Încasările ANAF nu ţin pasul cu creşterea PIB

Încasările ANAF au fost în creştere în acest an de la un trimestru la altul. În valori nominale, acestea au crescut de la 56,28 miliarde de lei în primul trimestru, la 58,39 miliarde de lei în trimestrul al doilea, pentru ca în trimestrul al treilea să urce la 64,77 de miliarde de lei. Dacă este însă să raportăm încasările Fiscului la Produsul Intern Brut, ponderea a fost oscilantă, primul trimestru al anului fiind cel mai bun, în timp ce al doilea trimestru a fost cel mai slab.

În primul trimestru al anului, veniturile colectate de ANAF au fost de 56,28 miliarde de lei. Raportate la un PIB de 181,51miliarde de lei, ponderea lor a fost de 31%. În schimb, în al doilea trimestru, când PIB a avansat la 218,77 miliarde de lei, veniturile administrate de ANAF au fost de aproape 58,39 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă o scădere a ponderii acestora la 26,68 % din PIB. În trimestrul al doilea al anului, ponderea încasărilor Fiscului în PIB a scăzut comparativ cu primul trimestru cu aproape 5%. Potrivit ultimei raportări a ANAF, în trimestrul al treilea al anului, această pondere a fost de 29% la un PIB de circa 223 miliarde de lei. Deşi încasările ANAF le-au depăşit ca pondere în PIB pe cele din trimestrul doi, ele au fost sub cele din primul trimestru.

Fiscul ia de unde poate mai uşor

Potrivit raportării pentru trimestrul al treilea al anului, sumele colectate de la „Marii Contribuabili”, de către Direcţia Generală Mari Contribuabili, unitatea de elită a ANAF, au fost de 26,84 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că ponderea lor în totalul încasărilor ANAF a fost de aproape 41,44%. De la începutul anului, trimestrul al treilea este din acest punct de vedere cel mai slab pentru inspectorii ANAF după ce ponderea acestor încasări a fost de 41,45% în primul trimestru (22,55 miliarde de lei), pentru ca ea să ajungă la 43,89% în trimestrul al doilea (25,63 de miliarde de lei). Diferenţa a fost asigurată de sumele colecte de la persoanele care desfăşoară activităţi independente şi întreprinderile mici şi mijlocii. Sumele colectate de la marii contribuabili sunt încă departe de procentele înregistrate în ţările occidentale, unde ponderile sunt inversate. De exemplu, în Franţa, Germania sau Marea Britanie, marii contribuabili participă cu 65-75% la încasările Fiscului.

Ponderea TVA-ului, tot slabă

Încasările din taxa pe valoarea adăugată au fost în trimestrul al treilea de 15,65 miliarde de lei, ele deţinând o pondere de 24,16% în totalul veniturilor administrate de ANAF. În termeni nominali, încasările din TVA au crescut în primele trei trimestre ale anului, de la 13,28 miliarde de lei în primul, la 13,48 miliarde de lei în al doilea şi la 15,65 miliarde de lei în al treilea. Totuşi, ca pondere în structura veniturilor ANAF, acestea au avut o evoluţie oscilantă. De la 24,41% în primele trei luni, ele au scăzut la 23% la jumătatea anului, pentru ca la nouă luni să ajungă la 24,16%. Potrivit Comisiei Europene, România pierde anual venituri de 27,55 miliarde de lei, aproape şase miliarde euro, din cauza neîncasării TVA. O sumă care reprezintă 36% din totalul veniturilor cuvenite, relevă ultimul raport ”VAT Gap” al Comisiei, venită pe fondul reducerii cotei standard de TVA.

Cheltuielile cu personalul, în creştere

În primele nouă luni ale anului costurile colectării au fost de 10.453,3 lei la un milion de lei colectat, el fiind în scădere comparativ cu perioada similară a anului trecut, când au fost de 10.485,6 lei. În schimb, cheltuielile cu personalul la un milion de lei colectaţi au crescut de la 9.667,6 lei la sfârşitul lui septembrie 2017, la 9.915,7 lei în septembrie 2018.

1.667.528

activi figurau în evidenţele Fiscului la sfârşitul lunii septembrie 2018, faţă de 1.650.126 la 30 iunie.

La 30 septembrie, arieratele rămase de recuperat la bugetul general consolidat erau de 13,14 miliarde de lei, din care 8,92 miliarde de lei la bugetul de stat si 2,94 miliarde de lei la bugetul asigurărilor sociale