x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Industria laptelui, controlată de multinaţionale şi sufocată de importuri. Cum a pierdut România cinci milioane de vaci

0
Autor: Adrian Stoica 02 Iul 2018 - 09:22
Industria laptelui, controlată de multinaţionale şi sufocată de importuri. Cum a pierdut România cinci milioane de vaci
Vezi galeria foto


Industria de prelucrare a laptelui este dominată de marile grupuri transnaţionale. Pentru producătorii şi procesatorii români de lapte integrarea în Uniunea Europeană nu a adus prea multe motive de bucurie. Nu mai puţin de 80 de fabrici de prelucrare au dispărut dintr-un foc pentru că nu au reuşit să îndeplinească standardele europene, iar piaţa autohtonă a fost invadată de importuri.  Producţia de lapte a scăzut de la 4,9 milioane de tone în 2008 la patru milioane anul trecut, asocierea fermierilor şi a procesatorilor autohtoni în cooperative este încă în faza incipientă, aşa că accesul lor în supermarketuri se face cu mare greutate, iar despre bursa laptelui se vorbeşte încă la timpul viitor.

 

După integrarea în Uniunea Europeană, industria laptelui din România a avut de trecut două şocuri. Primul a însemnat închiderea în 2014 a 80 de fabrici de prelucrare din cele 130 care fuseseră autorizate tranzitoriu pentru că nu reuşiseră să se încadreze în standardele UE, iar al doilea a venit în 2015 şi a însemnat eliminarea cotelor de lapte. Imediat după această măsură piaţa a fost invadată de importurile. Numai în anul 2015, acestea au crescut cu peste 10 %, pentru ca până la  finalul lui 2016 să crească cu 30 %. Acum piaţa este dominată de importurile din Ungaria şi Polonia, iar explicaţia este foarte simplă. „După eliminarea cotelor, producţia de lapte în cele două ţări a crescut foarte mult pentru că aici există ferme foarte mari, nu ca la noi. Aici este ferma şi cisterna de 25.000 de litri pentru colectare. O fabrică din Polonia procesează 2.000 de tone de lapte pe zi, iar la noi cea mai mare fabrică procesează 700 de tone pe zi. Practic, în Polonia trei fabrici procesează cât fabricile de la noi”, spune preşedintelui Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), Dorin Cojocaru. Aşa se face că în prezent între  20 şi 25% din laptele utilizat pentru procesare vine din afara ţării.

Sistemul de colectare lipseşte

Sistemul de colectare al laptelui de la fermieri este o marea problemă. O încercare de a depăşi acest blocaj s-a făcut în anul 2014 când a fost pus la punct un program prin care fiecărei primării care intra în el i se dădea un tanc de răcire a laptelui de 5.000 de euro. “Din cele 3.200 de comune ştiţi câte au intrat în el? Doar 320. Realizarea acestor centre de colectare în comune ne permitea o colectare foarte bună a laptelui şi la preţuri mai mici. Lipsa de interes a primarilor a făcut programul să nu funcţioneze”, potrivit preşedintelui APRIL.  În România se procesează cam un 1,2 million de litri de lapte în fabricile autorizate, ele având voie să facă şi comerţ intracomunitar, iar două milioane de tone se procesează de către producătorii înregistraţi conform Ordinului 111/2008, dar aceştia nu au voie să facă comerţ intracomunitar şi nici să-şi ducă marfa în supermarketuri.

 

 

România a ajuns la o producţie de numai patru milioane de litri de lapte. Producem sezonier, iar iarna avem un deficit de 30-40% comparativ cu vara.

