x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

IPP atrage atenţia că fenomenul 'gig economy' capătă amploare în România şi recomandă un cadru legal adecvat

0
13 Iun 2019 - 19:15
IPP atrage atenţia că fenomenul 'gig economy' capătă amploare în România şi recomandă un cadru legal adecvat


Un studiu realizat de Institutul pentru Politici Publice pe parcursul a mai bine de un an relevă că noile forme de muncă, cunoscute sub denumirea de "gig economy", capătă amploare şi în România, iar IPP recomandă statului să evalueze acest fenomen şi să ofere un cadru legal suplu şi proceduri cât mai puţin birocratice pentru o astfel de categorie de contribuabili.

"Gig economy" poate să ia forme diverse, precum: partajarea locului de muncă, telemuncă, munca mobilă bazată pe TIC (tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor), muncă ocazională, muncă în colaborare.

"Cred că în timpul vieţii noastre formele tradiţionale de muncă - reprezentate de contractul individual de muncă - vor fi estompate, vor ajunge să reprezinte sub 50%, devenind minoritare. Oricum este pe cale de dispariţie această mentalitate pe care o aveau părinţii noştri - că termini liceul sau facultatea, te angajezi la un loc de muncă, eventual mai avansezi puţin în cadrul acelei companii sau întreprinderi şi ieşi la pensie din acel loc de muncă. Astăzi discutăm în medie, cel puţin la nivel european, de schimbarea locului de muncă la fiecare cinci ani. Dar de la an la an lucrurile acestea devin mai accentuate şi ne aşteptăm ca locurile de muncă sau poziţia în cadrul aceleiaşi organizaţii să fie schimbate chiar la 2-3 ani. Aceasta arată o mobilitate foarte mare, dar şi faptul că unele dintre aceste mobilităţi nu mai vin în cadrul unor contracte individuale de muncă", a declarat pentru AGERPRES directorul IPP, Adrian Moraru.

Spre exemplificare, el a precizat că fenomenul de 'gig economy' este cel mai vizibil în cazul Uber. Există însă şi alte situaţii: bucătari sau coafeze care, după ce au lucrat timp de cinci-şase ani într-un loc de muncă de tip clasic şi şi-au creat o clientelă, renunţă la angajator şi lucrează pe cont propriu. Noile forme de muncă se mai practică şi în zona de comunicare, relaţii publice, precum şi a programatorilor care se angajează să efectueze proiecte punctuale, obţinute prin intermediul unor platforme online.

"Sigur, asta vine la pachet - dacă aceste prestări nu sunt fiscalizate - cu o insecuritate a ceea ce se întâmplă în cazul în care persoana respectivă se îmbolnăveşte şi are nevoie de un concediu medical. Desigur, există o flexibilitate mai mare în ce priveşte concediul de odihnă. (...) De asemenea, ne-am uitat să vedem cum se raportează sindicatele la lucrul acesta. Sindicatele, în general, în noile state membre nu sunt pregătite să absoarbă genul acesta de angajaţi şi să îi sindicalizeze. Nu fac foarte mari demersuri în sensul acesta. Pe de altă parte, în cazul României, nici legea nu le permite să îi sindicalizeze, pentru că spune că trebuie să ai minim 15 angajaţi la un angajator pentru a putea să faci un sindicat", a arătat reprezentantul IPP.

El a mai precizat că există bănci care îşi doresc să angajeze tineri absolvenţi de facultate, dar că există situaţii tot mai frecvente în care, în cadrul interviului, candidaţii îşi exprimă intenţia de a lucra "project-based", adică să presteze munca de acasă ori în condiţii flexibile din punct de vedere al programului, livrând însă la timp rezultatele proiectului la care s-au angajat.

"Genul acesta de cereri sunt tot mai dese şi în România şi oamenii de HR (resurse umane - n.r.) chiar de la companii de top, foarte dorite, constată că tinerii încep să strâmbe din nas când aud că trebuie să vină la muncă, să se trezească la 8 dimineaţa", a precizat Adrian Moraru.

Joi, în cadrul Conferinţei internaţionale "Adaptarea relaţiilor industriale la noile forme de muncă", reprezentanţii IPP au analizat fenomenul 'gig economy' în România, dar şi în Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Macedonia şi Polonia, în baza experienţelor documentate de IPP cu partenerii săi din ţările respective. Proiectul a beneficiat de finanţare din partea Comisiei Europene, prin DG Employment, Social Affairs and Inclusion.

