Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Delegaţia FMI este la Bucureşti şi evaluează economia românească pentru a vedea dacă toate angajamentele asumate au fost respectate. Aşa cum se întâmplă de fiecare dată când Fondul este în România, autorităţile fac calcule peste calcule. A cincea evaluare se face pentru a studia bugetul pe 2010, practic pentru rectificarea anunţată, şi pentru a verifica felul în care se îndeplinesc măsurile anunţate: disciplinarea cheltuielilor publice, reducerea personalului bugetar, reformarea sistemului de pensii.
De asemenea, echipa Fondului se află în România pentru a întări competenţa ANAF în vederea creşterii gradului de colectare. Probabil că aşa se explică acţiunea spectaculoasă de la angrourile din capitală. Lucru care sperăm să devină obişnuinţă pentru stoparea evaziunii fiscale, a contrafacerilor şi a contrabandei. Primele discuţii de la Bucureşti vin într-o perioadă în care clasa politică este pe cale să plece în vacanţă sau este chiar în vacanţă, sindicatele sunt vlăguite după acţiunile de proteste în stradă care au rămas fără vreun rezultat. Fondul mai vine şi după o serie de acuze şi critici făcute de şeful statului faţă de FMI într-un acid dialog la distanţă cu directorul general al FMI, Dominique Strauss-Kahn.
Băsescu a putut să constate şi din discuţia cu premierul maghiar, Viktor Orban, care sunt consecinţele ruperii unui acord cu FMI, Ungaria având serioase probleme după lecţia de "demnitate" asumată de Guvernul Orban. Boc evident că nu va putea să facă greşeala omologului de la Budapesta. Guvernul român are nevoie de bani pentru plata pensiilor, salariilor bugetarilor, medicamentelor, dar şi pentru plata dobânzilor la datoriile făcute până acum. Patronatele au anunţat marţi că deja se discută despre un nou împrumut care să ajute Administraţia de la Bucureşti să treacă cocoaşa de plăţi ale împrumuturilor anterioare la plăţile programate în 2011.
Un nou acord înseamnă şi discuţii purtate într-o nouă formulă politică, şi de aceea şi reprezentanţii FMI şi ministrul de Finanţe se feresc să facă declaraţii. Însă un lucru e cert. Vom avea nevoie de un nou împrumut, căci actualul expiră în martie 2011, dar, dacă se va face, va fi probabil fără Emil Boc.
România vrea să ia un nou împrumut de la FMI, după ce actualul acord va expira la jumătatea lunii martie 2011. Aşa spun patronatele, care au aflat această veste chiar de la şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks. Pare logic, având în vedere că economia nu-şi va reveni nici anul viitor, iar Ministerul de Finanţe nu va avea viaţă prea liniştită. Statul are de acoperit o emisiune de eurobonduri de 700 de milioane de euro care ajunge la scadenţă şi încă 1,4 miliarde din bonduri pe care le-a vândut în toamna trecută băncilor locale. La acestea se adaugă scadenţe la titlurile de stat în lei, în condiţiile în care mare parte din sumele împrumutate anul trecut pe piaţa internă au scadenţe scurte. Şi, fără credibilitatea dată de un acord cu FMI, statul român îşi va refinanţa cheltuielile extrem de scump.
Aşa că cele spuse de Cezar Corâci, preşedintele UGIR-1903, par credibile. "Franks a recunoscut că există discuţii (...). Da, da, inclusiv un împrumut, dar vor fi şi măsuri care să stimuleze economia, după ce va fi rezolvată problema deficitului", a spus Corâci, după o întâlnire cu reprezentanţii FMI. El a precizat că nu s-a vehiculat o cifră privind valoarea împrumutului care ar putea fi contractat, dar în schimb au fost anunţate domenii prioritare pentru investiţii, acestea vizând plata arieratelor, fondurile europene şi investiţiile publice.
Această informaţie nu a fost însă confirmată de autorităţile române. Dar nici nu a fost negată. "Este prematur să vorbim despre un nou acord cu FMI. Nu avem în acest moment discuţii despre un nou acord cu FMI", a răspuns Boc unei întrebări venite din partea presei. Şi ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, a avut o abordare similară. Fără îndoială că noul acord va fi încheiat cu un alt cabinet, iar autorităţile se feresc însă să facă declaraţii despre acest acord. Şi şeful misiunii FMI este precaut în declaraţii. "FMI va avea, la un moment dat, discuţii cu Guvernul despre modul în care va fi continuată relaţia cu instituţia financiară internaţională", a explicat Franks.
El a precizat că acum discuţiile despre un nou acord sunt "premature", iar parametrii vor fi analizaţi "la un moment dat". Posibilitatea încheierii unui nou împrumut, după încheierea actualului acord, în primăvara anului viitor, a fost anunţată de preşedintele Traian Băsescu.
Însă, reprezentanţii FMI sunt îngrijoraţi de absorbţia de România a fondurilor europene, care arată foarte rău. "Suntem foarte îngrijoraţi de absorbţia fondurilor europene. Vrem să depunem tot efortul pentru a îmbunătăţi atragerea acestor finanţări şi vrem să lucrăm împreună cu Guvernul pentru găsirea unor strategii (...) Principala provocare este ca banii să fie folosiţi înainte ca ei să dispară, înainte să înceteze să mai fie disponibili pentru România", a spus Franks.
Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, aduce în discuţie publică o idee foarte interesantă. "România în momentul de faţă nu poate să se lupte pe două fronturi, adică şi pentru sănătatea bugetului şi pentru ieşirea din recesiune. Anul acesta trebuie să mergem pe un singur sens, însănătoşirea bugetului", a afirmat Vasilescu. El a adăugat că o revenire pe plus a creşterii economice ar putea avea loc abia spre sfârşitul anului viitor, doar dacă vor avea loc ajustările bugetare. Oficialul BNR a arătat că, pe lângă bătălia pentru însănătoşirea bugetului, România va trebui să ducă o luptă şi pentru atragerea investiţiilor străine directe, capitol la care este în concurenţă cu ţări precum Ungaria sau Bulgaria.