 

România nu are o bursă a laptelui

Fermierul român nu-şi pot permite să stea fără a avea un contract pentru livrarea laptelui. În primul rând fără acest contract el nu-şi poate încasa subvenţia acordată pentru animale, iar în al doilea rând el trebuie să fie sigur că cineva îi va lua laptele zilnic. În aceste condiţii în care fermierul trebuie să negocieze permanent cu procesatorul preţul, întrebarea este de ce nu se face o bursă a laptelui, mai ales că multe ţări au o astfel de instituţie. Odată cu apariţia contractelor futures, se pot face şi previziuni în ceea ce priveşte producţia, spun specialiştii. La noi însă nu există deocamdată o strategie de dezvoltare a sectorului de procesare autohton care ar trebui să pornească de la sprijinirea organizării în cooperative a micilor procesatori. Această asociere le-ar deschide calea spre rafturilor supermarketurilor pentru că aşa vor putea livra marfă mai multă şi ritmic. Deocamdată, vorbim doar despre haos, iar industria laptelui va continua să fie stăpânită de marii procesatori internaţionali.

 

La raft laptele ajunge scump

Lipsa fermelor mari şi a implicării crescătorilor de animale în procesarea laptelui face ca industria locală să dezvolte afaceri cu mult sub potenţialul pe care îl pot genera cei patru milioane de litri de lapte produşi acum în România. Chiar dacă avem costuri de producţie mai mici comparative cu ţări precum Ungaria sau Polonia, preţul laptelui proaspăt în retail este mai mare. Pe piaţa locală laptele proaspăt de vacă pleacă de la un preţ de circa un leu lei, plus TVA, la care se mai adaugă şi alte bonusuri, dar în raftul supermarketurilor pleacă de la şase lei un litru. Pe pieţele mari din UE, fermierii sunt şi acţionari la companiile de procesare a laptelui, ceea ce, din păcate, nu se întâmplă şi în România. Acesta este şi unul dintre motivele pentru care la noi negocierile dintre fermieri şi cei care cumpără laptele sunt foarte dure.

 

Transportul umflă preţul

Una din marile probleme este transportul. Deoarece avem o structură a fermelor foarte fragmentată este greu de eficientizat transportul laptelui către fabricile de procesare. Un procesator lucrează cu foarte mulţi furnizori, ceea ce implică şi costuri mari cu transportul. “Pe piaţă există multe puncte mici de colectare, deţinute de intermediari, care generează la rândul lor costuri", potrivit lui Dorin Cojocaru. Practic, doar transportul laptelui de la fermieri la fabrică reprezintă circa 30% din preţul de achiziţie al materiei prime.

 

Pasiunea medicului veterinar Petcu

Înainte de 1989 în jurul  Bucureştiului erau 40 de ferme ( fostele intreprinderi agricole de stat), iar acum mai este una, Agroindustriala Pantelimon. Performanţele acestei companii se leagă de numele medicului veterinar Mihai Petcu care este şi managerul ei. Şi-a început activitatea aici la 22 de ani ca tânăr specialist, iar după 52 de ani de meserie se încăpăţânează să-şi  ducă mai departe pasiune pentru animale şi să promoveze produsele curate, de fermă. Are 500 de vaci, din care jumătate sunt de lapte şi câteva sute de hectare de teren pe care le lucrează în arendă. În urmă cu câţiva ani a construit şi o fabrică de prelucrare a laptelui ultramodernă, împreună cu baiatul său care este absolvent al Institutului Politehnic din Lyon. Brânza, iaurtul, smântâna, sana sunt produse care pleacă din această fabrică zilnic sub marca Ferma Animalelor. Zilnic de la vacile de aici se obţin 700-800 de litri de lapte. “Pe plan mondial recordul este de 98 litri de lapte/vacă într-o zi. Eu obţin 70 litri/vacă”, spune cu mândrie Mihai Petcu. Preţul laptelui este însă marea problemă. El variază acum între un  leu şi trei lei pe litru (fără TVA) în funcţie de procesatorul care îl preia, dar de la ţărani ajunge să fie luat şi cu 50 de bani litrul.

 

Intre linii

 

“Multinaţionalele iau laptele şi cu 50 de bani litrul şi fac lapte praf pentru a obţine produse lactate. Aduc şi de afară foarte mult şi nu de cea mai bună calitate”, potrivit lui Mihai Petcu.

