x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Impactul schimbărilor climaterice, evaluat din pix la Bucureşti

0
Autor: Adrian Stoica 26 Sep 2019 - 11:40
Impactul schimbărilor climaterice, evaluat din pix la Bucureşti
Vezi galeria foto


În România, nivelul Mării Negre a crescut faţă de anul 1860 cu 33 cm în 145 de ani la Sulina (în medie, cu 2,3 mm/an) şi cu 13 cm în 70 de ani (în medie cu 1,9 mm/an) la Constanţa. La fel şi debitul maxim al Dunării a crescut cu 12 % în 165 de ani. În ciuda acestor date alarmante, la conceperea proiectelor de protecţie împotriva inundaţiilor nu s-a ţinut cont de impactul schimbărilor climatice asupra creşterii nivelului mării, este concluzia unui raport al Curţii de Conturi a Uniunii Europene.

 

Inundaţiile sunt fenomene meteorologice care nu pot fi prevenite, dar se pot lua măsuri pentru limitarea efectelor. Pentru asta autorităţile române s-au blindat cu o legislaţie corespunzătoare, au politici şi proceduri, o strategie de aparare împotriva lor şi hărţi de hazard. În teorie lucrurile arată bine, dar când  inundaţiile lovesc se declanşează haosul. Unul organizat, bine structurat pe toate palierele de comandă şi centrat mai degrabă pe negarea adevărului, unul cunoscut, oricum, de toată lume. Planurile frumoase au rămas pe hârtie.

 

Probleme cu autorizaţiile

În România există 2.404 de baraje de protecţie, clasificate pe patru grupe, din care 181 de importanţă excepţională şi deosebită, la care se mai adaugă circa 10.000 km de diguri, majoritatea din pământ. Dacă cele 181 de baraje nu ridică probleme, la celelalte 2.404, considerate de importanţă normală şi redusă, acestea continuă să existe. Nu mai puţin de 982 dintre ele nu sunt autorizate. Acestea sunt deţinute, în general, de societăţi aflate în insolvenţă sau de alte entităţi comerciale private (societăţi comerciale, persoane fizice autorizate, asociaţii familiale etc) care au probleme cu dreptul de proprietate. O situaţie deosebită se înregistrează şi în ceea ce priveşte barajele deţinute de autorităţilor locale. Ele se confruntă cu  dificultăţi în asigurarea resurselor financiare şi umane necesare administrării lor în siguranţă, ceea ce face ca numai 20% dintre ele să fie autorizate. O altă categorie este cea a barajelor şi lacurile de acumulare care au mai mulţi proprietari care îşi dispută dreptul de proprietate în instanţă. În acest caz, Ministerul Apeor şi Pădurilor are mâinile legate, neavând competenţa de a interveni în procese. Administraţia Naţională „Apele Române” spune însă că va remedia într-un interval de 3-5 situaţia tuturor barajelor nereglementate din punct de vedere al legislaţiei naţionale privind siguranţa.  În prezent, conform acestui plan, în 2019 sunt propuse pentru autorizare/reautorizare 341 baraje, în 2020 vor fi 314,  iar 317 în 2021.

 

Studii, de abia după 2022

 

Un raport publicat de Curtea de Conturi europeană atrăgea atenţia că România nu deţine informaţii suficiente privind impactul schimbărilor climatice asupra regimului precipitaţiilor şi a inundaţiilor asociate acestor schimbări. Autorităţile intenţionează să efectueze studii în acest sens de abia începând cu anul 2022, când va începe cel de al doile ciclu de punere în aplicare a Directivei europene privind inundaţiile (adoptată în 2007). Asta înseamnă că toate măsurile luate împotriva inundaţiilor, aşa puţine cum au fost, nu au ţinut cont prea mult de efectele schimbărilor climaterice.

 

Asigurările obligatorii, opţionale

 

Nici în ceea ce priveşte rata de acoperire a asigurărilor obligatorii, care acoperă şi riscul împotriva inundaţiilor, România nu stă bine. “Primarii ar avea obligaţia de a aplica amenzi de până la 110 euro persoanelor care nu încheie o asigurare împotriva inundaţiilor. În pofida acestui fapt, numai una din cinci locuinţe este asigurată împotriva inundaţiilor”, este constatarea făcută în urma misiunii de audit de inspectorii Curţii de Conturi europene. De fapt vorbim despre o lege a asigurărilor obligatorii care pasează responsabilităţile pentru aplicarea ei primarilor fără însă a le pune la dispoziţie şi mijloacele necesare. Pe de altă parte, autorizaţiile pentru construcţii în zonele inundabile curg, deşi trebuie interzise.

