x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Mână spartă: Wall Street românesc

Mână spartă: Wall Street românesc

16 Mar 2009   •   00:00
Mână spartă: Wall Street românesc

O serie de companii de stat sau private care au probleme economice şi au solicitat sprijin din partea statului şi-au permis în ultimele luni cheltuieli inutile pentru bonusuri, achiziţii, excursii.



Capitalismul de tip găunos din SUA în care managerii cu o mână ce­reau miliarde de dolari de la stat şi cu cealaltă făceau risipă pe tot felul de extravaganţe are şi corespondent ro­mânesc. Ultimul caz este cel al Azomureş. Compania vrea să-şi premieze administratorii cu un milion de euro pentru ac­ti­vitatea din ultimii 10 ani, motiv pentru care a pus deoparte circa 4,35 milioane de lei. Azomureş a înregistrat în 2008 un pro­fit net de 50,57 milioane de lei la venituri totale în valoare de 1,35 miliarde de lei (366,8 milioane de euro), în urcare cu 47,6% faţă de 2007.

Desigur, se poate în­tâmpla oricui să-şi dea bonusuri în timp ce cei 2.500 de angajaţi ai combinatului din Târgu-Mureş au fost în şomaj tehnic în perioada decembrie 2008-februarie 2009, ca urmare a lipsei de comenzi şi a di­fi­cultăţii de valorificare a produselor. Întâmplarea face ca Azomureş să fi solicitat Guvernului subvenţia agricultorilor pentru achiziţionarea de îngrăşăminte chimice. Numai că, Ilie Sârbu, ministrului Agriculturii, preciza în urmă cu două săptămâni că nu există aprobată de Co­mi­sia Europeană nici o formă de sprijin pentru achiziţionarea de îngră­şă­minte. Ulterior, compania a anunţat că decizia repornirii combinatului a fost "greşită", iar conducerea se declara "amăgită" de guvernanţi.

LA STAT SE STĂ
În toamna anului trecut, Regia Au­to­no­mă de Activităţi Nucleare (RAAN) a fost aju­tată de stat prin mărirea fondului de salarii cu 6,2 milioane de lei. Regia produ­ce apă grea pentru centrala de la Cerna­vo­dă şi deţine o termocentrală de 200 de MW la Halânga care produce curent electric şi alimentează cu căldură Turnu Seve­rin. Regia este parazitată, după cum a recunoscut chiar Adrian Olaru, directorul RAAN: "În ultimii patru ani s-au făcut an­ga­jări de personal nejustificate, în con­di­ţiile în care nu s-au mai făcut investiţii care ar fi necesitat această măsură.

Regia are la ora actuală datorii foarte mari, iar aceste reduceri de personal vin pe fondul unor măsuri care se impun pentru re­dre­sarea activităţii".

Dumitru Nebeja, vicepreşedintele Fede­raţiei Energetica şi preşedintele Sin­dicatu­lui Liber Independent (SLI) de la Termocentrala Halânga, a recunoscut şi el că există în cadrul regiei persoane care nu-şi fac treaba. Ca atare, conducerea a cerut reducerea cu 20% a unor drepturi reale, cum ar fi renunţarea la 20% din cota de energie electrică şi termică, de care beneficiază toţi energeticienii din România. Salariaţii n-au fost de acord. Dar se va face o analiză a fiecărui salariat şi vor exista concedieri.
RAAN are 4.050 de angajaţi şi datorii de 200 de milioane de lei. Pe lângă ROMAG-PROD, Combinatul de Apă Grea, regia mai include şi Romag TERMO care asigură consumul de abur tehnologic şi energie electrică pentru sucursala ROMAG-PROD. În plus, RAAN mai include şi Institutul de Cercetări Nucleare din Piteşti şi Sucursala de Inginerie Tehnologică pentru Obiective Nucleare (SITON) Bucureşti.

