ÎN PLINĂ IARNĂ / România a fost debranşată de la conducta de gaze ruseşti

Gazprom a întrerupt de luni noapte furnizarea de gaze naturale către România ca urmare a disputei privind preţul gazelor avută cu Ucraina. În marile oraşe temperatura scade în urma raţionalizării gazului către centralele electro-termice.

Ruşii au redus furnizarea de gaze naturale către întreaga Europă de la 300 de milioane de metri cubi pe zi la doar 74 de milioane de metri cubi pe zi, conform lui Valentin Zemlyanskyi, purtătorul de cuvânt al Naftogaz. Războiul gazelor a făcut ca Guvernul să reducă consumul de gaze naturale al centralelor electro-termice (CET), care alimentează cu căldură marile oraşe, şi să treacă pe păcură sau cărbune pentru a permite consumatorilor cu centrale de apartament pe gaze să nu îngheţe.

“Deficitul de 4,7 milioane de metri cubi de gaz pe zi, rezultat din oprirea livrărilor de gaze ruseşti către România, prin staţia Isaccea, va fi acoperit prin producţia internă, cantităţile de gaze aflate în stocuri şi reducerea consumului la centralele termice şi trecerea la combustibilul alternativ”, a declarat ieri primul ministru Emil Boc.

Adriean Videanu, ministrul Economiei, asigură populaţia că la acest moment cantitatea de gaze naturale depozitată în stocurile strategice poate asigura necesarul României pe următoarele şase luni, iar scăderea presiunii din sistem nu va afecta decât judeţul Galaţi, ce ar putea trece pe energie alternativă. “Dacă industria chimică şi cea siderurgică ar fi funcţionat la capacitatea normală, am fi putut avea în acest moment probleme, întrucât era necesară folosirea unei cantităţi mai mari de combustibil alternativ (păcură şi cărbune – n.r.) pentru a acoperi deficitul necesar, însă în acest moment situaţia este sub control” a spus ministrul.

Consumul zilnic al României a crescut de la 58 de milioane de metri cubi pe zi acum două zile la 61,5 milioane de metri cubi din cauza instalării frigului, ceea ce face ca CET-urile şi proprietarii de centrale să ardă mai multe gaze. Din această cantitate, 17 milioane de metri cubi sunt produse zilnic de Romgaz, 16 milioane de Petrom, 26 de milioane de metri cubi sunt scoase din depozitele subterane iar 2,5 milioane de metri cubi sunt importante prin Medieşul Aurit.

Boc a arătat că pot apărea “izolat” probleme legate de presiunea gazelor în cazul în care temperatura exterioară coboară sub minus 15 grade Celsius, dar a asigurat că şi în aceste condiţii echipele tehnice sunt pregătite să intervină.

ÎNGHEŢĂM ÎN 5 ZILE
Reprezentanţii mai multor CET-uri din ţară avertizează că stocurile de combustibil vor începe să se termine în următoarele 5-10 zile, variind de la o centrală la alta. “Electrocentrale Bucureşti (ELCEN) a redus consumul de gaz cu 28% din prima jumătate de oră de când livrările ruseşti au fost oprite şi am trecut pe păcură pentru ca cei cu centrale să nu îngheţe. La consumurile de azi mai avem combustibil pentru a alimenta Bucureştiul timp de 10-12 zile şi Constanţa timp de 5-7 zile”, ne-a precizat Irina Duică, directorul comercial al ELCEN. Societatea Termoficare 2000, care alimentează cu căldură Piteştiul a anunţat luni seara că reduce debitul de gaz către centralele din municipiu cu 5.500 de metri cubi pe oră, de la 22.000 la 16.500. Reprezentanţii societăţii au precizat că deja cartierul Trivale este afectat, temperatura în locuinţe scăzând la 17-18 grade. Primarul Tudor Pendiuc a recunoscut că în situaţia actuală există combustibil lichid numai pentru 36-48 de ore. Spre seară situaţia de la SC Termoficare 2000 Piteşti a revenit la normal. “În jurul orei 15:00 am primit telefon de la furnizorul de gaz EGL Power Gaz România şi ni s-a spus că primim aceeaşi cotă de gaz. În momentul de faţă situaţia nu mai este critică. Nu se pune în discuţie să mai oprim apa caldă”, a declarat purtătorul de cuvânt al societăţii, Adrian Crivac.

