x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Hăcuită de terenuri şi subfinanţată, cercetarea agricolă supravieţuieşte pe perfuzii după 1990

0
Autor: Adrian Stoica 25 Iun 2018 - 10:50
Hăcuită de terenuri şi subfinanţată, cercetarea agricolă supravieţuieşte pe perfuzii după 1990
Vezi galeria foto


Cercetarea agricolă românească este în colaps de ani de zile. În timp ce valoarea gramului de seminţe adus de afară este echivalentă cu cea a unui gram de aur, staţiunile noastre de cercetare-dezvoltare s-au închis rând pe rând, iar specialiştii s-au risipit care încotro. Dacă în anul 2009 mai erau 1.048 de cercetători, numărul lor a scăzut acum sub 400. După 1990, acest sector strategic al agriculturii a fost lovit din două părţi, funciar şi  financiar, iar efectele au fost  devastatoare.

 

 

Efectele subfinanţării au fost diminuarea capacităţii de cercetare, ieşirea din sistem a cercetătorilor cu experienţă şi acumularea unor datorii imense. Pe de altă parte, după 1990 suprafaţa de teren necesară cercetării agricole a fost redusă de la  160.000 ha (din care circa 84.000 ha strict necesare cercetării agricole) la aproximativ 32.000 ha, iar numărul staţiunilor de cercetare-dezvoltare a scăzut de la  112 la 60. Mai mult, din cele care mai există, foarte puţine au reuşit însă să se menţină pe linia de plutire. „Pe hârtie sunt încă multe staţiuni de cercetare, dar în realitate mai funcţionează foarte puţine. Odată cu distrugerea cercetării agricole româneşti am ajuns să importăm foarte multă sămânţă de afară”, spune Horaţiu Raicu, secretarul general al Federaţiei Naţionale din Agricultură Agrostar.

 

Legume româneşti cu seminţe din import

 

Prin pieţe au apărut deja legumele româneşti. Le spunem româneşti, dar ele sunt obţinute, în cea mai mare parte, din seminţe din import. Cele mai multe provin din Olanda, Bulgaria şi Turcia, iar aceste importuri sar anual de două miliarde de euro.  Legumicultorii spun că 90% din seminţele folosite vin de afară. “ Niciodată astea nu o să fie mai bune ca ale noastre pentru că cele autohtone sunt adaptate solului şi mediului”, susţine Gheorghe Vlad, preşedintele Confederaţiei Naţionale a Micilor Producători Agricoli. Legumicultor cu ştate vechi, Gheorghe Vlad, este foarte supărat că  piaţa este invadată de importuri pentru că noi ne-am bătut joc de staţiunile de cercetare. “Este dramatic ce se întâmplă. Dacă aţi ştii câte hârtii am trimis la Ministerul Agriculturii în care le ceream să facă ceva pentru redresarea cercetării. Până acum doar promisiuni”, ne-a declarat acesta.

 

 

Dezinteresul şi legislaţia inadecvată, principalele probleme

Un raport al Curţii de Conturi care a vizat perioada 2009-2016, atrăgea atenţia că declinul domeniului de cercetare-dezvoltare din agricultură a fost generat de dezinteresul guvernanţilor şi legislaţiei inadecvate.

„Interesul, preocuparea şi implicarea factorului guvernamental, cu precădere a MADR - în aplicarea prevederilor Legii nr. 45/2009 şi, implicit, în susţinerea ASAS (Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice - n.red) şi în consolidarea şi dezvoltarea cercetării ştiinţifice la nivelul real al potenţialului existent - au fost insuficiente şi inadecvate. Această poziţionare nefirească faţă de activităţile de cercetare-dezvoltare-inovare în domeniul agricol - care sunt „activităţi creative cu rol fundamental în generarea şi susţinerea progresului tehnic în domeniile agriculturii (…)” şi care „constituie prioritate naţională susţinută de stat” - conform art. 1 (1), (2) din Legea nr. 45/2009 - a cauzat imposibilitatea finanţării de la bugetul de stat, prin subvenţii prevăzute de lege, a unităţilor de cercetare-dezvoltare din subordinea ASAS, cu efecte negative majore asupra activităţii acestora, a bazei materiale necesare, a resurselor umane şi, în final, a capacităţii creative şi a performanţelor cercetării agricole româneşti”, se arăta în raportul Curţii.

