Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
"Tigrul celtic" va cere un ajutor de 80-90 miliarde de euro de la Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, iar oficialii celor trei părţi implicate au început ieri-dimineaţă discuţiile privind detaliile acordului.
Anunţul oficialilor de la Dublin a pus capăt unei săptămâni de zvonuri, speculaţii şi ştiri pe surse despre negocieri secrete ţinute de autorităţile irlandeze pentru a sprijini propriile bănci, ameninţate cu dispariţia din cauza căderii pieţei imobiliare şi a scăderii creditării. Mai multe state care nu folosesc moneda euro au anunţat că vor acorda împrumuturi Irlandei: Marea Britanie va acorda un ajutor bilateral de 7 miliarde lire (8,15 miliarde euro), în vreme ce Suedia va furniza un miliard de euro în aceleaşi condiţii ca şi împrumuturile date Islandei şi Letoniei, la 3% dobândă. Guvernul Irlandei pregăteşte buget de austeritate pe patru ani şi care vizează, probabil, reducerea deficitului bugetar cu 15 miliarde euro, potrivit Reuters. Dintre noile măsuri ar putea face parte o nouă taxă de proprietate, ca şi tăierea unor servicii sociale. Autorităţile europene speră că pachetul va stabiliza pieţele financiare, după ce dobânzile plătite de statul irlandez au crescut la niveluri foarte mari. Potrivit The Telegraph, costul anual al finanţării datoriei publice a Irlandei crescuse la 16 miliarde de lire sterline.
Presa irlandeză vede acceptarea pachetului de finanţare drept o "capitulare ruşinoasă" în faţa birocraţilor de la Bruxelles, după 90 de ani de independenţă. "După două săptămâni de minciuni flagrante, guvernul va cerşi la Bruxelles, după ce a provocat falimentul statului prin politicile lui. Birocraţii europeni ne vor gestiona afacerile. Cu toate acestea, ne-a rămas o singură putere, de a-i sancţiona pe cei responsabili de distrugerea naţiunii. Uniunea Europeană (UE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) ne vor salva economia, dar noi singuri ne putem salva naţiunea", scrie The Irish Sun, preluat de AFP. Pe celălalt mal, presa britanică vede altfel desfăşurarea evenimentelor. The Guardian publica o analiză intitulată "De la sfidare la capitulare: şase zile care au îngenuncheat Irlanda". Ziarul prezintă o serie de declaraţii contradictorii ale oficialilor irlandezi. "Ficţiune!", s-a răstit duminica trecută ministrul Justiţiei, Dermot Ahern, într-un interviu la un post de radio. După o întâlnire cu expaţii irlandezi din SUA îngrijoraţi de situaţia ţării de origine, ministrul Turismului, Mary Hanafin, declara şi ea că "nu se pune problema" unui ajutor. Batt O'Keeffe, ministrul Afacerilor, susţinea că Irlanda nu va renunţa la nici un centimetru din suveranitatea cu greu dobândită.
Elementul central al programului internaţional de salvare este un plan de restucturare a cinci bănci naţionalizate sau ţinute la aparatele de respirat de către stat. Ministrul Finanţelor, Brian Lenihan, a declarat duminică într-o conferinţă de presă că instituţiile de credit locale vor deveni "semnificativ mai mici" şi ar putea vinde active care nu au legătură cu operaţiunile de bază de creditare şi economisire. The Guardian notează că problemele cu care se confruntă grupul Allied Irish Banks au schilodit poziţia Executivului în faţa FMI şi UE. Instituţia avertiza în a doua jumătate a săptămânii trecute că putea pierde lichidităţi de 13 miliarde de euro din cauza retragerilor de depozite efectuate de clienţi îngrijoraţi.
Băncile din Irlanda au active de patru ori mai mari decât produsul intern brut. Guvernul a naţionalizat trei bănci şi a preluat acţiuni importante la încă două. The Telegraph precizează că este de aştepat ca actualul premier, Brian Cowen, să îşi depună mandatul imediat după ce bugetul va fi prezentat, în data de 7 decembrie.
Europa stă acum cu ochii pe Portugalia
Tensiunile din Irlanda au trimis un nou val de îngrijorare în zona euro în privinţa Portugaliei şi Spaniei, alte state cu deficite şi datorii uriaşe. Irlanda este cea de-a doua ţară din zona euro care e salvată, după ce Grecia a semnat în luna mai pentru un program de finanţare externă de 110 miliarde de euro de la UE şi FMI. Portugalia se confruntă şi ea cu mari probleme, ministrul de Externe, Luis Amado, precizând săptămâna trecută că ţara ar putea renunţa la moneda euro dacă reformele nu vor fi implementate.
Bucuria salvării Irlandei nu a mulţumit pieţele decât în mică măsură, temerile privind riscul de contagiune slăbind euro faţă de dolar cu 0,4%. Într-o mişcare de contracarare a viitoarelor mişcări ale pieţei, UE a anunţat azi că băncile portugheze sunt stabile, iar situaţia lor e diferită de cea a "tigrului celtic". Analiştii au opinii împărţite despre acest stat, considerat cel mai slab al zonei euro după Irlanda. Autorităţile de la Lisabona menţionează că vor face tot posibilul pentru a-şi atinge ţinta de deficit de 4,6% pentru 2011, aprobată în buget, faţă de predicţia de 8,8% dată de OECD. Datoria publică a Portugaliei este 76,8% din PIB.