CALORIFERE AMORŢITE ÎN TIMIŞ
Timişoara primeşte gaze naturale la un debit redus cu 30%. Această măsură restrictivă va afecta livrarea energiei termice furnizate în oraş. Efectul imediat asupra Colterm va fi scăderea temperaturii agentului termic primar. Temperatura apei din calorifere va fi mai mică. Efectul asupra populaţiei va exista şi va fi reprezentat prin scăderea temperaturii apei furnizate în calorifere. Aurel Matei, directorul Colterm, a spus că în aceste condiţii compania poate funcţiona încă 4-5 zile.

ORAŞE ÎNGHEŢATE ÎN SIBIU
Din cauza gerului din ultima noapte, municipiul Mediaş şi oraşul Agnita din judeţul Sibiu au avut de suferit ca urmare a scăderii drastice a presiunii la gazele naturale. Potrivit reprezentanţiilor E.ON Gaz România, în municipiul Mediaş pe un număr de 31 de străzi a fost înregistrată o scădere a presiunii la gaze la consumatorii casnici. Situaţia a fost remediată după ce echipele de intevenţie au dezgheţat regulatoarele de gaze aflate pe traseul conductelor din afara localităţilor.

CRIZA GAZELOR LA BRAŞOV
Situaţiile “izolate” ale premierului Boc s-au observat şi la Braşov. Frigul năprasnic care a lovit oraşul, cu temperaturi de minus 22 de grade, a dus după sine scăderea presiunii gazelor, la limita suportabilului. Cu toate acestea, directorii Distrigaz şi Transgaz Braşov susţin că nu există nici o variaţie de presiune a gazului metan, comparativ cu zilele precedente. Braşovenii s-au plâns ieri de scăderea presiunii la gaze, frigul instalându-se inclusiv în biroul prefectului de Braşov, precum şi în cel al preşedintelui Consiliului Judeţean Braşov.

GALAŢIUL REZISTĂ 10 ZILE
Sistarea furnizării gazului prin staţia Isaccea a afectat şi centrala termică a Galaţi. Presiunea a scăzut cu 40%, iar autorităţile au fost nevoite să apeleze la stocurile de păcură. Centrala situată pe platforma combinatului siderurgic este una mixtă, funcţionând atât cu gaz cât şi cu păcură, iar timp de cel puţin 10 zile sistemul de încălzire centralizată a oraşului nu va fi afectat. Cei mai mulţi dintre gălăţeni au ca încălzire agentul termic produs de centrala oraşului, peste 80.000 de apartamente fiind racordate la sistem. Autorităţile speră ca această criză a gazului să se termine cât mai rapid.

Europa Centrală şi Balcanii, lovite din plin

Disputa gazului dintre Rusia şi Ucraina s-a amplificat ieri, lovind din plin Europa Centrală şi Balcanii, fapt ce a determinat Uniunea Europeană (UE) să afirme hotărât că întreruperea furnizării este “cu totul inacceptabilă”.

Ieri, livrările de gaze ruseşti către centrul Europei au scăzut dramatic, iar cele către Balcani s-au oprit la graniţa României, cearta dintre Moscova şi Kiev pe tema preţului nou şi datoriilor vechi făcând ca întreruperile în furnizarea acestui important produs energetic să intre în a şasea zi. “Livrările trebuie reluate imediat”, au reacţionat cu fermitate preşedinţia cehă a UE şi Comisia Europeană (CE). “Fără un anunţ prealabil şi în contradicţie clară cu garanţiile oferite Uniunii Europene de cele mai înalte autorităţi ruse şi ucrainene, livrările de gaz către anumite state membre au fost întrerupte în mod semnificativ. Situaţia este întru totul inacceptabilă”, precizau tăios preşedinţia UE şi CE.

