul vârstei de pensionare sau chiar peste, iar din spate nu prea vin tineri” spune Valeriu Tabără. Până când autorităţile nu vor regândi sistemul de salarizare în acest domeniu, cercetarea agricolă românească nu se va putea lupta cu multinaţionale care domină acum piaţa.

 

Staţiunea legumicolă din Buzău mai are 26% din terenuri

Staţiunea de cercetare-dezvoltare pentru legumicultură Buzău este una dintre puţinele care a reuşit să se menţină pe linia de plutire prin eforturile oamenilor de aici. Nu a fost însă nici ea ocolită de samsarii imobiliari. Din cele 510 hectare de teren pe care le avea la înfiinţarea ei în 1957, acum mai are doar 136 de hectare, 10 cercetători şi patru laboratoare. „Tragic este că din cele 136 de hectare, doar 12 mai sunt apte pentru desfăşurarea activităţii de cercetare. Pe de altă parte, este tragic şi trist că terenurile staţiunii au fost retrocedate unor falşi proprietari”, potrivit  cercetătorului Costel Vânătoru, şeful Laboratorului de Genetică, Ameliorare şi Conservare a Biodiversităţii din cadrul staţiunii. 

 

Ambiţia de a face o bancă de gene

Cu o vechime de 32 de ani aici, el se mândreşte astăzi cu 36 de omologări şi brevete de invenţii, iar acum se luptă pentru protejarea patrimoniului genetic prin înfiinţarea unei banci de gene pentru legumicultură, floricultură, plante aromatice şi medicale. Demersul său este susţinut de ministrul Agriculturii Petre Daea care a dispus înfiinţarea unui grup de lucru la nivelul ministerului pentru elaborarea unui proiect de lege în acest sens, urmând ca acesta să fie promovat în Parlament.

Noua Bancă de Resurse Genetice Vegetale de la  Buzău va avea rolul de a conserva patrimoniul genetic autohton din domeniile de interes pe termen mediu şi lung şi de a-l proteja intelectual şi juridic prin amprentare genetică, metodă neutilizată în prezent la nivel naţional. România, deşi deţine cea mai mare varietate de plante regionale şi tradiţionale din Europa, acţionează prea puţin pentru protecţia biodiversităţii. România are nevoie de o astfel de bancă, mai ales că acest lucru trebuia făcut în urmă cu 30 - 40 de ani. De exemplu, bulgarii au înfiinţat aşa ceva încă din 1980. Din acest punct de vedere suntem pe ultimul loc în Europa, chiar după Republica Moldova”, spune cu o undă de supărare în glas Costel Vânătoru.

 

Cunoscuţi în toată lumea, acum uitaţi

Celebra ceapă de Buzău este unul din soiurile cele mai valoroase create aici prin 1970. Invenţia a fost că ea se obţine din sămânţă şi nu din arpagic. Dacă pentru un hectar de teren este nevoie de 1.200 de kg de arpagic, pentru obţinerea acestei cepe se folosesc 5-6 kg de sămânţă. Tot aici s-au produs seminţele pentru tomatele de Buzău 1600, din care se obţin cele mai gustoase roşii româneşti şi multe, multe altele. „Cu seminţele de ceapă de Buzău, cu cele de varză de Buzău sau de roşii, staţiunea era cunoscută în toată lumea şi aduceam în ţară foarte multă valută. Acele vremuri s-au dus”, potrivit lui Costel Vânătoru.

 

Ceapa de Buzău, adusă din SUA

Un lucru pe care îl ştiu foarte puţine este faptul că după 1990 seminţele pentru ceapa de Buzău s-au pierdut, iar staţiunea de cercetare nu le-a mai putut produce. De abia cu greu, după căutări îndelungate, au fost descoperite seminţe la o bancă de gene din Statele Unite.

 

”După un an de corespondenţă, americanii au fost de acord să ne dea 50 de seminţe de ceapă de Buzău. Împreună cu cele 50 de seminţe ne-au trimis şi un document ruşinos pentru noi, prin care americanii ne acordau dreptul să folosim seminţele de ceapă de Buzău. Şi când te gândeşti că obţinerea acestor seminţe au fost rodul muncii noastre. Mai mare ruşinea”, povesteşete cercetătorul.