Documentul mai reţinea „paradoxul situaţiei în care prin legile bugetare, începând cu anul 2013, s-a blocat subvenţionarea unităţilor de cercetare-dezvoltare care nu au fost reorganizate - fără a se identifica şi aplica în practică măsurile necesare şi legale de subvenţionare în vederea evitării deprecierii acestora şi evitării acumulării de datorii.

 

ASAS se luptă prin tribunal pentru mii de hectare

Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” încearcă de ani de zile să repună lucrurile în matca lor firească. În primul rând să-şi recupereze zecile de mii de hectare care au făcut obiectul retrocedărilor ilegale.

 

”Avem pe rol 300 de procese care vizează recuperarea acestor terenuri care fac parte din patrimoniul public al statului român. Trebuie să obţinem anularea titlurilor de proprietate emise ilegal, iar aceste terenuri trebuie să se întoarcă la destinaţia lor”, ne-a declarat Valeriu Tabără, preşedintele ASAS.

 

Salarizarea ţine la distanţă tinerii

O altă problemă a cercetării agricole este şi sistemul de salarizare total neatractiv. Tinerii cercetători sunt încadraţi cu salariul minim pe economiei, iar acest lucru îi face să nu zăbovească prea mult prin laboratoare, mai ales că sunt atraşi cu bani frumoşi de companiile multinaţionale din domeniu. “Este o lipsă acută de personal pentru că salariile nu sunt atractive. Este grav că am ajuns să ne bazăm pe cercetători în vârstă, unii în pragul vârstei de pensionare sau chiar peste, iar din spate nu prea vin tineri” spune Valeriu Tabără. Până când autorităţile nu vor regândi sistemul de salarizare în acest domeniu, cercetarea agricolă românească nu se va putea lupta cu multinaţionale care domină acum piaţa.

 

Staţiunea legumicolă din Buzău mai are 26% din terenuri

Staţiunea de cercetare-dezvoltare pentru legumicultură Buzău este una dintre puţinele care a reuşit să se menţină pe linia de plutire prin eforturile oamenilor de aici. Nu a fost însă nici ea ocolită de samsarii imobiliari. Din cele 510 hectare de teren pe care le avea la înfiinţarea ei în 1957, acum mai are doar 136 de hectare, 10 cercetători şi patru laboratoare. „Tragic este că din cele 136 de hectare, doar 12 mai sunt apte pentru desfăşurarea activităţii de cercetare. Pe de altă parte, este tragic şi trist că terenurile staţiunii au fost retrocedate unor falşi proprietari”, potrivit  cercetătorului Costel Vânătoru, şeful Laboratorului de Genetică, Ameliorare şi Conservare a Biodiversităţii din cadrul staţiunii. 

 

Ambiţia de a face o bancă de gene

Cu o vechime de 32 de ani aici, el se mândreşte astăzi cu 36 de omologări şi brevete de invenţii, iar acum se luptă pentru protejarea patrimoniului genetic prin înfiinţarea unei banci de gene pentru legumicultură, floricultură, plante aromatice şi medicale. Demersul său este susţinut de ministrul Agriculturii Petre Daea care a dispus înfiinţarea unui grup de lucru la nivelul ministerului pentru elaborarea unui proiect de lege în acest sens, urmând ca acesta să fie promovat în Parlament.

Noua Bancă de Resurse Genetice Vegetale de la  Buzău va avea rolul de a conserva patrimoniul genetic autohton din domeniile de interes pe termen mediu şi lung şi de a-l proteja intelectual şi juridic prin amprentare genetică, metodă neutilizată în prezent la nivel naţional. România, deşi deţine cea mai mare varietate de plante regionale şi tradiţionale din Europa, acţionează prea puţin pentru protecţia biodiversităţii. România are nevoie de o astfel de bancă, mai ales că acest lucru trebuia făcut în urmă cu 30 - 40 de ani. De exemplu, bulgarii au înfiinţat aşa ceva încă din 1980. Din acest punct de vedere suntem pe ultimul loc în Europa, chiar după Republica Moldova”, spune cu o undă de supărare în glas Costel Vânătoru.

 

Cunoscuţi în toată lumea, acum uitaţi

Celebra ceapă de Buzău este unul din soiurile cele mai valoroase create aici prin 1970. Invenţia a fost că ea se obţine din sămânţă şi nu din arpagic. Dacă pentru un hectar de teren este nevoie de 1.200 de kg de arpagic, pentru obţinerea acestei cepe se folosesc 5-6 kg de sămânţă. Tot aici s-au produs seminţele pentru tomatele de Buzău 1600, din care se obţin cele mai gustoase roşii româneşti şi multe, multe altele. „Cu seminţele de ceapă de Buzău, cu cele de varză de Buzău sau de roşii, staţiunea era cunoscută în toată lumea şi aduceam în ţară foarte multă valută. Acele vremuri s-au dus”, potrivit lui Costel Vânătoru.