 

Intre linii

Un litru de lapte are acela;I aport nutritive ca 700 de grame de carne de viţel, 600 de grame de carne de vită, 400 de grame de carne de porc sau 8-9 ouă. Comparaţi preţurile la aceste produse cu cel al laptelui şi o să vedeţi cât de mic este cel al laptelui, spune medical veterinar Mihai Petcu

 

Ferme mici, performanţe pe măsură

Din cele şapte milioane de vaci pe care le avea înainte de 1989, România mai are două milioane. “Am ajuns să avem o medie de două vaci pe exploataţie agricol. La noi fermele mari cu peste 100 de vaci reprezintă doar 0,2% din total, când creşterea vacilor ar trebui făcută în ferme mari care să deţină şi sectorul de procesare a laptelui. La noi nu este aşa”, spune medical veterinar.

 

 

“Mă întrebaţi dacă este greu? Într-o ţară în care agricultura nu este un domeniu important pentru cei care conduc ţara, ce pretenţii aveţi. Aţi văzut vreodată vreun agricultor decorat după 1990. Eu, la 30 de ani am primit Meritul Agricol de la Ceauşescu. Aţi văzut la vreo adunare general a agricultorilor să vină vreun preşedinte al ţării?

Mihai Petcu, managerul Agroindustriala Pantelimon

 

Multinaţionalele sunt la butoane

Potrivit unui raport al Consililui Concurenţei, la nivelul anului 2008,  între cei mai mari zece procesatori de lapte de pe piaţă, şapte erau grupuri internaţionale. Între timp acestea şi-au întărit controlul după francezii de la Lactalis şi-au trecut în portofoliu companiile LaDorna, Albalact şi Covalact, reuşind să devină lider detaşat pe o piaţă care merge spre un miliard de euro. Pe a doua poziţie se află Danone, tot o companie franceză.

 

Greu de frânat importurile

În condiţiile în care piaţa lactatelor este dominată de companii străine,  importurile de lapte, alături de importurile de produse lactate nu vor putea fi limitate, susţine Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIA) - Sindalimenta. “Aceste multinaţionale susţin că laptele adus de afară este mai ieftin, dar nu este adevărat. Preţul de achiziţie pentru laptele autohton este acum 0,8 şi 1,2 lei/litru, raportat la un procent de referinta de grasime de 3,7%. În acelasi timp preţul la raft pentru aceeaşi cantitate cu un continut de 1,5% grasime este, în medie, 4,5 lei/litru. Trebuie spus că dintr-un litru de lapte brut, care are peste 3% grăsime, se obţin, pe lângă un litru de lapte cu 1,5% grăsime, unt, smântână şi alte produse. Retailerii fac preţul la raft. Taxele impuse prin contracte conduc la preţuri mult mai mari la raft decât la poarta fabricii. Reprezentanţii lor aranjează preţurile în aşa fel încât cele ale produselor lactate româneşti să fie uneori chiar mai mari decât al celor venite din import. Ei protejează în acest fel producţia ţărilor din care provin în detrimentul celor fabricate în România şi a consumatorilor români, ne-a declarat Dragoş Frumosu.

 

Importurile sunt în creştere

În 2017, România a importat o cantitate de lapte brut de 131.315 tone, în creştere cu 0,9% (1.130 tone) faţă de anul 2016 şi a colectat o cantitate de lapte de vacă de la exploataţiile agricole de 1,028 milioane de tone, cu 8% (1,02 tone) mai mult faţă de anul precedent, conform datelor INS. Producţia totală de produse lactate a fost de 670.519 tone în 2017, mai mare cu aproape 4% faţă de 2016, pe acest segment intrând laptele de consum, smântâna, lapte acidulat (iaurturi etc), untul şi brânzeturile de orice fel.