Costel Vânătoru, cercetător staţiunea legumicolă Buzău

 

În laborator şi amvon

De 32 de ani Costel Vânătoru este cercetător la statiţunea legumicolă Buzău, dar de 22 de ani este şi preot la Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei, slujind la Catedra Veche Voievodală cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Pentru el cercetarea şi preoţia nu sunt meserii, sun misiuni, cum îi place să spună.

 

 

Proiect de reorganizare lansat de Ministerul Agriculturii

Ministerul Agriculturii vrea acum să reorganizeze 13 institute şi staţiuni de cercetare-dezvoltare agricolă, instituţii aflate în subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu - Şişeşti”, unele din acestea urmând a fi desfiinţate, arată un proiect de Hotărâre privind reorganizarea unor unităţi de cercetare - dezvoltare agricolă pus în dezbatere de minister. Până în prezent au fost reorganizate 39 de institute şi staţiuni.

 

 

Zona de cercetare este foarte îmbătrânită şi nu mai vine nimeni din spate. Toţi s-au dus în zona academică unde sunt salarii bune. În cercetare tinerii lucrează pe salariul minim, aşa că domeniul este total neatractiv pentru ei.

Horaţiu Raicu, secretar general Agrostar

 

Acum mai avem 350 - 400 de cercetători, iar tot personalul care lucrează în domeniul cercetării agricole este de 2.000 de persoane. Nu putem atrage elitele din învăţământ spre cercetare din cauza salarizării. Este păcat pentru că tinerii care s-ar orienta acum spre această zonă ar avea încă de la cine să  înveţe repede.

Valeriu Tabără, preşedintele Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice

 

„Distrugerea staţiuniilor de cercetare-dezvoltare agricolă după 1990 a fost o mare eroare. Munca de zeci de ani a unor oameni dedicaţi a fost pierdută, iar piaţa a fost invadată de importuri masive de seminţe pentru care plătim foarte mulţi bani şi care de multe ori nu sunt nici de calitate. Sistemul de cercetare trebuie refăcut, iar tinerii atraşi spre acest domeniu strategic.

Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Turismul românesc, o bălăceală în apă mică

Turismul românesc, o bălăceală în apă mică
Sosirile turistice internaționale au crescut cu 4% în prima jumătate a anului 2019, dar tensiunile comerciale și incertitudinea Brexit ar putea stopa creșterea, potrivit Organizației Mondiale a Turismului....

Românul primeşte 11% din afacerea pentru care munceşte

Românul primeşte 11% din afacerea pentru care munceşte
Salariul mediu net în economia românească reprezintă aproximativ a zecea parte din cifra totală de afaceri netă a firmelor, raportată la numărul de angajaţi ai acestora. Cei mai eficienţi lucrători, din acest...

Ministrul Transporturilor: Cea mai gravă problemă pe lotul 3 al autostrăzii Lugoj-Deva este fisura din zona Holdea

Ministrul Transporturilor: Cea mai gravă problemă pe lotul 3 al autostrăzii Lugoj-Deva este fisura din zona Holdea
Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a declarat joi, pe şantierul lotului 3 de pe autostrada Lugoj-Deva, că problema cea mai gravă de pe acest tronson este fisura observată săptămâna trecută în zona Holdea,...

Finanțele au refuzat toate ofertele băncilor pentru licitația de obligațiuni de joi

Finanțele au refuzat toate ofertele băncilor pentru licitația de obligațiuni de joi
 Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a respins, joi, toate ofertele băncilor primite în cadrul licitaţiei pentru o emisiune de obligaţiuni de stat pe 180 de luni, prin care intenţiona să atragă 200 de...

Termenul pentru restructurarea financiară, extins până la 31 octombrie

Termenul pentru restructurarea financiară, extins până la 31 octombrie
Guvernul a decis, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice, prelungirea cu o lună, de la 30 septembrie 2019 la 31 octombrie 2019, a termenului de depunere a notificării privind intenţia de restructurare a...