"Statul român, în primul rând, ar trebui să măsoare mult mai clar şi să urmărească acest fenomen. În timpul vieţii noastre, aceste job-uri, însumate - chiar dacă ele sunt foarte diverse şi foarte dezagregate - vor deveni majoritare, vor prevala în faţa muncii cu contract individual de muncă. Este un curs al economiei care este de neoprit. (...) Să măsoare acest fenomen, să îl evalueze şi să înceapă să se gândească la modul în care acomodează aceşti oameni, pentru că dacă nu îi acomodează într-un mod onest, corect, din punct de vedere a ceea ce ei trebuie să plătească, îi mută în ilegal cu totul", a precizat Adrian Moraru.

În cadrul aceluiaşi proiect, în perioada august - septembrie 2018, IPP a realizat un sondaj de opinie cu sprijinul Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), pe un eşantion de 1.220 de persoane de peste 18 ani care, în perioada premergătoare, au desfăşurat un tip de activitate pentru care au obţinut venituri.

Principalele concluzii ale cercetării (sondaj de opinie şi focus group-uri) relevă că viitorul pieţei muncii va fi marcat de automatizare şi de penetrarea inteligenţei artificiale. Alte concluzii:

* 1 din 10 angajaţi (12%) din România are astăzi mai mult de un job plătit;

* 1 din 20 angajaţi lucrează fără contract de muncă;

* 1 din 3 angajaţi ar accepta să fie plătit în parte legal şi în parte la negru, dacă i-ar asigura un venit mai mare faţă de un salariu integral legal care le aduce, în final, un venit mai mic;

* 1 din 5 angajaţi lucrează cel puţin câteva zile pe săptămână şi de la propriul domiciliu, iar 7% lucrează în spaţii publice (gară, aeroport, cafenea, ş.a.m.d.). Mai mult, 1 din 10 nu lucrează niciodată la sediul angajatorului;

* 1 din 4 angajaţi a lucrat în cel puţin una dintre noile forme de muncă practicate deja în ţară, formele cele mai frecvente fiind telemunca sau munca mobilă bazată pe TIC (Tehnologii Informaţionale şi Comunicaţii), respectiv munca ocazională;

* 2 din 5 respondenţi sunt de părere că legea actuală a muncii este restrictivă în sensul că descurajează, mai ales din punct de vedere fiscal, practicarea de noi forme de lucru.

"Cu cât domeniul pieţei muncii devine cât mai populat de activităţi independente/creative, cu atât tinde să crească gradul de hazard/necunoscut în disciplina colectării de taxe şi impozite. Pe de altă parte, faptul că statul nu dispune de informaţii privind desfăşurarea unei largi palete de activităţi independente trebuie să constituie un semnal de alarmă, întrucât , în urma acestora, nu se beneficiază de contribuţii la bugetul de stat. Parte a explicaţiei pentru care statul nu are o dimensiune comprehensivă asupra activităţilor independente ţine de cuantumul poverii fiscale şi de complexitatea prevederilor legale care descurajează prestatorii independenţi să îşi înregistreze veniturile. Cu alte cuvinte, dacă statul ar fi dispus să relaxeze, respectiv să eficientizeze condiţiile de înregistrare a contractelor între două persoane fizice, de exemplu, respectiv dacă nivelul contribuţiilor în urma acestor contracte nu ar fi atât de mare, în economia românească ar apărea o nouă categorie de contribuabili astăzi conştienţi de beneficiile contractelor pe care le execută, dar demotivaţi de nivelul taxelor sau de complexitatea regulilor de impunere care poate crea incertitudini", prevede studiul.

AGERPRES

Citeşte mai multe despre:   IPP,   gig economy

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Libra Internet Bank raportează profit net de 91 milioane de lei de la începutul anului

Libra Internet Bank raportează profit net de 91 milioane de lei de la începutul anului
Libra Internet Bank a obţinut, după primele trei trimestre ale anului, un profit net de 91 milioane de lei, cu 21% mai mult decât valoarea înregistrată în aceeaşi perioadă a anului trecut (75 milioane de lei), po...

Cu cât s-a scumpit viața românilor. Citricele, cartofii și țigările, în top.

Cu cât s-a scumpit viața românilor. Citricele, cartofii și țigările, în top.
Românii plătesc, în medie, cu aproape 4% mai mult pentru mâncare faţă de anul trecut, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). În topul scumpirilor se află citricele, al căror...

Curs valutar 12 noiembrie 2019:  Leul câştigă teren în raport cu euro

Curs valutar 12 noiembrie 2019:  Leul câştigă teren în raport cu euro
Banca Naţională a României (BNR) a afişat, marţi, un curs de 4,7619 lei, mai mic cu 0,08 bani (-0,02%) faţă de cotaţia de 4,7627 lei pentru un euro, stabilită cu o zi în urmă. Leul s-a depreciat în raport...

