x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Harta județelor dominate de pensionari

Harta județelor dominate de pensionari

de Adrian Stoica    |    05 Noi 2019   •   11:31
Harta județelor dominate de pensionari
Sursa foto: Marin Raica/Intact Images

Migrarea forţei de muncă şi fenomenul de îmbătrânire a populaţiei creează deja probleme pe piaţa forţei de muncă. Potrivit unei analize recente a PwC România, firmele româneşti consideră că pentru a susţine o creştere economică medie anuală de 3,5% ar fi nevoie de încă un milion de angajaţi până în 2022. La sfârşitul lunii iulie a acestui an, raportul mediu dintre numărul salariaţilor şi cel al pensionarilor de asigurări sociale de stat era de numai 1,06 la nivel naţional, înregistrând o uşoară scădere comparativ cu perioada similară a anului 2017.

Statistica teritorială arată însă că doar în 16 judeţe, la care se adaugă şi Bucureştiul, efectivul de salariaţi depăşea numărul pensionarilor. Pe de altă parte, raportul mediu la nivel naţional este tras în sus de Capitală şi judeţul Ilfov, unde raportul este de 1 pensionar la 2,15 salariaţi, respectiv, un pensionar la 2,24 salariaţi.

Motoarele economiei sunt pe plus

Dacă judeţul Ilfov şi Capitala ocupă primele două locuri, ele sunt urmate de judeţele Timiş, cu un raport de 1,68 salariaţi la un pensionar (10 pensionari la 16,8 salariaţi), Cluj - 1,51 salariaţi la un pensionar (10 pensionari la 15,1 salariaţi), Arad - 1,37 salariaţi la un pensionar (10 pensionari la 13,7 salariaţi) şi Sibiu - 1,43 salariaţi la un pensionar (10 pensionari la 14,3 salariaţi). La polul opus se află judeţele Teleorman, unde la un pensionar revin 0,62 salariaţi (10 pensionari la 6,2 salariaţi), Giurgiu, un pensionar la 0,68 salariaţi (10 pensionari la 6,8 salariaţi) Vaslui, un pensionar la 0,69 salariaţi (10 pensionari la 6,9 salariaţi), Botoşani, un pensionar la 0,72 salariaţi (10 pensionari la 7,2 salariaţi) şi Călăraşi, un pensionar la 0,73 salariaţi (10 pensionari la 7,3 salariaţi).

Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat în România, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depăşind cu 471.000 persoane populaţia tânără de 0-14 ani, la 31 iulie 2019 faţă de 31 iulie 2018, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.

4.987.800 era la sfârşitul lunii iulie numărul salariaţiilor, în timp ce numărul pensionarilor de asigurări sociale de stat era de 4.670.000

Doar două judeţe au inversat raportul

În ultimii doi ani, România a înregistrat o creştere economică puternică, dar acest lucru s-a reflectat diferit în teritoriu din punctul de vedere al raportului dintre salariaţi şi pensionari. Cele mai mari creşteri comparativ cu perioada similară din 2017 le-au înregistrat judeţele dezvoltate, în timp ce în restul judeţelor creşterea a fost foarte mică. Fenomenul este generat de lipsa investiţiilor în aceste zone, ceea ce face ca, de exemplu, niciunul dintre judeţele din zona de sud a ţării (Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Ialomiţa) să nu înregistreze un raport supraunitar. Acelaşi lucru este valabil şi pentru judeţele din zona de est (Neamţ, Bacău, Vaslui, Vrancea, Galaţi, Buzău, Brăila, Tulcea), unde niciunul dintre judeţe, cu excepţia Iaşiului, nu a reuşit în anii de creştere economică să înregistreze un număr mai mare al salariaţilor comparativ cu cel al pensionarilor de asigurări sociale de stat. La nivel national, doar judeţele Caraş-Severin şi Mureş au reuşit, în ultimii doi ani, să inverseze acest raport, în timp ce Hunedoara a reuşit să bifeze o contraperformanţă, în sensul că numărul pensionarilor a crescut în raport cu cel al salariaţilor.

La ce să ne aşteptăm

Comparativ cu perioada similară din 2017, când raportul dintre numărul salariaţilor şi numărul pensionarilor de asigurări sociale de stat a fost de 1,08, la sfârşitul lunii iulie a anului 2019 acest raport s-a înrăutăţit după ce a ajuns la 1,06. Faptul că acest lucru s-a produs într-o perioadă de creştere economică este un semnal negativ, fiind de aşteptat ca în cazul unei recesiuni economice, care va aduce cu sine creşterea şomajului, păstrarea unui echilibru între numărul salariaţilor şi cel al pensionarilor să fie imposibil de păstrat. Pe de altă parte, explozia şomajului va afecta, în primul rând, judeţele sărace ale ţării, iar numărul celor care vor avea nevoie de asistenţa socială se va îngroşa.

 

×
Subiecte în articol: migrare forta de munca