 

Planuri fără surse de finanţare

Planurile de gestionare a riscului de inundaţii trebui să identifice surse de finanţare pentru acţiunile de combatere, acestea urmând a fi puse la dispoziţie de autorităţile statelor UE, dar evaluarea făcută de Curtea de Conturi europene a aratat că în realitate lucrurile nu stau chiar aşa. În România cele două planuri regionale de gestionare a riscului de inundaţii care au făcut obiectul auditului omiteau sursele de finanţare pentru aproximativ 35 % din măsuri. Lucrurile nu arătau mai bine nici în alte ţări. De exemplu, în Portugalia pentru 25% din măsuri nu exista finanţare, în Austria pentru aproximativ 30 % din măsuri, planul naţional de gestionare a riscului de inundaţii preciza sursa fondurilor, dar nu şi costul, în Cehia se stabileau costurile, dar nu şi sursa de finaţare pentru întreg planul.

2.600 de măsuri şi 17 mld. euro

România are încă din 2010 o strategie de luptă împotriva inundaţiilor, iar în perioada 2010-2013, s-au elaborat 11 hărţi de hazard, care ar trebui să ofere informaţii punctuale despre zonele inundabile. Specialiştii au identificat 357 de zone cu risc semnificativ de inundaţii pe care le ţin sub monitorizare, fiind identificate şi prioritizate circa 2.600 de măsuri, care trebuie realizate în perioada 2016-2021. Costurile acestor măsuri au fost evaluate la 17,46 miliarde de euro în strategia de luptă împotriva inundaţiilor, aşa că până să fie apicate nu ne rămâne decât să evaluăm pagubele atunci c\nd vin şuvoaiele.

 

Pagubele provocate de inundaţii vor exploda

Costul economic al evenimentelor hidrologice la nivelul UE a fost de aproximativ 166 de miliarde de euro în perioada 1980-2017. Cifra reprezintă aproximativ o treime din pierderile generate de evenimente asociate schimbărilor climatice. La nivelul spaţiului comunitar se estimează că valoarea daunelor provocate de inundaţii ca urmare a efectului combinat al schimbărilor climatice şi economice va creşte de la 7 miliarde de euro pe an în perioada de control 1981-2010 la 20 de miliarde de euro pe an până în 2020, la 46 de miliarde de euro pe an până în 2050 şi la 98 de miliarde de euro pe an până în 2080. Începând cu 1985, inundaţiile au devenit mai frecvente în Europa. În ultimii ani, tendinţele arată că numărul viiturilor rapide cu o amploare medie spre mare a crescut de cel puţin două ori faţă de cel înregistrat la sfârşitul anilor '80.

 


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Violeta Alexandru: Creşterea salariului minim a fost decisă la finalul unei susţinute activităţi de analiză, nu din pix

Violeta Alexandru: Creşterea salariului minim a fost decisă la finalul unei susţinute activităţi de analiză, nu din pix
Creşterea salariului de bază minim brut pe ţară a fost decisă la finalul unei susţinute activităţi de analiză şi nu din pix, pe calcule electorale, potrivit ministrului Muncii şi Protecţiei Sociale, Violeta...

Virgil Popescu: Am propus ridicarea barierelor de preţ pentru gazele naturale şi energia electrică

Virgil Popescu: Am propus ridicarea barierelor de preţ pentru gazele naturale şi energia electrică
Ministrul Economiei, Virgil Popescu, a anunţat că a propus ca proiectul de lege de modificare a OUG 114 să conţină prevederi în domeniul energiei precum ridicarea barierelor de preţ la producător „pentru...

Majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată la 2.230 de lei, aprobată de Guvern

Majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată la 2.230 de lei, aprobată de Guvern
Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată va fi majorat la 2.230 lei lunar începând cu data de 1 ianuarie 2020, de la 2.080 lei în prezent, ceea ce reprezintă o creştere de 7,2 % faţă de luna...