CONCEDII MEDICALE DE 700 DE ANI
RAAN nu este singurul tocător de bani publici unde resursele nu sunt bine gestionate. Pentru cel mai mare datornic al statului, Compania Naţională a Huilei (CNH), cu 2,9 miliarde de lei la bugete, din care penalizările fiind 2 miliarde de lei, Comisia Europeană a aprobat acorda­rea de subvenţii totalizând 1,29 miliarde de lei în perioada 2007-2010. În luna noiembrie, Varujan Vosganian, fostul mi­nistru al Economiei şi Finanţelor, anunţa începerea unui control privind "eficienţa cheltuirii banilor" din această subvenţie.

Asta în condiţiile în care, anul trecut, conducerea CNH anunţa că minerii din Valea Jiului au acumulat numai în 2007 peste 700 de ani de concedii medicale, în timp ce numărul zilelor de repaus medi­cal rezultat din accidentele de muncă era de 20 de ori mai mic. Datele arată că în 2007 CNH a plătit 264.762 de zile de foi de boală, din care doar 13.214 fiind rezultate din accidente. Conducerea companiei spune că aceste concedii medicale prelungite afectează de două ori compania. Pe de o parte, producţia este afectată dacă echipele de muncă nu sunt complete, ceilalţi mineri prezenţi sunt obligaţi să suplinească absenţa colegilor lor bolnavi, aspect ce este foarte greu de realizat. Pe de altă parte, cheltuielile cu minerii aflaţi în foi de boală sunt mult mai mari, aceştia câştigând mai mulţi bani pentru o lună de concediu medical decât pentru una lucrătoare.

Un alt exemplu este Tarom, unde, potrivit Hotărârii de Guvern 877 din 2008, câştigul mediu salarial din companie este de 4.648 lei pe angajat. Tarom a realizat în 2008 o pierdere preliminată de 28 de milioane de lei. Salariul mediu pe ţară este de 1.260 de lei conform Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP).

Experienţe americane la indigo
În SUA, banca de investiţii Merrill Lynch care a înregistrat în 2008 pier­deri de 27,6 miliarde de dolari şi a pri­mit o infuzie de 10 miliarde de dolari de la stat a scăpat de faliment după ce Bank of America a preluat-o, dar conducerea a acordat bonusuri în valoare totală de 4 miliarde de dolari, din care cei mai bine plătiţi 10 angajaţi au avut bonusuri to­tale de 209 milioane de do­lari. Ulterior, presa a arătat că auto­ri­tă­ţile au făcut presiuni pentru ca Merrill să fie preluată, în vreme ce după această opera­ţiu­ne Bank of America a mai primit o infu­zie de urgenţă de alte 20 de miliarde de dolari. AIG a fost salvată în ultimul mo­ment de către autorităţile americane în ziua de 15 septembrie 2008 cu un îm­prumut de urgenţă de 85 de miliarde de dolari. Între timp, pachetul a ajuns la 180 de miliarde de dolari. Dar nu toţi aceşti bani au fost folosiţi pentru salvarea colosului asigurărilor. În SUA a existat un scandal monstru imediat după salvarea de către stat, deoarece conducerea AIG a petrecut timp de un week-end la un complex de lux din Monarch Beach din California. Camerele au costat 200.000 de dolari, mâncarea "doar" 150.000, iar tratamentele spa alţi 23.000. Per total, nota de plată a fost de 440.000 de dolari. În România, societatea civilă nu zice nimic, iar organizaţiile non-guvernamentale tac mâlc. Americanii de rând şi membrii congresului SUA s-au indignat când Rick Wagoner, directorul general al grupului General Motors a călătorit la Washington cu avionul companiei pentru a cere bani, astfel încât compania să nu intre în faliment. GM a anunţat pierderi record de 30,9 miliarde de dolari în 2008 şi a primit de la stat 13,4 miliarde de dolari. Ulterior, grupul a renunţat la anumite privilegii, şi a hotărât vinderea a două din cele cinci avioane şi restructurarea prin concedierea a 47.000 de salariaţi.

×
Subiecte în articol: economic miliarde milioane dolari