ŞANTAJUL ENERGETIC
Ţările lovite de ceea ce analiştii au numit “şantajul energetic rusesc” erau ieri, potrivit AFP, următoarele: Austria, Ungaria, Cehia, Slovacia, Polonia, Germania, România, Bulgaria, Croaţia, Macedonia, Turcia, Grecia. Rusia speră să îi determine pe clienţii ei europeni, privaţi de energie în plină iarnă cu temperaturi de –26 până la –31 grade, să facă presiuni asupra conducerii prooccidentale a Ucrainei, cu care se află în conflict politico-diplomatic şi pe care o acuză că “înţeapă” conductele. În faţa penuriei, ţările respective au început să apeleze la propriile rezerve, care sunt considerabile. Bulgaria, de exemplu, se gândeşte să redeschidă un reactor de la Kozlodui. De altfel, ideea relansării atomocentralelor în UE datează din 2006. Actuala dispută ruso-ucraineană este o repetare a scenariului din 2006, când Rusia “a închis toate robinetele” de tranzit prin Ucraina timp de trei zile, îngheţând Europa.

Ieri, Rusia şi Ucraina au continuat să se acuze. Vicepreşedintele gigantului gazier rus Gazprom, Alexandr Medvedev, a spus că Ucraina a închis trei conducte de export. Iar purtătorul de cuvânt al Naftogaz, Valentin Zemlianskyi, a acuzat Gazprom că a redus livrările către Europa la 70 de milioane de metri cubi în comparaţie cu 300 de milioane cât este normal. Jonathan Stern, directorul de cercetări asupra gazului la Oxford Institute for Energy Studies, declara agenţiei Bloomberg că disputa dintre ruşi şi ucraineni nu va fi rezolvată înainte de vineri.

KIEVUL ACUZĂ CHIŞINĂUL DE FURT
Chişinăul respinge acuzaţiile Kievului privind furtul de gaze ruseşti destinate europenilor. Luni dimineaţă, compania ucraineană Naftogaz a anunţat că, “din motive necunoscute, Republica Moldova foloseşte practic întregul volum de gaze din conducta de tranzit care duce spre România, Turcia, Bulgaria, Grecia şi Macedonia”. Ar fi vorba despre aproximativ 10 milioane metri cubi de gaze pe zi. Naftogaz mai spune că “acţiunile comune ale Gazprom şi ale companiei fiice Moldova-Gaz contribuie la destabilizarea livrărilor către Balcani şi determină acuzaţii neîntemeiate faţă de Ucraina”.

Ministrul moldovean al Economiei, Igor Dodon, a replicat că Ucraina caută ţap ispăşitor. Kievul a acuzat Chişinăul după ce acesta a încetat de la 1 ianuarie să mai cumpere energie electrică din Ucraina. Acum, cea mai mare parte a ţării este asigurată cu energie de Centrala de la Cuciurgan, subordonată regimului
separatist de la Tiraspol. Preşedintele moldovean, Vladimir Voronin, a cerut Guvernului măsuri entru a reduce volumul mărfurilor importate din Ucraina. (Mihaela Mătăchiţă,
Vitalie Călugăreanu)

Petrom suplimentează gazul furnizat

Petrom, al doilea producător de gaze naturale din ţară, a pus în funcţiune încă o sondă în zona Văleni (zona Craiova), care va produce zilnic între 300.000 şi 500.000 de metri cubi de gaze pe zi. Corelată cu închiderea temporară de luni a combinatului Doljchim din Craiova, Petrom le suplimentează consumatorilor din România o cantitate totală de 1,3-1,5 milioane de metri cubi de gaze zilnic, potrivit unui comunicat al companiei. În ceea ce priveşte furnizarea de combustibili alternativi care ar putea fi utilizaţi de CET-uri în locul gazelor, Petrom poate furniza 70-75.000 de tone de păcură până la sfârşitul lunii, se mai arată în comunicat.


Pagină realizată cu ajutorul corespondenţilor Jurnalul Naţional: Elly Cîrstea, Mircea Opriş, Dan Tomozei, Libiu Mateescu, Daniel Mihalaşcu.