Ionel Blănculescu: Criza va lovi dur economia reală

După criza caselor de economii din ’89 din SUA a fost creată o structură de recuperare a creanţelor. Statul american a alocat atunci 400 de miliarde de dolari. După falimentul Credit Lyonese statul francez a procedat la fel. În România, după falimentul Bancorex şi al Băncii Agricole, pe modelele american şi francez a fost creat AVAB.

• Dan Constantin: D-le Blănculescu, sunteţi recunoscut în mediul economic românesc ca un specialist în restructurarea companiilor aflate în dificultăţi financiare, după o activitate laborioasă în funcţiile de director, director general şi preşedinte al AVAB, fosta Autoritate pentru Valorificarea Activelor Bancare. Cum comentaţi criza financiară internaţională prin prisma acestei poziţii?

Ionel Blănculescu: Într-adevăr, am gestionat timp de 4 ani un imens portofoliu de companii, peste 4.000, mare parte reprezentative pentru economia românească, aflate în dificultăţi financiare, cu datorii de peste 4 miliarde dolari, atât la bănci cu capital majoritar de stat, cât şi la bugetul statului. Am salvat prin restructurare corporativă peste 100 de companii din industrie şi agricultură, aceasta reprezentând pentru mine o mare satisfacţie profesională şi nu numai.

Cu privire la întrebarea dvs., aş prefera să nu mă refer la criza financiară în sine, elementele acesteia de structură fiind deja cunoscute, ci la consecinţele ei.

După cum era previzionat, într-un timp foarte scurt, criza financiară s-a transferat în economia reală, atingând inclusiv economia României. Suntem într-un moment, pe o scală a gravităţii acestui transfer de la 1-10, la 2, adică altfel spus ne aflăm la începutul degradării activităţii economice, efectele cele mai vizibile urmând probabil să fie evidente în lunile următoare şi de ce nu, în anii următori.

• Şi ce este de făcut în aceste circumstanţe?

În orice perioadă economică grea, firmele puternice, cu management competitiv supravieţuiesc, separându-se de cele din zona empirică, care falimentează de cele mai multe ori. Companiile care resimt efectele crizei economice sunt obligate să se restructureze, adaptându-se la noile realităţi. De fapt, intervine un gen de selecţie nu chiar naturală, ci mai degrabă impusă, la nivelul firmelor în activitate.

• Compania “CONSULTANŢĂ ŞI INVESTIGAŢII FINANCIARE” a creat de curând o structură specializată în restructurarea corporativă. Explicaţi-ne despre ce este vorba. Compania pe care o conduc este prin excelenţă o companie de litigii, gestionând cu succes peste 1,5 miliarde euro – valoarea litigiilor pe care le instrumentează. Am creat de curând o structură specializată în restructurarea corporativă care are ca obiectiv “salvarea companiilor aflate în impas şi revigorarea afacerilor cu situaţii financiare dificile”. Efectiv, unei companii căreia începe să i se degradeze situaţia financiară i se aplică un algoritm similar unei persoane bolnave, care se adresează unui medic, şi anume: diagnosticare economico-financiară şi legală, analiză SWOT, care furnizează, în baza simptomelor existente, cauzele dificultăţilor financiare. O dată diagnosticul stabilit, se prescrie un tratament, cu soluţii menite să redreseze situaţia companiei. Se restructurează compania, extirpându-se acele centre de cost şi în general părţi din firmă care produc pierderi, izolându-se centrele de profit, astfel încât acestea să nu fie atinse de neperformanţă.

Din această operaţie poate să rezulte o companie mai mică, însă curată, puternică şi adaptată la noile realităţi. Fără acest tratament, compania intră în faza de metastază, în sens peiorativ, de faliment, în sens strict economic.

Dacă situaţia o impune şi se cam întâmplă acest lucru, ne ocupăm şi de transfuzii, adică de finanţări necesare continuării activităţii.

Cerinţa pusă însă de finanţator este aceea ca restructurarea să se fi produs, astfel încât banii să nu intre într-o “gaură neagră”, iar noi reprezentăm garanţia că tratamentul îşi produce efectele benefice asupra afacerii. Finalizăm complexa operaţie prin evaluarea post-restructurare, pentru a ne asigura că activitatea firmei se află pe drumul cel bun şi că tratamentul prescris şi aplicat şi-a atins obiectivul. De altfel, am creat şi un site specializat www.dificultatifinanciare.ro, unde companiile pot accesa serviciile acestei structuri, în care se regăsesc şi activează personalităţi ale economiei româneşti.

• Consideraţi că firmele din România se vor confrunta cu efectele crizei financiare mondiale?

Deja acest lucru se întâmplă. În ultima perioadă suntem contactaţi, în medie, de 3 companii pe zi cu situaţii financiare în degradare, solicitându-ni-se asistenţa în domeniu. Apreciez că firmele din România vor resimţi efectele transferului crizei financiare în economia reală în maximum 5 luni, anul 2009 fiind foarte greu din acest punct de vedere. Suntem pregătiţi să ne confruntăm cu acest flagel, asigurându-le companiilor care ne vor solicita serviciile specializate, garanţia salvării, chiar dacă acestea se vor redimensiona şi redefini.