 

Ceapa de Buzău, adusă din SUA

Un lucru pe care îl ştiu foarte puţine este faptul că după 1990 seminţele pentru ceapa de Buzău s-au pierdut, iar staţiunea de cercetare nu le-a mai putut produce. De abia cu greu, după căutări îndelungate, au fost descoperite seminţe la o bancă de gene din Statele Unite.

 

”După un an de corespondenţă, americanii au fost de acord să ne dea 50 de seminţe de ceapă de Buzău. Împreună cu cele 50 de seminţe ne-au trimis şi un document ruşinos pentru noi, prin care americanii ne acordau dreptul să folosim seminţele de ceapă de Buzău. Şi când te gândeşti că obţinerea acestor seminţe au fost rodul muncii noastre. Mai mare ruşinea”, povesteşete cercetătorul.

Costel Vânătoru, cercetător staţiunea legumicolă Buzău

 

În laborator şi amvon

De 32 de ani Costel Vânătoru este cercetător la statiţunea legumicolă Buzău, dar de 22 de ani este şi preot la Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei, slujind la Catedra Veche Voievodală cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Pentru el cercetarea şi preoţia nu sunt meserii, sun misiuni, cum îi place să spună.

 

 

Proiect de reorganizare lansat de Ministerul Agriculturii

Ministerul Agriculturii vrea acum să reorganizeze 13 institute şi staţiuni de cercetare-dezvoltare agricolă, instituţii aflate în subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu - Şişeşti”, unele din acestea urmând a fi desfiinţate, arată un proiect de Hotărâre privind reorganizarea unor unităţi de cercetare - dezvoltare agricolă pus în dezbatere de minister. Până în prezent au fost reorganizate 39 de institute şi staţiuni.

 

 

Zona de cercetare este foarte îmbătrânită şi nu mai vine nimeni din spate. Toţi s-au dus în zona academică unde sunt salarii bune. În cercetare tinerii lucrează pe salariul minim, aşa că domeniul este total neatractiv pentru ei.

Horaţiu Raicu, secretar general Agrostar

 

Acum mai avem 350 - 400 de cercetători, iar tot personalul care lucrează în domeniul cercetării agricole este de 2.000 de persoane. Nu putem atrage elitele din învăţământ spre cercetare din cauza salarizării. Este păcat pentru că tinerii care s-ar orienta acum spre această zonă ar avea încă de la cine să  înveţe repede.

Valeriu Tabără, preşedintele Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice

 

„Distrugerea staţiuniilor de cercetare-dezvoltare agricolă după 1990 a fost o mare eroare. Munca de zeci de ani a unor oameni dedicaţi a fost pierdută, iar piaţa a fost invadată de importuri masive de seminţe pentru care plătim foarte mulţi bani şi care de multe ori nu sunt nici de calitate. Sistemul de cercetare trebuie refăcut, iar tinerii atraşi spre acest domeniu strategic.

Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

ANAF a luat hârtie cât să acopere 1.000 de terenuri de fotbal

ANAF a luat hârtie cât să acopere 1.000 de terenuri de fotbal
Galerie Foto ANAF a cumpărat numai pentru oficiile sale din Bucureşti suficientă hârtie pentru a acoperi 1.000 de terenuri de fotbal, lungimea totală a colilor de care are nevoie Fiscul din Capitală apropiindu-se de 30.000 de k...

Curs valutar, 18 ianuarie 2019: Euro atinge un nou nivel record. Moneda naţională a atins cea mai slabă cotaţie

Curs valutar, 18 ianuarie 2019: Euro atinge un nou nivel record. Moneda naţională a atins cea mai slabă cotaţie
BNR anunță că un euro valorează astăzi 4,6975 lei/euro, o creştere de 0,18% faţă de pragul atins joi. Aceasta este a şaptea oară, în ultimele nouă zile, când euro atinge un nou nivel record. Dolarul...

România a importat în această dimineață cantități IMPRESIONANTE de energie

România a importat în această dimineață cantități IMPRESIONANTE de energie
România a importat vineri dimineaţă cantităţi foarte mari de energie electrică, de peste 1.800 de MW, în contextul în care preţul energiei de import a fost mai mic decât cel din piaţa locală, potrivit...

