x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

IPP atrage atenţia că fenomenul 'gig economy' capătă amploare în România şi recomandă un cadru legal adecvat

0
13 Iun 2019 - 19:15
IPP atrage atenţia că fenomenul 'gig economy' capătă amploare în România şi recomandă un cadru legal adecvat


Un studiu realizat de Institutul pentru Politici Publice pe parcursul a mai bine de un an relevă că noile forme de muncă, cunoscute sub denumirea de "gig economy", capătă amploare şi în România, iar IPP recomandă statului să evalueze acest fenomen şi să ofere un cadru legal suplu şi proceduri cât mai puţin birocratice pentru o astfel de categorie de contribuabili.

"Gig economy" poate să ia forme diverse, precum: partajarea locului de muncă, telemuncă, munca mobilă bazată pe TIC (tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor), muncă ocazională, muncă în colaborare.

"Cred că în timpul vieţii noastre formele tradiţionale de muncă - reprezentate de contractul individual de muncă - vor fi estompate, vor ajunge să reprezinte sub 50%, devenind minoritare. Oricum este pe cale de dispariţie această mentalitate pe care o aveau părinţii noştri - că termini liceul sau facultatea, te angajezi la un loc de muncă, eventual mai avansezi puţin în cadrul acelei companii sau întreprinderi şi ieşi la pensie din acel loc de muncă. Astăzi discutăm în medie, cel puţin la nivel european, de schimbarea locului de muncă la fiecare cinci ani. Dar de la an la an lucrurile acestea devin mai accentuate şi ne aşteptăm ca locurile de muncă sau poziţia în cadrul aceleiaşi organizaţii să fie schimbate chiar la 2-3 ani. Aceasta arată o mobilitate foarte mare, dar şi faptul că unele dintre aceste mobilităţi nu mai vin în cadrul unor contracte individuale de muncă", a declarat pentru AGERPRES directorul IPP, Adrian Moraru.

Spre exemplificare, el a precizat că fenomenul de 'gig economy' este cel mai vizibil în cazul Uber. Există însă şi alte situaţii: bucătari sau coafeze care, după ce au lucrat timp de cinci-şase ani într-un loc de muncă de tip clasic şi şi-au creat o clientelă, renunţă la angajator şi lucrează pe cont propriu. Noile forme de muncă se mai practică şi în zona de comunicare, relaţii publice, precum şi a programatorilor care se angajează să efectueze proiecte punctuale, obţinute prin intermediul unor platforme online.

"Sigur, asta vine la pachet - dacă aceste prestări nu sunt fiscalizate - cu o insecuritate a ceea ce se întâmplă în cazul în care persoana respectivă se îmbolnăveşte şi are nevoie de un concediu medical. Desigur, există o flexibilitate mai mare în ce priveşte concediul de odihnă. (...) De asemenea, ne-am uitat să vedem cum se raportează sindicatele la lucrul acesta. Sindicatele, în general, în noile state membre nu sunt pregătite să absoarbă genul acesta de angajaţi şi să îi sindicalizeze. Nu fac foarte mari demersuri în sensul acesta. Pe de altă parte, în cazul României, nici legea nu le permite să îi sindicalizeze, pentru că spune că trebuie să ai minim 15 angajaţi la un angajator pentru a putea să faci un sindicat", a arătat reprezentantul IPP.

El a mai precizat că există bănci care îşi doresc să angajeze tineri absolvenţi de facultate, dar că există situaţii tot mai frecvente în care, în cadrul interviului, candidaţii îşi exprimă intenţia de a lucra "project-based", adică să presteze munca de acasă ori în condiţii flexibile din punct de vedere al programului, livrând însă la timp rezultatele proiectului la care s-au angajat.

"Genul acesta de cereri sunt tot mai dese şi în România şi oamenii de HR (resurse umane - n.r.) chiar de la companii de top, foarte dorite, constată că tinerii încep să strâmbe din nas când aud că trebuie să vină la muncă, să se trezească la 8 dimineaţa", a precizat Adrian Moraru.

Joi, în cadrul Conferinţei internaţionale "Adaptarea relaţiilor industriale la noile forme de muncă", reprezentanţii IPP au analizat fenomenul 'gig economy' în România, dar şi în Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Macedonia şi Polonia, în baza experienţelor documentate de IPP cu partenerii săi din ţările respective. Proiectul a beneficiat de finanţare din partea Comisiei Europene, prin DG Employment, Social Affairs and Inclusion.