RADET are datorii de peste 3,6 miliarde de lei la Elcen

RADET are datorii de peste 3,6 miliarde de lei la Elcen
Electrocentrale Bucureşti (Elcen) avea de recuperat de la Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) datorii totale de 3.659.805.493,39 lei, la data intrării în insolvenţă şi înscrise la masa...

EMag estimează vânzări de jumătate de miliard de lei de Black Friday. Vedeta evenimentului va fi un Ferrari

EMag estimează vânzări de jumătate de miliard de lei de Black Friday. Vedeta evenimentului va fi un Ferrari
Reprezentanţii eMag estimează vânzări de peste 500 de milioane de lei, cu ocazia Black Friday din acest an, eveniment de shopping programat să aibă loc pe data de 15 noiembrie, în timp ce numărul produselor ce...

Proiect de rectificare a bugetului Capitalei: 100.000.000 de lei în plus la subvenţiile pentru STB

Proiect de rectificare a bugetului Capitalei: 100.000.000 de lei în plus la subvenţiile pentru STB
Consiliul General al Municipiului Bucureşti urmează să discute, în şedinţa de joi, un proiect de rectificare bugetară care prevede suplimentarea cu 100 de milioane de lei a celor 900 de milioane de lei prevăzute...

Capital Leasing IFN listează o emisiune de obligațiuni la BVB

Capital Leasing IFN listează o emisiune de obligațiuni la BVB
Capital Leasing IFN (CL22) a anunţat listarea unei emisiuni de obligaţiuni în valoare de 3,7 milioane lei pe Sistemul Multilateral de Tranzacţionare (SMT). Este a doua serie de obligaţiuni pe care Capital...

Constructorii “fentează” lunar statul cu un miliard de lei

Constructorii “fentează” lunar statul cu un miliard de lei
Aproximativ 90% din angajaţii români care lucrează în construcţii sunt plătiţi în prezent “la gri”, adică doar o mică parte din retribuţie este acoperită prin documente legale, situaţie care determină...

Piaţa muncii plânge după angajaţi

Piaţa muncii plânge după angajaţi
Construcţiile, turismul şi industria din România au nevoie de peste 1 milion de angajaţi. Din cauza lipsei forţei de muncă, arată studiile prezentate de SoftOne Technologies, furnizor de soluţii software pentru...

Holcim, noi achiziții pe piața din România

Holcim, noi achiziții pe piața din România
Galerie Foto Holcim România a finalizat procesul de achiziție a două stații de betoane situate în vecinătatea Municipiului Iași.   Astfel, rețeaua națională a companiei ajunge la un total de 17 unități care...

Pretul gazelor naturale pe piata operata de BRM scade considerabil

Pretul gazelor naturale pe piata operata de BRM scade considerabil
Piața SPOT a gazelor naturale din România operată de BRM a înregistrat, în data de 07.11.2019, cel mai redus preț al ultimelor 6 luni, respectiv 59 lei/MWh. Astfel, prețul pe piața spot al gazelor naturale...

Apetitul în creştere al românilor pentru restaurante şi cafenele va duce piaţa spre 5 miliarde de euro

Apetitul în creştere al românilor pentru restaurante şi cafenele va duce piaţa spre 5 miliarde de euro
Galerie Foto Sectorul de restaurante şi cafenele (Food & Beverage) din România a evoluat constant în ultimii ani, atât datorită creșterii salariilor și a puterii de cumpărare, cât și datorită numărului mai mare de...

Finanţele au atras luni, 792 de milioane de lei de la bănci

Finanţele au atras luni, 792 de milioane de lei de la bănci
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat, luni, 792 de milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat tip benchmark cu o maturitate reziduală de 46 luni, la un randament mediu de 3,86%...

Piața restaurantelor și cafenelelor din România va ajunge la 5 miliarde de euro până în 2022

Piața restaurantelor și cafenelelor din România va ajunge la 5 miliarde de euro până în 2022
Piaţa restaurantelor şi cafenelelor (F&B) din România înregistrează o creştere anuală de 10% şi ar putea ajunge la 5 miliarde de euro, până 2022-2023, relevă raportul Cushman & Wakefield Echinox,...

Cursul valutar 11 noiembrie 2019: Care sunt cotaţiile principalelor valute

Cursul valutar 11 noiembrie 2019: Care sunt cotaţiile principalelor valute
Cursul valutar rezultat din cotaţiile anunţate, luni, de băncile autorizate să opereze pe piaţa valutară: MONEDA SIMBOL RON 1 Euro EUR 4,7627 1 Dolar S.U.A USD 4,3164 1 Dolar australian AUD 2,9613 1 Leva...
Serviciul de email marketing furnizat de