x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Industria românească a oţelului rugineşte

Industria românească a oţelului rugineşte

de Cristian Anton    |    30 Mai 2018   •   10:50
Industria românească a oţelului rugineşte

Producătorii români de oţel au ratat anul acesta toate contractele mari oferite fie de companii de stat, fie de investitori străini. Aşa s-a ajuns ca proiectul BRUA să fie realizat de Transgaz cu ţevi din Turcia, Metrorex să aducă şine din Austria, iar ExxonMobil să exploateze gazele din Marea Neagră cu echipamente produse în SUA. Una peste alta, industria locală a pierdut contracte de 250 de milioane de euro, în condiţiile în care ArcelorMittal, cel mai mare jucător autohton a anunţat că va renunţa la combinatul de la Galaţi. Cu toate acestea, producţia de oţel brut a României a fost cu 2,2% mai mare în 2017 faţă de anul precedent. Este foarte posibil, însă, ca cifrele să scadă pentru anul în curs, dată fiind situaţia tensionată din industrie.

Metrorex SA a semnat pe 21 mai un acord cadru pentru 24 de luni, privind achiziţia a 1.540 de tone de şină tip 49 şi 1.526 tone de şină de tip 60, care vor fi livrate în staţia de metrou Berceni. Câştigătoare a fost desemnată singura companie înscrisă în competiţie, voestalpine Schienen GmbH, care va primi de la Metrorex 12.648.832,06 lei, fără TVA. Contractul nu este foarte mare pentru un producător de talia voestalpine, dar austriecii se bucură de o prezenţă masivă pe piaţa românească.

1 milliard de lei, echivalentul a circa 225 de milioane de euro, este valoarea contractelor primite de voestalpine în România numai în ultimii doi ani

În septembrie 2017, CFR SA a cumpărat de la voestalpine şină de cale ferată de peste 6,1 milioane lei, iar Metrorex achiziţiona în februarie 2016 şină de 19,4 milioane de lei. Cea mai mare lovitură a lor a fost cea din iunie 2017, când au încheiat cu OMV Petrom un acord pentru furnizarea de material tubular în valoare de peste 800 de milioane de lei, fără TVA.  

 

Gazoductul românesc BRUA, afacere turco-austriacă

Pe lângă miliardul de lei plătit de români pentru oţelul austriac, anul acesta a adus şi alte lovituri metalurgiei locale. În martie, Transgaz a ales drept câştigătoare a licitaţiei pentru livrarea materialului tubular pentru gazoductul BRUA compania turcă Toscelik Spiral Boru, care va încasa 126 milioane de euro, fără TVA, de la statul român. Producătorii locali de la ArcelorMittal, Moldocolor, TMK- Artrom Slatina şi Valro Trade SRL au fost descalificaţi. În noiembrie 2017, Transgaz semna şi contractele de execuţie pentru faza I a gazoductului BRUA, de la Podişor până la Recaş. Două din cele trei loturi oferite au fost adjudecate de austriecii de la Habau PPS Pipeline Systems, iar unul a revenit românilor de la INSPET SA Ploieşti. Valoare totală a lucrărilor este de 1,28 miliarde de lei, fără TVA.  

Licitaţii uriaşe ale ExxonMobil

Jucătorii locali de pe piaţa oţelului au stat pe margine şi la licitaţia organizată de gigantul petrolier american ExxonMobil, cel care deţine, alături de OMV Petrom, concesiunea perimetrului de gaze naturale Neptun Deep, din Marea Neagră. Contractul în valoare de 110 milioane de dolari pentru furnizarea de echipamente şi componente submarine necesare construirii facilităţii de producţie offshore de hidrocarburi a fost câştigat de consorţiul alcătuit de OneSubsea UK (lider de asociere) şi Cameron România SRL. Cameron România SRL este parte a concernului american OneSubsea.

Decizia finală de investiţie în proiectul Neptun Deep este aşteptată anul acesta, din partea celor doi parteneri ai concesiunii, ExxonMobil şi OMV Petrom. Cele două companii au anunţat în 2012 descoperirea unui zăcământ de 42- 84 de miliarde de metri cubi de gaze naturale

În februarie 2018, ExxonMobil a lansat o licitaţie de 420 de milioane de dolari, fără TVA, pentru servicii de forja marin. În decembrie 2017, gigantul american a iniţiat o altă licitaţie, pentru achiziţia a 190 de kilometri de ţeavă, în valoare de  108 milioane de dolari, fără TVA, iar în neoimbrie 2017 a demarat o procedură de dialog competitive privind achiziţia de lucrări necesare demarării extracţiei gazelor, în valoare de 1,5 miliarde de dolari.

Metalurgia românească a crescut anul trecut

Producţia de oţel brut a României a fost în 2017 de 3,37 milioane tone, în creştere cu 2,2% faţă de anul anterior. Cu toate acestea, cheltuielile totale de investiţii în sectorul metalurgic au însumat 217,767 miliarde de lei, în scădere cu 8,5% faţă de anul 2016. Investiţiile au înregistrat scăderi în majoritatea sectoarelor metalurgice: topitorii de oţel (- 60%), produse lungi (- 46,7%), laminoare (- 36,8%), alte instalaţii metalurgice (- 31,2%), laminoare pentru benzi la rece (- 27,3%). Consumul brut de energie în industria metalurgică a fost în anul 2017 de 59.143,7 TJ, în scădere cu 2,8% faţă de anul precedent.  

Uniunea Producătorilor de Oţel din România numără 25 de companii, cei mai importanţii fiind ArcelorMittal, Alro, Ductil etc. Industria cunoaşte o stare de incertitudine, pe fondul unei perioade extrem de tulburi la nivel mondial, cu supracapacităţi de producţie, dumpingul practicat de chinezi şi sancţiunile anunţate de Donald Trump pentru a proteja piaţa americană. În acest context, stârneşte şi mai multă nelinişte anunţul indienilor de la ArcelorMittal de a vinde combinatul de la Galaţi, una din cele mai mari companii din România.

 

×
Subiecte în articol: producătorii români otel