Produse contrafăcute de 740 milioane de euro au fost confiscate în UE, în 2018

Produse contrafăcute de 740 milioane de euro au fost confiscate în UE, în 2018
Aproape 70.000 de transporturi cu mărfuri contrafăcute au fost confiscate de autoritățile vamale din UE în 2018. Au fost reținute circa 27 de milioane de articole care au încălcat drepturile de proprietate...

Ajutoare pentru fermieri. 2 lei/kg pentru comercializarea lânii până la 21 octombrie

Ajutoare pentru fermieri. 2 lei/kg pentru comercializarea lânii până la 21 octombrie
Guvernul a aprobat extinderea termenului  până la care fermierii pot valorifica lâna, în cadrul unui program de ajutor de minimis, prin care primesc 2 lei/kg kilogram, de la 30 septembrie, la 21 octombrie,...

Curs valutar 19 septembrie: Moneda naţională s-a depreciat în raport cu euro şi a câştigat teren în faţa dolarului

Curs valutar 19 septembrie: Moneda naţională s-a depreciat în raport cu euro şi a câştigat teren în faţa dolarului
Leul s-a depreciat, joi, în raport cu euro, cursul afişat de Banca Naţională a României (BNR) fiind de 4,7415 lei, mai mult cu 0,61 bani (+0,13%) faţă de cotaţia din şedinţa anterioară, când moneda unică...

Claudia-Gina Anastase, noul preşedinte al directoratului Transelectrica, după revocarea lui Marius Caraşol

Claudia-Gina Anastase, noul preşedinte al directoratului Transelectrica, după revocarea lui Marius Caraşol
Consiliul de Supraveghere (CS) al Transelectrica l-a revocat joi din funcţie pe preşedintele directoratului, Marius Caraşol, şi a decis numirea în locul acestuia a Claudiei-Gina Anastase, potrivit unui comunicat al...

Roxana Mînzatu: Preşedintele Iohannis blochează investiţii de peste 1,5 miliarde euro din fonduri europene

Roxana Mînzatu: Preşedintele Iohannis blochează investiţii de peste 1,5 miliarde euro din fonduri europene
Ministrul Fondurilor Europene, Roxana Mînzatu, susţine că preşedintele Klaus Iohannis "blochează cu bună ştiinţă" proiecte guvernamentale de mediu, finanţate cu fonduri europene, prin refuzul de a numi un nou...

345 de locuri de muncă în statele comunitare pentru români

345 de locuri de muncă în statele comunitare pentru români
Angajatorii din Spațiul Economic European oferă 345 de locuri de muncă prin rețeaua EURES România, după cum informează Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Cele mai multe&...

Visul antreprenorului prinde viaţă. De la poveşti triste la succes

Visul antreprenorului prinde viaţă. De la poveşti triste la succes
Galerie Foto Poveștile triste ale unor oameni care-și pierduseră speranța într-o viață încununată de succes au devenit unele exemplare, după ce aceştia au avut curaj să învețe mai mult și să ceară ajutor, pentru a...

Încălţămintea „Made in Romania” cucereşte Occidentul

Încălţămintea „Made in Romania” cucereşte Occidentul
Galerie Foto Anul trecut, România a exportat pantofi în valoare de aproape 1,1 miliarde de dolari, iar importurile s-au apropiat de suma de 700 de milioane de dolari, arată datele companiei de cercetare de piaţă World Footwear....

Senatul a aprobat taxarea pensiilor speciale

Senatul a aprobat taxarea pensiilor speciale
Pensiile speciale cuprinse între 7.000 şi 10.000 de lei pe lună vor fi taxe cu 30%, iar cele de peste 10.000 de lei, cu 50%, potrivit unui proiect de act normativ aprobat de Senat. Camera Deputaţilor este for...

Grecii, italienii, ciprioţii, bulgarii, spaniolii şi românii lucrează part-time, deoarece nu şi-au găsit un loc de muncă cu normă întreagă

Grecii, italienii, ciprioţii, bulgarii, spaniolii şi românii lucrează part-time, deoarece nu şi-au găsit un loc de muncă cu normă întreagă
Principalul motiv pentru cetăţenii din Uniunea Europeană care lucrau anul trecut în regim part-time era că „nu şi-au găsit un loc de muncă cu normă întreagă” (26%), urmat de „îngrijirea copiilor sau a...
Serviciul de email marketing furnizat de