Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei le-a permis operatorilor reţelelor de gaze şi energie obţinerea unor profituri foarte mari pe perioade lungi, în condiţiile în care nu au realizat nici investițiile prognozate și nici lucrările de mentenanță necesare, este una dintre concluziile importante ale Comisiei parlamentare de anchetă a pieţei de energie, care a vizat perioada 2005-2017. Mai pe româneşte spus, consumatorul a fost obligat să plătească nejustificat tarife mai mari la energia electrică şi gaze. Concluzia nu este însă una nouă, ea fiind trecută anul trecut într-un raport al Curţii de Conturi care arăta că distribuitorii de energie au furat din buzunarele românilor un miliard de euro.
După mai bine de patru luni de la înfiinţare, comisia parlamentară condusă de deputatul Iulian Iancu se pregăteşte să-şi prezinte oficial raportul. Primele concluzii ale acestuia ne prezintă o piaţă a energiei electrice şi a gazelor naturale distorsionată de decizii administrative luate la nivelul legislației primare, secundare și guvernamentale. Efectul a fost discriminarea consumatorului român, afectarea concurenței și diminuarea încasărilor la bugetul de stat.
Consumatorul casnic, lăsat fără protecţie
Problema tarifelor la energia electrică, care sunt extrem de mari în România raportate la puterea de cumpărare şi prin comparaţie cu alte ţări din UE, este devoalată de raportul comisiei, iar răspunzător pentru această situaţie este ANRE. În dreptul Autorităţii de Reglementare, draftul raportului reţine faptul că nu a luat măsurile necesare de adaptare a reglementărilor conform semnalelor primite din piață, urmare a monitorizării rezultatelor, nu a respectat în integralitate prevederile Legii 123/2012 referitoare la transparență, nediscriminare și reflectarea costurilor justificate în elaborarea metodologiilor care stau la baza stabilirii preţurilor şi tarifelor reglementate pentru activităţile desfăşurate în sectorul energiei electrice. De asemenea, se mai reţine că nu a asigurat prin sistemul de tarife și prețuri protecţia consumatorului, prin asigurarea unei pieţe concurenţiale eficiente, a elaborat unele reglementări, în baza unor situații favorabile ale pieței de energie electrică (preț mic pe Piața pentru Ziua Următoare, o perioadă lungă), fără a lua în analiză și situațiile în care se înregistrează prețuri mai mari pe PZU etc.
Piaţa gazelor, liberalizată pe repede înainte
“Liberalizarea preţului la gaze naturale în aprilie 2017, cu patru ani mai repede decât calendarul negociat iniţial cu Uniunea Europeană, a favorizat în mod direct Gazprom, la fel cum au favorizat Gazprom şi ţintele de creştere a preţului impuse prin Hotărâre de Guvern în mod arbitrar, fără nicio legătură cu evoluţia preţurilor din piaţa de petrol şi gaze naturale”, se arată în draftul raportului. Documentul notează că Autoritatea de Reglementare ANRE a urgentat liberalizarea pieţei fără îndeplinirea obligaţiilor ce-i reveneau din OUG 64/2016 privind realizarea regulilor de piaţă, a platformelor de tranzacţionare şi a mecanismelor de transparentizare, nediscriminare şi concurenţă reală în piaţa gazului natural.
„Liberalizarea prețului la gaze naturale în aprilie 2017, cu patru ani mai repede decât calendarul negociat inițial cu Uniunea Europeană, a favorizat în mod direct Gazprom, la fel cum au favorizat Gazprom și țintele de creștere a prețului impuse prin Hotărâre de Guvern în mod arbitrar, fără nicio legătură cu evoluția prețurilor din piața de petrol și gaze naturale.
Raportul Comisiei parlamentare de anchetă
A fost încurajată escaladarea abruptă a preţului la gaze naturale şi expunerea consumatorului final la riscul creşterii rapide a preţului energiei, a mărit gradul de vulnerabilitate în cazul consumatorului casnic, respectiv a accelerat pierderea competitivităţii pentru consumatorul industrial.
Raportul CC, readus în actualitate
Documentul citat face referire şi la Raportul de audit al performanţei privind piaţa de energie electrică în perioada 2010- 2014 al Curții de Conturi a României, recomandând stabilirea unui termen limită pentru îndeplinirea măsurilor impuse prin raportul Curţii, mai ales că acestea au rămas definitive prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție. Pe de altă parte, raportul recomandă, între altele, realizarea unor teste de stres după modelul aplicat de Banca Națională a României în sistemul bancar pentru a evita rolul dominant și avantaje necuvenite pentru o parte din actorii din piață, dar şi întărirea rolului reprezentanţilor statului în consiliile de administraţie al companiilor energetice.
Se impune actualizarea planului național pentru eficiență energetică cu responsabilități deopotrivă atât pentru operatori, cât și pentru consumatori, impunerea tarifului de solidaritate socială și a conceptului de eficiență socială.
Concluziile Curţii de Conturi
Consumatorii au suportat prin facturile de curent electric pierderi de energie din rețelele de distribuție de peste un miliard de euro în perioada 2010-2013;
În perioada 2010-2013, în rețelele electrice de distribuție au fost înregistrate pierderi în valoare estimată de 1.301.680.000 euro, cauzate în principal de starea tehnică precară a acestor rețele;
Pierderile înregistrate au fost acoperite în proporție de 82% prin tariful de distribuție (componentă a tarifului de energie electrică achitat de consumatori), ANRE acceptând în tariful aferent serviciului de distribuție pierderi în valoare de 4.619.469.000 lei;
În intervalul respectiv, tariful mediu de distribuție a energie electrice s-a majorat cu peste 13%, de la 176,20 la 200,30 lei/MWh, facturile consumatorilor fiind încărcate atât cu pierderile de energie din rețele, cât și cu investițiile realizate de operatorii de distribuție.
