Isărescu: Inflaţia nu apare din banii tipăriţi de BNR.

Ideea ca inflatia apare pentru ca o ta­ra tipareste bani este total depasita. Aceasta este concluzia unui seminar pe teme de politica monetara, des­fa­su­rat ieri la BNR. In lumea moderna mo­neda este creata nu numai de ban­ci­le centrale, care pot tipari bani, ci si de bancile comerciale, care dau credi­te, si de institutiile care emit titluri de stat.

"Banca Nationala tipareste bani, dar numerarul este doar o bucatica din masa monetara a Romaniei. Cu toate acestea se spune ca inflatia apare pentru ca BNR tipareste bani. Nu este corect pentru ca nu avem o crestere exploziva a numerarului", a declarat Mugur Isarescu, guvernatorul BNR.

Daca pana acum 10 ani cand ne gandeam la bani aveam in vedere mai mult numerarul care circula, adica bacnote si monezi, astazi lucrurile s-au schimbat mult. "Banii" virtuali de pe card, creditele de la banci, titlurile de stat emise de Ministerul de Fi­nan­te, alte titluri de valoare emise de di­ver­se institutii sunt incluse astazi in ma­sa monetara, in sensul larg al cu­van­tului. Pentru a face fata acestor so­fisticari economistii vorbesc deja de ma­sa monetara M1, care include nu­me­rarul in circulatie plus depozitele pe maximum 3 zile, de masa monetara M2, care mai adauga si de­po­zi­te­le pe maximum 3 ani, si de masa mo­netara in sensul larg M3, care cu­prin­de in plus si toate activele nete (credite si toate instrumentele financiare) interne si externe.

In acest moment in Romania masa monetara M3 se ridica la 196,484 miliarde de lei, din care doar 77,893 miliarde lei sunt numerar in circulatie sau depozite pe termen de maximum 3 zile. Restul sunt depozite, banii de pe carduri, titluri de stat etc.

Si totusi, ce corelatie este intre masa monetara si inflatie?
Mugur Isarescu a precizat ca, pe termen lung, cresterea semnificativa a masei monetare genereaza cres­te­rea preturilor, dar pe termen scurt corelatia nu mai este asa de clara. Guvernatorul BNR a adaugat ca, pe termen scurt, evolutia preturilor are legatura mai mult cu ciclul econo­mic si cu veniturile populatiei si mai putin cu numerarul in circulatie.
"Exista mai multa masa monetara intr-o tara in care inflatia este sca­zuta. Perceptia ca ar exista mai pu­tina masa monetara intr-o tara in care inflatia este mare este gresita si fiind generata de faptul ca lumea nu are incredere in economie si tine banii ascunsi", a declarat seful bancii centrale.

Isarescu a mai dat ca exemplu prima parte a anilor ’90, cand masa mo­netara era "tinuta destul de strans, o crestere de 20%", deficitul bugetar era scazut, dar inflatia era de 300%. Cauza acestui paradox era reprezentata de arieratele companiilor de stat – practic un produs monetar care nu a fost creat de BNR "la care se adauga dobanda reala negativa".
Guvernatorul s-a referit si la intarirea politicii monetare din perioada 2005-2006, despre care a spus ca nu a fost benefica pentru evolutia ulterioara a preturilor.

"Cu cat intaream mai mult poli­tica monetara, pentru ca acest al doilea canal era expansiv (creditul in valuta) si trebuia sa contraba­lansam, cu atat atrageam capitaluri speculative si intaream leul. Functioneaza simpla teorie de intarire a politicii monetare? A iesit ceva bun? Nu, a iesit ceva relativ rau", a explicat Isarescu.