 

17.083 tone de lapte brut a importat România în luna ianuarie 2018, în creştere cu 17,2% faţă de aceeaşi perioadă din 2017 şi cu 10,5% mai mult faţă de luna decembrie.

 

Reducerea TVA, singura măsură bună

Singura măsură bună pentru sectorul de industrializare a laptelui a fost reducerea TVA la 9% la alimente în 2015, spune preşedintele APRIL, Dorin Cojocaru, pentru că li s-a permis  şi procesatorilor autohtoni să devină cât de cât competitivi. Cu toate acestea, cifrele nu au arătat prea bine nici după reducerea TVA. Potrivit unui raport al Departamentului pentru Agricultură al guvernului Statelor Unite ale Americii (USDA), „reducerea TVA din iunie 2015 a fost un factor pozitiv care a condus la o creştere a consumului de produse lactate, dar cererea suplimentară a fost acoperită de importuri, în special unt, brânză, şi lapte de consum”. De la 283 de milioane de euro în 2015, valoarea importurilor a crescut la 361 de milioane de euro în 2016, iar în 2017 acestea au fost de 314 milioane de euro.

 

Magazinele ar trebui obligate să menţioneze la raft adaosul comercial pe care îl practică. Consumatorul ar fi în cunoştinţă de cauză cu privire la costul real şi ar putea alege să cumpere din magazinele care nu umflă preţurile exagerat. Cum nu există vreo o reglementare în acest sens, s-a ajuns ca multe produse româneşti să aibă preţuri mult mai mari decât cele de import, iar românii care şi au un venit lunar mic  să fie jegmăniţi de aceşti comercianţi.

Dragoş Frumosu, preşedintele FSIA

 

 

Recapitalizarea agenţiilor economici mici şi mijlocii, adică a celor care procesează până la 10.000 de lapte pe zi şi au 20 de angajaţi, este o măsură necesară pentru susţinerea sectorului autohton. Dacă nu au acces la credite nu pot face nimic. Unii dintre ei au reuşit să pătrundă cu produsele şi pe pieţele externe şi mă refer aici la Liban, Orientul Mijlociu, Austria, Spania, Slovenia etc.

Dorin Cojocaru, preşedintele APRIL

 

Citeşte mai multe despre:   lapte

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Statul are prea mulţi salariaţi dar face angajări

Statul are prea mulţi salariaţi dar face angajări
Schimbarea Guvernului era aşteptată să aducă un val de concedieri în instituţiile statului. În acelaşi timp însă, unele autorităţi publice reclamă nevoie de personal şi anunţă angajări. Specialiştii...

Activele nete ale fondurilor de investiții au depășit 46 miliarde de lei

Activele nete ale fondurilor de investiții au depășit 46 miliarde de lei
Activele nete ale celor 207 fonduri deschise şi închise, locale şi străine, au crescut în luna septembrie cu 1,4%, până la nivelul de 46,5 miliarde de lei (9,8 miliarde de euro), înregistrând o creştere de 11%...

Curs valutar 18 octombrie 2019: Leul s-a depreciat în raport cu principalele valute

Curs valutar 18 octombrie 2019: Leul s-a depreciat în raport cu principalele valute
Banca Naţională a României (BNR) a afişat, vineri, un curs de 4,7556 lei pentru un euro, în creştere cu 0,06 bani (+0,01%) faţă de cotaţia anterioară, de 4,7550 lei/euro. De asemenea, leul s-a depreciat şi ...

Testele cu cărbune sărac în sulf la Termocentrala Mintia sunt bune. Vor fi respectate normele de mediu

Testele cu cărbune sărac în sulf la Termocentrala Mintia sunt bune. Vor fi respectate normele de mediu
Primele teste de la Termocentrala Mintia, în care a fost utilizat cărbune importat din Indonezia, cu un conţinut redus de sulf, sunt în parametrii normali în ceea ce priveşte arderea, susţin...