Sesiunea de depunere a cererilor de sprijin pentru crearea de suprafeţe împădurite, prelungită până pe 31 martie 2020

Sesiunea de depunere a cererilor de sprijin pentru crearea de suprafeţe împădurite, prelungită până pe 31 martie 2020
Cea de-a patra sesiune de depunere a cererilor de sprijin pentru accesarea schemei de ajutor de stat pentru crearea de suprafeţe împădurite a fost prelungită până la 31 martie 2020, a anunţat, vineri, Agenţia de...

„Vicecampionii” UE la scăderea producţiei

„Vicecampionii” UE la scăderea producţiei
România a înregistrat în octombrie o scădere a producţiei industriale de 3,9% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, declin ce ne plasează pe al doilea loc în Uniunea Europeană, la egalitate cu Estonia şi...

Totalul activelor din administrarea sistemului de pensii private a depășit 61 miliarde de lei

Totalul activelor din administrarea sistemului de pensii private a depășit 61 miliarde de lei
Valoarea activelor totale aflate în administrare, la nivelul întregului sistem de pensii private, a ajuns la 61,53 miliarde de lei (12,95 miliarde de euro), la 30 septembrie 2019, în creştere cu 24,04% faţă de...

Programul privind instalarea de sisteme fotovoltaice s-a prelungit

Programul privind instalarea de sisteme fotovoltaice s-a prelungit
Sesiunea de depunere a dosarelor de finanţare în cadrul Programului privind instalarea de sisteme fotovoltaice pentru gospodăriile izolate neracordate la reţeaua de distribuţie a energiei electrice se prelungeşte...

E.ON a investit în acest an peste 90 milioane de euro în distribuția de gaze și electricitate din România

E.ON a investit în acest an peste 90 milioane de euro în distribuția de gaze și electricitate din România
Compania Delgaz Grid, membră a grupului E.ON România, a investit în acest an 428 milioane de lei (peste 90 milioane de euro) în principal pentru modernizarea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi a electr...

Finanţele au atras vineri 75 milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitaţia de joi

Finanţele au atras vineri 75 milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitaţia de joi
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a atras, vineri, 75 milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitaţia de joi, când a împrumutat 500 milioane de lei, la o dobândă de 4,12% pe an, printr-o emisiune de...

MFP vrea continuarea programului Tezaur în 2020 şi relansarea Programului Fidelis

MFP vrea continuarea programului Tezaur în 2020 şi relansarea Programului Fidelis
Ministerul finanţelor Publice intenţionează continuarea emisiunilor de titluri de stat pentru populaţie în cadrul Programului Tezaur, precum şi relansarea Programului Fidelis care va asigura distribuirea...

Cîțu: Este posibilă o a treia rectificare bugetară. Plata pentru cazul Micula ne-a dat peste cap

Cîțu: Este posibilă o a treia rectificare bugetară. Plata pentru cazul Micula ne-a dat peste cap
Executivul ar putea să facă o a treia rectificare bugetară în acest an, pentru a asigura cheltuielile de funcţionare pentru primării, care sunt într-o situaţie disperată, în condiţiile în care plata...

Orban a hotărât ca statul român să plătească datoria către frații Micula

Orban a hotărât ca statul român să plătească datoria către frații Micula
Premierul Ludovic Orban a declarat că ROMATSA riscă să rămână fără bani şi, ca urmare, a luat decizia de a plăti suma pentru care există un titlu executoriu, în baza deciziei Curţii arbitrale ICSID,...

Leul s-a apreciat în raport cu principalele valute

Leul s-a apreciat în raport cu principalele valute
Leul s-a apreciat cu 0,05 bani în raport cu euro (-0,01%), moneda europeană fiind cotată la 4,7786 lei, faţă de 4,7791 lei joi. Acesta a câştigat teren şi în faţa dolarului american, care a ajuns la...

România, printre statele UE cu cel mai scăzut consum individual în 2018

România, printre statele UE cu cel mai scăzut consum individual în 2018
Bulgaria, Ungaria, Croaţia şi România au avut anul trecut cel mai mic consum individual efectiv (AIC) pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS), potrivit datelor Oficiului...

Romgaz, în conflict cu constructorul termocentralei Iernut din cauza întârzierilor

Romgaz, în conflict cu constructorul termocentralei Iernut din cauza întârzierilor
Romgaz a informat Ambasada Spaniei de întârzierile pe care le înregistrează compania Duro Felguera, care, în consorţiu cu Romelectro, construieşte noua centrală pe gaze de la Iernut, au afirmat, reprezentanţii...
Serviciul de email marketing furnizat de