Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Hidroelectrica negociaza reducerea costurilor contractelor de constructii hidrotehnice, mentenanta si reparatii cu procente intre 10% si 30%, a declarat pentru Jurnalul National Remus Borza, partener la Euro Insol, administratorul judiciar al companiei de stat.
"Sunt vizate companii ca Hidroconstructia, care este cea mai mare, Energomontaj, Romelectro si Romenergo", a afirmat Borza. Pe langa contractele de retehnologizari de la Portile de Fier sau Oltul Inferior sunt vizate si cele de mentenanta sau pentru realizarea de centrale noi pe teritoriul tarii.
Borza nu a spus care este valoarea totala a contractelor in discutie, insa a mentionat ca Hidroelectrica are programate lucrari de investitii de 1,7 miliarde de euro. Desi in ultimii ani doar contractele bilaterale pentru energie ale Hidroelectrica au fost in centrul atentiei, lucrarile hidrotehnice si mentenanta nu au fost scutite de scandaluri, dosare si acuzatii de coruptie.
Scandaluri pe banda rulanta
Hidroconstructia a avut in 2011 o cifra de afaceri de un miliard de lei si un profit net de 50,4 milioane de lei, conform datelor postate pe site-ul Ministerului de Finante. Compania isi are originea in 1950, cand "Directia Generala a Hidrocentralei Bicaz" a fost infiintata special pentru construirea acestei centrale. Societatea a fost privatizata in 1995 prin metoda MEBO, astfel ca este detinuta de cei 6.528 de angajati si de conducere. Hidroconstructia este subcontractor al Bechtel pentru Autostrada Brasov – Bors, dar si pentru alte companii straine. Numele firmei a aparut in 2010 in dosarul mitei de 50.000 de euro pe care omul de afaceri Catalin Chelu i-a dat-o chestorului Dan Valentin Fatuloiu in parcarea Ministerului de Interne. Valoarea totala a spagii urma sa fie de un milion de euro, iar Chelu i-a cerut ajutor in preluarea de actiuni la Hidroconstructia si musamalizarea unor dosare de evaziune.
Energomontaj a avut anul trecut o cifra de afaceri de 466 de milioane de lei si un profit net de 2,39 milioane de lei. Firma are cu Hidroelectrica un contract pentru reabilitarea ecluzei romane de la Portile de Fier 1. Compania are 4.042 de angajati si este specializata in montaj si reparatii de echipamente in instalatii industriale, centrale termo, hidro, nuclear-electrice, cladiri si constructii.
Dosarul "Energia"
Romelectro a avut anul trecut o cifra de afaceri de 351 de milioane de lei si a obtinut un profit net de 46,5 milioane de lei cu doar 96 de angajati. Romelectro e controlata de Viorel Gafita. Firma apare in dosarul "Energia" deschis de DNA si care vizeaza si contractele firmei cu complexurile Turceni si Rovinari. O alta firma mentionata de Borza, Romenergo, a realizat in 2011 un profit net de 5 milioane de lei la o cifra de afaceri de 93,3 milioane de lei. Compania este contractor general pentru proiecte energetice, dar are si activitati de producere de energie si furnizare de energie. Societatea a preluat in trecut mai multe microhidrocentrale, scoase la licitatie de Hidroelectrica. Firma este controlata de Romenergo Holdings, inregistrata in Cipru.
Costurile cu mentenanta la echipamentele Hidroelectrica au fost anul trecut de 293 de milioane de lei, potrivit raportului administratorilor, facut public de Fondul Proprietatea. Documentul mai mentioneaza ca 90% din lucrari sunt derulate de filialele Hidroserv, la care societatea detine 100% din actiuni.
Lucrari la suprapret
In 2007, procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) acuzau ca lucrarile de retehnologizare a centralelor de pe cursul Oltului Inferior au fost contractate la preturi de trei ori mai mari decat cele normale. Contractul a fost semnat cu consortiul Voith Siemens Hydro Power Generation – Va Tech Escher Wyss Gmbh. Procurorii DIICOT aratau ca la stabilirea sumei de 360 de milioane de euro nu s-a tinut cont de studiul de fezabilitate realizat in 2001 de ISPH, unde se arata un necesar de investitii de doar 123 de milioane de euro. Potrivit intelegerii, cele doua companii trebuiau sa semneze ulterior contracte de subantrepriza cu societatile romanesti UCM Resita, Energomontaj si Electroputere Craiova. Anchetatorii sustineau atunci ca au semnat doar cu Energomontaj, pe care oricum nu au mai platit-o, desi primisera 125 de milioane de euro din partea Hidroelectrica.