Locuri de muncă vacante în domeniul medical, în București (127 posturi)

Locuri de muncă vacante în domeniul medical, în București (127 posturi)
127 de locuri de muncă vacante în domeniul medical, în București (127 posturi). Află cum poți să aplici și care sunt condițiile de concurs. Asistent medical generalist debutant PL Spitalul Clinic de...

APIA a început plata ajutorului de stat pentru motorină

APIA a început plata ajutorului de stat pentru motorină
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a început plata ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, aferent perioadei 1 aprilie - 30 iunie 2019...

CFR trebuie să semneze contractul pentru tronsonul București-Sighisoara, altfel pierde 800 milioane de euro

CFR trebuie să semneze contractul pentru tronsonul București-Sighisoara, altfel pierde 800 milioane de euro
CFR SA, ca autoritate contractantă, are dreptul să semneze contractul pentru modernizarea tronsonului Braşov-Sighişoara, loturile 1 (Braşov-Apaţa) şi 3 (Caţa-Sighişoara), în caz contrar se va pierde o...

Alertele cibernetice, în creştere

Alertele cibernetice, în creştere
Numărul alertelor de securitate colectate şi procesate de către Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO) a ajuns la 1.805, în primele nouă luni ale anului, în timp ce...

Secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene: Puținii bani europeni pe care îi primim vor merge la autostrada Pitești-Sibiu

Secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene: Puținii bani europeni pe care îi primim vor merge la autostrada Pitești-Sibiu
Puţinii bani alocaţi pentru infrastructura României de către Comisia Europeană în viitorul exerciţiu bugetar vor fi direcţionaţi către proiectul autostrăzii Piteşti-Sibiu, a declarat...

Moneda naţională s-a depreciat în raport cu euro şi a câştigat teren în faţa dolarului

Moneda naţională s-a depreciat în raport cu euro şi a câştigat teren în faţa dolarului
Leul s-a depreciat, joi, în raport cu euro, cursul afişat de Banca Naţională a României (BNR) fiind de 4,7550 lei, mai mult cu 0,13 bani (+0,03%) faţă de cotaţia din şedinţa anterioară, când moneda unică...

Japonezii investesc în uzina pe care au năşit-o în 1969

Japonezii investesc în uzina pe care au năşit-o în 1969
Tradiţia colaborării dintre teleormăneni şi japonezi, veche de 50 de ani, se întăreşte cu o nouă infuzie de bani. Concernul nipon JTEKT, care deţine fabrica de rulmenţi Koyo România, fosta Rulmentul...

Românii, tot mai puţini şi bătrâni

Românii, tot mai puţini şi bătrâni
Politicile guvernamentale din ultimii ani pentru creşterea natalităţii şi de atrage înapoi acasă a românilor plecaţi peste hotare au eşuat. Migraţia se menţine la cote ridicate, România fiind ţara de unde...

Lipsa constructorilor transformată într-o afacere

Lipsa constructorilor transformată într-o afacere
Galerie Foto Piaţa construcţiilor în România este în continuă creştere. Conform INS, în perioada 1 ianuarie - 31 august 2019, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, volumul total al lucrărilor de construcţii a...

BCR va opri temporar sistemul informatic pentru carduri

BCR va opri temporar sistemul informatic pentru carduri
Banca Comercială Română (BCR) opreşte sistemul informatic care gestionează operaţiunile cu carduri, în noaptea de vineri spre sâmbătă, 18-19 octombrie 2019, potrivit unui comunicat al băncii. În intervalul...

Un român mănâncă 100 de kilograme de pâine pe an și 58 de kilograme de carne

Un român mănâncă 100 de kilograme de pâine pe an și 58 de kilograme de carne
Pâinea şi produsele de franzelărie reprezintă unul din alimentele de bază pentru români, anul trecut consumul mediu lunar fiind de 8 kilograme, ceea ce înseamnă 96,5 kilograme de persoană pe an, potrivit un...
Serviciul de email marketing furnizat de