Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Majorarea salariilor va reaprinde spirala inflaţionistă, deoarece creşterea salariilor bugetarilor va fi preluată în sectorul privat şi în cele din urmă se va reflecta în creşterea preţurilor. Creşterea salariilor cu 50% ar însemna o impozitare în plus cu 2.000 de euro a fiecărui român.
Majorarea salariilor va reaprinde spirala inflaţionistă, deoarece creşterea salariilor bugetarilor va fi preluată în sectorul privat şi în cele din urmă se va reflecta în creşterea preţurilor. Creşterea salariilor cu 50% ar însemna o impozitare în plus cu 2.000 de euro a fiecărui român.
"România nu îşi va putea permite să aibă o inflaţie cu o singură cifră în condiţiile unor solicitări de creşteri salariale extrem de mari", a declarat, ieri, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, după întâlnirea cu premierul Tăriceanu. "O ţară care vrea să aibă o inflaţie cu o singură cifră, de sub 10%, şi nu 2-3% cât este necesar pentru a adopta moneda europeană, nu îşi poate permite să solicite creşteri salariale extrem de mari", a spus Isărescu. Guvernatorul a precizat că indexările salariale nesustenabile nu pot să păstreze rata inflaţiei în apropiere de media Uniunii Europene (UE), necesară pentru adoptarea euro. "E o lege pe care o putem repeta la nesfârşit, dar e momentul ca societatea românească să înţeleagă că o disciplină de fier pe care o solicită inflaţia scăzută este necesară în România indiferent dacă este an electoral sau nu", a declarat Isărescu.
Guvernatorul a adăugat că este nevoie în continuare de o corelare a creşterii productivităţii muncii cu creşterea salariilor. "În ultimii şase ani, România a înregistrat o creştere a productivităţii de peste 10%, de aceea au fost posibile creşteri salariale atât de mari", a afirmat Isărescu. Cu toate acestea, el a atras atenţia că în acest timp, majorările salariale au depăşit creşterile de productivitate în muncă, diferenţă care duce la nesustenabilitate.
Dezechilibre de amploare
Isărescu a precizat că Banca Naţională nu se implică în programele de guvernare, "dar când există dezechilibre de o asemenea amploare, BNR are datoria să spună despre ce este vorba". "Preocuparea BNR nu se referă la un domeniu sau altul, ci la un nivel general al salariilor, dar trebuie să reacţionăm la o decizie dacă are darul să declanşeze o avalanşă de creşteri salariale şi o spirală inflaţionistă, cum se pare că tinde să se întâmple în România", a spus Isărescu.
Potrivit calculelor făcute de Guvern, o majorare generalizată cu 50% a salariilor bugetarilor ar presupune o impozitare a fiecărui român cu 2.000 euro în plus. "Nu sfătuim pe nimeni ca măsuri de creştere a salariilor să fie adoptate acum pe baza unor măsuri fiscale încă necunoscute", a mai spus Isărescu. În România ponderea salariilor în buget este una din cele mai ridicate, dacă nu cea mai ridicată, din Uniunea Europeană. Oficialul băncii centrale a precizat că România are nevoie de un buget echilibrat care să se ocupe atât de investiţii în infrastructură, dar şi de salariile bugetarilor, într-o manieră rezonabilă care să stimuleze în continuare consumul. La rândul său, premierul Tăriceanu a spus că şeful statului nu i-a răspuns la scrisoarea prin care îl atenţiona că legea privind mărirea salariilor profesiorilor contravine Constituţiei.