ROBOR la trei luni a urcat vineri la 2,93% pe an

ROBOR la trei luni a urcat vineri la 2,93% pe an
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobânda variabilă, a crescut vineri cu 0,03 puncte procentuale, până la 2,93% pe an, potrivit datelor publicate...

Dacia a vândut peste 700.000 autovehicule în 2018, cea mai bună performanţă comercială din istoria sa

Dacia a vândut peste 700.000 autovehicule în 2018, cea mai bună performanţă comercială din istoria sa
Dacia a înregistrat în 2018 cea mai bună performanţă comercială din istoria sa cu vânzări totale pe piaţa internă şi internaţională care s-au cifrat la 700.798 unităţi, în creştere cu 7% faţă de...

Companiile de stat, iertate de datoriile de miliarde

Companiile de stat, iertate de datoriile de miliarde
Guvernul pregăteşte un proiect de ordonanţă prin care societăţile cu datorii istorice la buget vor beneficia de înlesniri la plată. În timp ce companiile de stat cu debite de miliarde de lei vor fi protejate,...

Cea mai gravă criză energetică după 1984

Cea mai gravă criză energetică după 1984
Sistemul energetic naţional se află în cea mai acută criză din ultimii 35 de ani. Complexul Energetic Oltenia (CEO), care asigură peste 20% din energie necesară României, a închis joi dimineaţă un grup la...

BNR a anunţat că indicele Robor la 3 luni a crescut la 2,90%

BNR a anunţat că indicele Robor la 3 luni a crescut la 2,90%
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobânda variabilă, a crescut joi cu 0,03 puncte procentuale, până la 2,90% pe an, potrivit datelor publicate de...

ANPC se apucă de „Mystery shopping”

ANPC se apucă de „Mystery shopping”
Companiile vor fi aspru sancționate dacă sunt de rea credință și îi vor păgubi pe consumatori prin clauze abuzive, etichetarea greșită a produselor sau vânzarea de produse expirate. Pentru a-i demasca pe...

Profesorul Dan Voiculescu, despre criza din sistemul energetic

Profesorul Dan Voiculescu, despre criza din sistemul energetic
Profesorul Dan Voiculescu a comentat pe blogul său situaţia apărută în ultimele zile în sistemul energetic naţional. "Referitor la situația critică din sistemul energetic – întreaga activitate a...

Preţul energiei electrice a scăzut cu 26% faţă de ieri pe piaţa bursieră spot

Preţul energiei electrice a scăzut cu 26% faţă de ieri pe piaţa bursieră spot
Preţul energiei electrice pe piaţa bursieră spot, cu livrare vineri, a ajuns la o medie 375 de lei pe MWh, în scădere cu 26% faţă de preţul energiei cu livrare joi, când s-a înregistrat recordul istoric de 507...

Curs valutar: Euro ajunge astăzi la un maxim istoric

Curs valutar: Euro ajunge astăzi la un maxim istoric
BNR anunță că un euro valorează astăzi 4,6890 de lei. Acesta este cel mai slab leu din istorie, în comparație cu moneda europeană Cursurile pieţei valutare sunt calculate şi afişate de BNR, pe baza...

Dan Manolescu: E o premieră să avem un guvern în funcţiune care nu are un buget la început de an

Dan Manolescu: E o premieră să avem un guvern în funcţiune care nu are un buget la început de an
E o premieră să avem un guvern în funcţiune care nu are un buget la început de an, pentru că până acum acestea aveau loc în anii în care aveam alegeri parlamentare, a declarat, joi, Dan Manolescu,...

Eurostat: Estonia şi România, cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei din Uniunea Europeană, în decembrie

Eurostat: Estonia şi România, cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei din Uniunea Europeană, în decembrie
Rata anuală a inflaţiei a scăzut în decembrie la 1,6% în zona euro şi la 1,7% în Uniunea Europeană, de la 1,9% şi, respectiv, 2% luna precedentă, iar Estonia şi România au înregistrat cele mai ridicate rate ...

Hidroelectrica nu poate suplini în totalitate producţia de energie a Complexului Energetic Oltenia din cauza debitelor mici ale râurilor

Hidroelectrica nu poate suplini în totalitate producţia de energie a Complexului Energetic Oltenia din cauza debitelor mici ale râurilor
Hidroelectrica nu poate suplini din producţia proprie o eventuală închidere totală a Complexului Energetic Oltenia, din cauza debitelor foarte scăzute ale râurilor, a declarat, joi, pentru AGERPRES, Bogdan Badea,...
Serviciul de email marketing furnizat de