"Statul român, în primul rând, ar trebui să măsoare mult mai clar şi să urmărească acest fenomen. În timpul vieţii noastre, aceste job-uri, însumate - chiar dacă ele sunt foarte diverse şi foarte dezagregate - vor deveni majoritare, vor prevala în faţa muncii cu contract individual de muncă. Este un curs al economiei care este de neoprit. (...) Să măsoare acest fenomen, să îl evalueze şi să înceapă să se gândească la modul în care acomodează aceşti oameni, pentru că dacă nu îi acomodează într-un mod onest, corect, din punct de vedere a ceea ce ei trebuie să plătească, îi mută în ilegal cu totul", a precizat Adrian Moraru.

În cadrul aceluiaşi proiect, în perioada august - septembrie 2018, IPP a realizat un sondaj de opinie cu sprijinul Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), pe un eşantion de 1.220 de persoane de peste 18 ani care, în perioada premergătoare, au desfăşurat un tip de activitate pentru care au obţinut venituri.

Principalele concluzii ale cercetării (sondaj de opinie şi focus group-uri) relevă că viitorul pieţei muncii va fi marcat de automatizare şi de penetrarea inteligenţei artificiale. Alte concluzii:

* 1 din 10 angajaţi (12%) din România are astăzi mai mult de un job plătit;

* 1 din 20 angajaţi lucrează fără contract de muncă;

* 1 din 3 angajaţi ar accepta să fie plătit în parte legal şi în parte la negru, dacă i-ar asigura un venit mai mare faţă de un salariu integral legal care le aduce, în final, un venit mai mic;

* 1 din 5 angajaţi lucrează cel puţin câteva zile pe săptămână şi de la propriul domiciliu, iar 7% lucrează în spaţii publice (gară, aeroport, cafenea, ş.a.m.d.). Mai mult, 1 din 10 nu lucrează niciodată la sediul angajatorului;

* 1 din 4 angajaţi a lucrat în cel puţin una dintre noile forme de muncă practicate deja în ţară, formele cele mai frecvente fiind telemunca sau munca mobilă bazată pe TIC (Tehnologii Informaţionale şi Comunicaţii), respectiv munca ocazională;

* 2 din 5 respondenţi sunt de părere că legea actuală a muncii este restrictivă în sensul că descurajează, mai ales din punct de vedere fiscal, practicarea de noi forme de lucru.

"Cu cât domeniul pieţei muncii devine cât mai populat de activităţi independente/creative, cu atât tinde să crească gradul de hazard/necunoscut în disciplina colectării de taxe şi impozite. Pe de altă parte, faptul că statul nu dispune de informaţii privind desfăşurarea unei largi palete de activităţi independente trebuie să constituie un semnal de alarmă, întrucât , în urma acestora, nu se beneficiază de contribuţii la bugetul de stat. Parte a explicaţiei pentru care statul nu are o dimensiune comprehensivă asupra activităţilor independente ţine de cuantumul poverii fiscale şi de complexitatea prevederilor legale care descurajează prestatorii independenţi să îşi înregistreze veniturile. Cu alte cuvinte, dacă statul ar fi dispus să relaxeze, respectiv să eficientizeze condiţiile de înregistrare a contractelor între două persoane fizice, de exemplu, respectiv dacă nivelul contribuţiilor în urma acestor contracte nu ar fi atât de mare, în economia românească ar apărea o nouă categorie de contribuabili astăzi conştienţi de beneficiile contractelor pe care le execută, dar demotivaţi de nivelul taxelor sau de complexitatea regulilor de impunere care poate crea incertitudini", prevede studiul.

AGERPRES

Citeşte mai multe despre:   IPP,   gig economy

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Bursa de la Bucureşti închide pe verde vineri, după patru zile de scădere consecutivă

Bursa de la Bucureşti închide pe verde vineri, după patru zile de scădere consecutivă
Bursa de la Bucureşti a închis în creştere pe toţi indicii ultima şedinţă de tranzacţionare a săptămânii, iar indicele BET, care indică evoluţia celor mai lichide 16 companii cu excepţia SIF-urilor, a...

Sindicat: Salariaţii Telekom vor fi concediaţi după bunul-plac al angajatorului, care îi trimite pe capul statului român

 Sindicat: Salariaţii Telekom vor fi concediaţi după bunul-plac al angajatorului, care îi trimite pe capul statului român
Salariaţii Telekom România, care urmează să fie disponibilizaţi, vor fi concediaţi după bunul plac al angajatorului, care nu va oferi acestora sprijinul de recalificare şi reconversia profesională prevăzute de...

Moneda naţională s-a apreciat în raport cu principalele valute

Moneda naţională s-a apreciat în raport cu principalele valute
Banca Naţională a României (BNR) a afişat, vineri, un curs de 4,7315 lei pentru un euro, în scădere cu 0,11 bani (-0,02%) faţă de valoarea de joi, când moneda unică fusese cotată la 4,7326 lei. Leul a...

