Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
"Statul este un administrator prost", spune o vorbă celebră în lumea afacerilor. Iar sectorul energetic de stat este plin de astfel de "performanţe" de neegalat.
Un astfel de exemplu este Regia Autonomă de Activităţi Nucleare (RAAN). Societatea produce apă grea pentru reactoarele de la Cernavodă şi asigură încălzirea în municipiul Drobeta Turnu-Severin.
Compania primeşte subvenţii grase din partea statului, însă asta nu o împiedică să producă datorii pe bandă rulantă şi nici să îşi bată joc de banul public.
Corpul de Control al Ministerului Economiei a descoperit cum o astfel de investiţie – "instalaţie de evacuare în şlam dens a zgurii şi cenuşii" – şi-a dublat valoarea în trei ani de la adjudecarea licitaţiei.
Reţeta este clasică: actele adiţionale care au crescut valoarea în vreme ce o serie de servicii au fost fictive. Ministerul detaliază modul în care a avut loc jaful: "Proiectul iniţial în baza căruia a fost organizată licitaţia de adjudecare a lucrării a avut o valoare estimată de 172.603.323 de lei fără TVA, iar în cadrul licitaţiei oferta câştigătoare depusă de SC Confort SA Timişoara a fost în valoare de 163.381.830,05 lei fără TVA, întocmindu-se contractul de prestări servicii nr. 132/12.05.2009.
Ulterior au fost întocmite numeroase dispoziţii de şantier care au modificat proiectul iniţial, fiind întocmite acte adiţionale, astfel încât, la data de 31.06.2012, valoarea lucrării a ajuns la 341.173.335 de lei fără TVA, rezultând astfel o dublare a valorii investiţiei.
Din analiza actelor adiţionale ale contractului iniţial, ce au condus la dublarea valorii investiţiei, au fost descoperite o serie de nereguli grave", se arată într-un comunicat primit.
Minister furat cu schela şi cu ţeava
Corpul de Control notează că în actele adiţionale au fost înscrise 17 milioane de ore pentru montarea şi folosirea schelelor, ceea ce a dus la un cost de 11,3 milioane de lei. La această sumă se adăugau cote de 15%, rezultând astfel un total de 13 milioane de lei fără TVA, "o valoare anormal de mare, ţinând cont că schelele oricum au fost înscrise ca montate în devizele iniţiale". Mai departe, tariful de închiriere a fost negociat la 0,61 lei pentru metru pătrat de schelă pe oră, însă ministerul a constatat că preţul este de 50 de ori mai mare faţă de ofertele existente pe piaţă.
O ţevăraie înlocuită însumează 6.800 de metri liniari, iar ţeava aferentă a costat 5,7 milioane de lei, "rezultând un preţ unitar de 878 de lei pe metru de ţeavă, în condiţiile în care preţul mediu în piaţă este de aproape 4 ori mai mic", se arată în comunicatul Ministerului Economiei.
Supermacaraua
De asemenea, pentru înlocuirea a 300 de metri de ţeavă, RAAN a ajuns să plătească 23,2 milioane de lei, în condiţiile în care ţeava efectivă costa doar 263.933 de lei. Pe de o parte, cele 272 de bucăţi de ţeavă au costat 7,6 milioane de lei, rezultând un preţ de 27.985 de lei pe bucată, în condiţiile în care preţul mediu de pe piaţă este cuprins între 4.800 şi 5.000 de lei pe unitate. Desigur, şi la această lucrare a fost necesară utilizarea schelei – totul pentru "numai" 3,54 milioane de lei. Concomitent, s-a folosit şi o macara pe pneuri. Şi s-a folosit, nu glumă: 4.477 de ore, echivalent de funcţionare nonstop timp de 186 de zile calendaristice. Macaraua a costat şi ea 2,8 milioane de lei.
Mărirea staţiei de compresoare a necesitat şi ea sume uriaşe. Astfel, s-au cheltuit 6,6 milioane de lei fără TVA, din care materialele au costat 509.396 de lei, iar manopera 739.932 de lei. În schimb, schelele au costat 2,5 milioane de lei, iar macaraua alţi 1,39 milioane de lei, echivalent a 93 de zile de funcţionare nonstop.
De zece ori mai scump
În fine, lucrarea "montaj conducte în siloz" costa iniţial 1,53 milioane de lei. Însă o notă de fundamentare preciza că "sunt necesare cantităţi de lucrări suplimentare datorită modificării cotei de montaj a echipamentelor şi a poziţionării acestora conform tehnologiei de funcţionare a fiecărui echipament", ceea ce a dus la întocmirea unui act adiţional. S-au efectuat ulterior 22 de lucrări suplimentare, în valoare de 15 milioane de lei fără TVA, astfel că întregul ansamblu a reuşit să coste de zece ori mai mult.
Corpul de Control a extins verificările pentru identificarea responsabililor, urmând ca în funcţie de rezultat să fie sesizate organele abilitate ale statului. Din 2009 până în 2012, Ministerul Economiei a fost condus de democrat-liberalii Adriean Videanu, Ion Ariton şi Lucian Bode. RAAN a avut anul trecut o cifră de afaceri de 715 milioane de lei şi un profit de 37,7 milioane de lei. Datoriile sunt însă de 667 de milioane de lei. În 2010, RAAN avea datorii de 120 de milioane de lei către Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO). RAAN se află prinsă într-un lanţ toxic al datoriilor, urmând să îşi plătească propriile obligaţii pe măsură ce primeşte bani de la Nuclearelectrica.
