LEUL, SLAB / Euro: 4,5 lei în vară

Moneda naţională a intrat într-o perioadă de depreciere puternică. Analiştii estimează un curs de 4,5 lei pentru prima jumătate a anului. Leul slab îi va afecta pe toţi românii: de la cei care cumpără alimente provenite din import până la cei care au de plătit facturi şi rate în euro. 

Leul şi-a continuat deprecierea şi în a doua şedinţă interbancară din 2009. BNR a cotat leul la 4,0629 lei/euro, dar la casele de schimb un euro se putea cumpăra cu 4,1 lei.

Moneda naţională a început anul cu stângul şi a trecut de pragul psihologic de 4 lei pentru un euro. Luni, cursul stabilit de BNR a fost de 4,0296 lei/euro, iar ieri de 4,0629 lei/euro. Cursul nu a mai atins acest nivel de la 8 noiembrie 2004, când Banca Naţională a României (BNR) a afişat un curs de referinţă de 4,0659 lei/euro. Dealerii bancari susţin că deprecierea este cauzată de lipsa vânzătorilor de valută pe piaţă. Analiştii spun că BNR a dorit o depreciere controlată şi graduală a leului în locul unei căderi abrupte.

PREVIZIUNI SUMBRE
Veştile pentru acest an nu sunt, din păcate, prea bune. Moneda naţională a intrat într-o perioadă în care se va deprecia puternic, iar analiştii economici prevăd un curs de 4,2-4,5 lei/euro pentru prima jumătate a acestui an. “Moneda naţională se va deprecia până la 4,2 lei/euro în primele trei luni ale lui 2009, condiţionat de deciziile luate la nivelul politicii bugetare”, consideră Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank. Există opinii care susţin că deprecierea leului va fi şi mai mare. “Dacă am avut o depreciere de 10% într-un an cu creştere economică de 8%, e normal să presupunem că vom avea cel puţin la fel şi în 2009, când creşterea economică va fi chiar mai mică. Deci previziunea că leul poate ajunge la 4,4 lei e moderată”, spune Liviu Voinea, director executiv Grupul de Economie Aplicată (GEA). Cât de mult va cădea euro depinde de mai mulţi factori.

“Cursul depinde de colaborarea dintre noul Guvern şi banca centrală, de accesul la fondurile Uniunii Europene, precum şi de cum va evolua contextul internaţional şi de percepţia investitorilor asupra condiţiilor din piaţă şi a evoluţiei riscurilor”, a spus Lucian Anghel, economistul-şef al BNR. “Leul va fi supus unei presiuni în prima parte a anului, ceea ce va duce la o depreciere a acestuia. Însă media anului 2009 va fi în jur de 4 lei/euro, pentru că moneda naţională va avea şi perioade de apreciere, care, sigur, vor fi mai puţine decât cele în care se va deprecia.

TOT ROMÂNUL PIERDE
Slăbirea leului îi afectează pe toţi cei care au veniturile în lei. Oamenii pierd din puterea de cumpărare pentru că plătesc mai mult pentru fiecare produs importat din Uniunea Europeană, pentru fiecare factură de telefonie mobilă, pentru fiecare sejur pe care-l vor petrece în ţările comunitare, pentru fiecare autoturism străin cumpărat, pentru fiecare kilogram de legume sau fructe aduse din import etc. Însă cei mai loviţi sunt cei care au credite la bancă în euro sau franci elveţieni, care stau cu chirie sau care au alte împrumuturi în euro. De exemplu, o persoană care are un împrumut imobiliar de 30.000 de euro şi o rată de 350 de euro dădea în urmă cu trei luni, la începutul lunii noiembrie, 1.300 lei (luând în calcul că schimba banii la un curs de 3,7148 lei/euro). Ieri, pentru aceeaşi rată a plătit 1.435 dacă a schimbat leii la un curs de 4,1 lei/euro. Deci, a pierdut 135 de lei numai din diferenţa de curs valutar. Foarte afectaţi sunt şi chiriaşii, având în vedere că la noi apartamentele se închiriază în euro. Cine are o chirie de 300 de euro va plăti în această lună cu 114 lei mai mult decât în urmă cu trei luni, când un euro se putea cumpăra cu 3,72 lei.

BNR E PRECAUTĂ
Bancherii aşteptau ca Banca Naţională a României să lase mai mulţi bani în piaţă prin reducerea rezervelor minime obligatorii. Cu toate astea, Consiliul de Administraţie al BNR a preferat să mai aştepte şi a decis să menţină dobânda de politică monetară la 10,25% şi nivelul actual al ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. “CA al BNR reiterează faptul că BNR va continua să monitorizeze atent evoluţiile interne şi ale mediului economic global, astfel încât prin adecvarea instrumentelor sale să asigure atingerea obiectivelor de stabilitate a preţurilor şi de stabilitate financiară, în contextul unui mix echilibrat de politici macroeconomice”, se arată într-un comunicat remis redacţiei.

Analiştii spun că BNR a preferat să aştepte un semnal mai clar referitor la strategia Guvernului. “Semnalul este clar: BNR vrea o politică monetară strânsă, cu dobânzi interbancare mari. Putem observa că s-a produs deja o decuplare între dobânzile de pe piaţa interbancară şi rata de politică monetară”, a spus Radu Crăciun, director de investiţii la Interamerican Fond de Pensii. Şi preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, Radu Gheţea Graţian, a declarat că Banca Naţională aşteaptă să se coaguleze ceva la nivelul Guvernului privind politicile fiscale. “În condiţiile acestea, în loc să ia o hotărâre care pe urmă s-ar putea dovedi pripită, a hotărât să nu modifice nimic deocamdată”, a spus Gheţea.