Patronii se plâng, dar pierd 100 de milioane de euro, bani europeni

Patronii se plâng, dar pierd 100 de milioane de euro, bani europeni
Mediul de afaceri din România se plânge de criza de personal și cere modificări legislative pentru a aduce sute de mii de angajați din Vietnam, Pakistan, China sau Sri Lanka, dar ignoră ajutorul de 100 de milioane...

Finanţări nerambursabile în valoare de 15.000 de euro pentru micii fermieri

Finanţări nerambursabile în valoare de 15.000 de euro pentru micii fermieri
Micii fermieri se pot înscrie, începând de luni, 22 iulie, în programul de finanţare anunţat de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) privind dezvoltarea fermelor mici, care oferă finanţări ne...

Angajații prosperă, instituțiile de cultură sucombă

Angajații prosperă, instituțiile de cultură sucombă
Cele mai renumite muzee din țară, teatre, filarmonici, instituții de spectacole s-au trezit în 2019 cu mai puțini bani de la bugetul de stat, fondurile fiind reduse chiar și la jumătate. Deși veniturile au...

Workaholici: românii muncesc şi în concediu

Workaholici: românii muncesc şi în concediu
Aproape un sfert dintre angajaţii români (21%) se gândesc că vor fi nevoiţi să lucreze în timpul vacanţei dacă apar urgenţe, iar 17% dintre aceştia spun că le este imposibil să se deconecteze complet,...

Bursa de la Bucureşti închide din nou pe roşu şedinţa de tranzacţionare

Bursa de la Bucureşti închide din nou pe roşu şedinţa de tranzacţionare
Bursa de la Bucureşti a închis în scădere pe toţi indicii şedinţa de joi, iar indicele BET, care indică evoluţia celor mai lichide 16 companii cu excepţia SIF-urilor, a înregistrat o depreciere de 0,38%,...

Jocurile iau locul cv-urilor la angajare

Jocurile iau locul cv-urilor la angajare
Recrutarea de personal pe piața din România este o reală provocare atât pentru companii, cât și pentru cei care-și caută un loc de muncă. Pe de o parte, tinerii nu mai au răbdare să completeze clasicele...

Daniel Dăianu: Necesitatea unei corecţii ample a bugetului consolidat nu poate fi pusă sub semnul întrebării

Daniel Dăianu: Necesitatea unei corecţii ample a bugetului consolidat nu poate fi pusă sub semnul întrebării
Necesitatea unei corecţii ample a bugetului consolidat nu poate fi pusă sub semnul întrebării, dar necunoscuta este "cum se vor face ajustările", cu ce efecte pentru oameni şi firme şi pe ce orizont de timp,...

Teodorovici: Impozitul pe venit pe primul trimestru va fi alocat în întregime UAT-urilor

Teodorovici: Impozitul pe venit pe primul trimestru va fi alocat în întregime UAT-urilor
Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a declarat că în cadrul discuţiilor purtate miercuri la Guvern cu structurile asociative din administraţia locală le-a transmis că impozitul pe venit pe primul...

Moneda naţională s-a apreciat în raport cu principalele valute

Moneda naţională s-a apreciat în raport cu principalele valute
Banca Naţională a României (BNR) a afişat, joi, un curs de 4,7326 lei pentru un euro, în scădere cu 0,19 bani (-0,04%) faţă de valoarea de miercuri, când moneda unică fusese cotată la 4,7345 lei. Leul a câ...

Începe procesul de 12 miliarde de dolari

Începe procesul de 12 miliarde de dolari
La sfârşitul săptămânii viitoare, Judecătoria Constanţa va avea pe rol dosarul prin care procurorii cer desfiinţarea actelor prin care imensul patrimoniu al Uniunii Generale a Sindicatelor din România (UGSR) a f...

UE ne dă, dar noi nu putem lua. Fondurile europene, sub 3% din PIB în 12 ani

UE ne dă, dar noi nu putem lua. Fondurile europene, sub 3% din PIB în 12 ani
Galerie Foto Atragem fonduri europene puţine, în sume aproape nesemnificative, dacă le raportăm la dimensiunile economice. În ultimii doi ani se constată chiar o scădere, iar estimările pentru 2019 rămân pesimiste....

Bursa de la Bucureşti închide în scădere pe toţi indicii şedinţa de miercuri

Bursa de la Bucureşti închide în scădere pe toţi indicii şedinţa de miercuri
Bursa de la Bucureşti a închis în scădere pe toţi indicii şedinţa de miercuri, iar indicele BET, care indică evoluţia celor mai lichide 16 companii cu excepţia SIF-urilor, a înregistrat o depreciere de 0,39%, ...
Serviciul de email marketing furnizat de